Gramatika
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN<br />
fântâni, a ~, vb. „a izvorî” / SH, „apă supt cruce au fântânit”, p. 186;<br />
(< fântânăĕ + suf. -i);<br />
fâşiia, a ~, vb. „a înfăşa” / SH, glosar; (< deriv. de la făĕşie, TDRG, MDA);<br />
făĕşiu, s.m. „(Ban.) fiecare dintre cei doi bărbaţi care ţin în căsătorie două<br />
surori” / SH, glosar; DRCG; (< faşăĕ + suf. -iu, MDA);<br />
ferici, a ~, vb. „a face fericit (pe cineva); a fi fericit” / CDL, p. IX;<br />
(< ferice + suf. -i, NODEX);<br />
ferotine, s.f. „grămadă de fier” / SH, „tot din casă au luat, l-au încărcat:<br />
cositer, aramă, ţoale, ferotine, tot”, 189; (< deriv. de la fier);<br />
fiesc, adv., „care este caracteristic pentru un fiu/fiică; de fiu” / CDL,<br />
„apoi cu adâncă şi fiiascăĕ aplecăciune sărut dreapta ta părintele meu, şi mă<br />
făgăduesc cu fapta a arăta că sânt, al Domniei Tale ascultătoriu fiiu”, p. 123;<br />
„cu fiiascăĕ reverinţă”, p. 181; / PI, „din fiasca dragoste”, 67 (fiu + suf. -esc,<br />
TDRG); la fel ca păĕrintesc;<br />
frâţIJâne, s.m. „frate” / CDL, „Scrii frâţIJâne-tău la Pesta, că au venit tatătău<br />
de la Bucureşti; acum venirea tăĕtâne-tău estă materia scrisorii tale.”,<br />
p. 10; (< frate + suf. -âne, DEX);<br />
frăĕncesc, adj. „franţuzesc” / CDL, „Câteva titule frăĕnceşti”, p. 257;<br />
(< frăĕ[î]nc + i suf. -esc, TDRG);<br />
fruştucăĕi, a ~, vb. „a dejuna” / SH, p. 243, 259; (< fruştuc + suf. -ăĕi);<br />
fundoane, în ~, loc. adv. „în spate” / SH, p. 23, „Oamenii din casa mea<br />
într-altele s-au dus, în fundoane şi acolo foc, fum au făcut”, p. 257; (< fund<br />
+ suf. -oane);<br />
gostie, s.f. „ospeţie” / SH, glosar; (< deriv. de la gost, Gămulescu, E.S.);<br />
griji, a se ~, vb. „a avea grijă (personală) deosebită; a se interesa<br />
îndeaproape; a lua (din timp) măsurile cuvenite; (înv.) a se îngijora” / PI,<br />
„... pre cel ce se grijeşte de fericirea naţiii şi a şcoalelor”, p. 70; varianta<br />
grija, a ~, la declinarea I, „mai vârtos au grijat”, p. 128; / CDL, „Unele ca<br />
acestea trebue să struncine inima părintelui celui ce se grijaşte de norocirea<br />
fiilor sei”, p. 115; (< bg. grižăĕ, DEX);<br />
hăĕlăĕlăĕi, a ~, vb. „a face gălăgie mare, a striga tare” / SH, apud Todoran,<br />
„turcii ajungând la Podu Teregovii, ... pre dreapta şi stânga hăĕlalaind spaime<br />
făcea”, apud Todoran; varianta: hăĕlăĕi, a ~, vb. / SH, apud Todoran; (< deriv.<br />
de la onomatopeie, TDRG);<br />
iagod, s.m. „dud” / SH, glosar; (< scr. iagoda „fragă”, MDA, s.v. agud);<br />
imalăĕ, s.f. „noroi” / PI, „Pentru a face binele care putem la aproapele<br />
nostru, să nu întrebăm când zace cu caru frânt în imalăĕ cum îş face cruce şi<br />
153