Gramatika

MARIA MICLE
cârni, a ~, vb. „a tăia vârful lăstarilor; (viţă de vie, tomate, bumbac etc.)
a supune unei operaţii de înlăturare a vârfurilor la lăstarii principali sau la
ramurile laterale” / SH, p. 230; (< deriv. din cârn, NODEX);
căĕlcâner, s.m. „încălţăminte de casă” / CDL, „Pentru jupâneasa doao
perechi de căĕlcâneri, a 1 fl. 45 cr.”, p. 263; (< căĕlcâni + suf. -ar, nemenţionat
în dicţionare);
căĕsăĕpie, s.f. „măcelărie” / SH, p. 233; (< căĕsap + -ie, Gămulescu, E. S.);
celaina, s.f. „înşelăciune” / CDL, „Eu gândesc că inima mea cea curată
este cunoscută, şi nimenea nu poate gândi că doară eu aş vrea să trăesc cu
celaina, precum mulţi fac”, p. 211; (< celui, a ~ + suf. -ainăĕ);
celainic, adj. „necinstit” / CDL, „au întrebuinţat mijlociri celainice”,
p. 260; (< celaina + suf. -ic);
cetainic, adj. „lizibil” / CDL, „Caligrafia sau scrisórea formósă mult
aduce cătră chearitate, că ne învaţă a scriia ales, neted, şi întru acest chip
va fi scriptura nóstră cetainicăĕ, şi de aceaia mai tare va pătrunde la ochii
corespondentului şi a cetitoriului scrisorii nóstre; deci să ne ferim a face la
litere trăsuri sucite şi întórse, că tóte acestea încâlcituri împedecă cetaniia,
întunecă înţelesul”, p. 17; (< cetanie „citit, lectură, NDULR, s.v. citanie” +
suf. -ic); antonimul necetainic / CDL, p. 228;
cercetare, s.f. „vizită” / CDL, „După prânz descoperindu-mi temeiurile
cercetăĕrii sale, începu a vorbi despre fiica mea cea mai bătrână Maria, că
el cunoscând însuşirile şi creşterea ei pofteşte să o aibă sóţă de căsătorie.”,
p. 37; (< inf. lung al vb. cerceta, DEX);
cercui, a ~, vb. „a ocoli” / SH, glosar;
chilăĕviţIJăĕ, s.f. „târnăcop mic, cazma (Ban., Olt.)” / SH, p. 178; chilăĕviţIJ
de fer, pl. / SH, p. 274; (< chilev + -iţIJăĕ, MDA);
cimponĕƱri, s.m. „cimpoier; persoană care cântă la cimpoi” / SH, p. 202;
(< cimpon 264 (< mg. csimpolya) + suf. -ar, NODEX; etim. necun., DEX,
MDA);
ciocârti, a ~, vb. „a ciopârţi, a fărâma în bucăţi” / SH, p. 230; (< ciopârti
(+ cioc), MDA);
codinăĕ, s.f. „lână de calitate inferioară, tunsă de pe capul, coada sau
picioarele oilor; grâu de calitate inferioară; (aici) rămăşiţă, partea inferioară,
din urmă” / SH, apud Todoran, „eu fruntea o ţin, voi codinele şi pace”;
(< coadăĕ + suf. -inăĕ, NODEX);
264
În acest cuvânt este prezent ń, datorită particularităţii fonetice a graiului bănăţean, conform căreia
ń se păstrează când provine din n + e, i în hiat în elementele de origine latină sau slavă veche,
maghiară, cf. V. Frăţilă, Studii lingvistice, Timişoara, Excelsior Art, 1999, p. 97.
150