Gramatika

MARIA MICLE
deschilini, a ~, vb. „a despărţi, a desface; a se remarca, a emancipa; a
deodebi, a diferenţia” / CDL,, „întrucât cu înţelepciunea şi cu portarea sa cea
bună între alţii, mai tare se deschilineşte,”, p. 103; / PI, „Ce deschilineazăĕ
şi sfinţeşte în om numele părinţilor este nu numai creşterea pruncilor în
mâncare, beutură, hrană ş.a., ci în aşa creştere (educaţie)...”, p. 253,
menţionat şi în DRCG, dăĕschilini; (< deriv. de la deschílin; cf. Tamás,
EHW, Frăţilă, Târnave.T.G.);
deschilinire, s.f., „deosebire, separare, despărţire” / CDL, p. 19, 235, „...
afară de anumirea stării lui, mai adăogăm încă alt semn, care adevărat face
deschilinire, şi hotăreaşte tocma persoana aceaia cui se scrie”, p. 230; cf.
DRCG; (< deriv. de la deschilini, a ~, cf. Frăţilă, Târnave.T.G.);
deschilinit, adj. provenit din part. „(Ban., Trans.) deosebit, aparte; diferit,
lămurit, clar” / SH, glosar, „deschilinităĕ cină dĕte” / SH, p. 302; / CDL,
p. [IV], „Iară eu din toată inima poftind, ca acest praznic să-l petreci întru
deplină desfătare, rămân cu deschilinităĕ Observanţie”, p. 105; v. TDRG,
CADE; menţionat şi în Gl.Olt.; (< deriv. de la deschilini, a ~);
desmânta, a ~, vb. „descuraja” / CDL „pre unii lăudăm, pre alţii certăm,
pre unii îi îndemnăm, pre alţii îi desmântăĕm de la ceva”, p. 7; (< pref. des- +
minte + suf. -a, NDULR, s.v. dezmânta, a ~);
dezmăĕţIJat, adj. „cu hainele în dezordine; neglijent” / SH, „Aşa desculţi,
dezmăĕţIJat, în cămaşă, izmĕne, rădicaţi-l în picioare.”, p. 295; (< pref. dez- +
maţIJ (< lat. matia) + suf. -at, NODEX);
dezvini, a se ~, vb. „a se dezvinovăţi” / SH, 211; (< deriv. de la vinăĕ);
dudinos, adj. „cu bălării, buruienos” / SH, „în livezi dudinoasăĕ ascunşi”,
p. 275; v. Gl.Olt. dudăĕios, „buruienos”; (< derivat de la dudăĕu + suf. -os,
cf. şi dudăĕios, MDA);
dulceaţIJăĕ, s.f. „lucru bun de mâncat, delicios; fericire” / SH, „păsulă,
urzici, cu măsai, o, ce dulceaţIJăĕ mâncai!”, p. 265; / PI, „bună-voinţă”, în
locuţiunea verbală a se arăĕta cu ~ (căĕtre cineva), „a fi binevoitor (faţă de
cineva)”, p. 162; / CDL, „Toată dulceaţIJa, iubitul meu, estă cu amărăciune
amestecată. Deci şi căsătoriia are oarele (ceasurile) sale ceale amară.”,
p. 176; (< dulce + suf. -eaţIJăĕ, NODEX);
durlac, s.m. „băieţandru; flăcău” / SH, „el cu 600 de capete de ai săi
durlaci, însuşi pre Alion va erna”, p. 223 (< durlăĕ „copil mai mare; femeie
cicălitoare” + suf. -ac, MDA);
eşitoare, s.f. „(înv.) latrină, closet” (1508) / SH, glosar; cf. ieşitoare,
TDRG; (< ieşi, a ~ + suf. -toare, TDRG);
152