Gramatika

08.09.2023 Views

MARIA MICLE târş, s.m. „arac; creangă ramificată, întrebuinţată la îngrădituri provizorii şi la clăditul girezilor de paie sau de fân” / SH, glosar; (< et. nec., cf. sl. trŭǠsŭǠ, NODEX); tivig, s.n. „(Ban., Olt.) lemn fixat orizontal în horn, de care se atârnă carnea la afumat sau ceaunul; lanţ sau lemn de care se atârnă slănina la afumat; traversă de pod” / SH, glosar (DLR, DAR); toblăĕ, s.f. „scândură (groasă)” / SH, apud Todoran; at. Anon. Car.; (< et. nec., MDA, DLR); vârghe, s.f. „(reg.) băţ, ciomag (DAR); lemn folosit ca element de susţinere sau de fixare în diferite construcţii rudimentare (DLR)” / SH, „... 75 de ani îm zăuitai pădurea, arbori cu ramuri lungi, lăţiţi, încâlciţi, am păşit, m-am vârât abuşi, asudat, în culme am răsuflat, vârghele graţiilor din Parnas; ...”, p. 55; (< et. nec., cf. lat. vǐrgula, DLR). Cuvinte nemenţionate în dicţionare (cu origini incerte) ceaichist, s.n. „?” / SH, p. 206; cronovet, s.n. „(: boabe de molĕte)”, / SH, p. 263; vezi molĕƱte; fifăĕr, s.m. „cavaler de onoare” / CDL, p. 166 (posibil derivat de la fifăĕi, a ~, vb. onomatopeic „(reg.) a fluiera, a produce sunete asemănătoare bobocilor de gâscă (DAR)” + -ar); sinonime: divăĕr; giţIJăĕ, s.f. „băţ de fier, otgon de sârmă” / SH, glosar; gorit, s.m. „locuitor fugit în munţi, haiduc” / SH, „..., însă goriţIJii, lotri de munţi, la Beligrad să scape”, p. 166 (de la gori, a ~ „a se urca (pe munte, pe cal); a se sui călare pe un munte” < vsl. gore, MDA ); sinonime: expresia fecior de codru / SH, p. 220; oblat, s.n. „lipici” / CDL, „Oblat, se numesc acele turtiţe ce sânt albe sau roşii, făcute din fărină, şi se pun sub hartie, apoi se apasă pecetul deasupra”, p. 229; pivodan, s.n. „?” / SH, „Şi alţi lotri, curuţi de-a lui Racoţi, pivodani prefăcuţi, ce erau pe apa Bistra, în Chizătău şi într-alte sate, juca, cânta: Ţine Doamne tot aşa, nici cu turcu, nici cu neamţu”, p. 184. 148

DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Cuvinte derivate pe teren românesc afund, adj., „adânc” / SH, p. 66, 158; (< a- + fund, DSB, vol. I, exemplifică acest cuvânt, chiar cu un fragment din SH, îl identifică şi în Ţichindeal, Fabule); apus, adj., „înapoiat” în expresia a răĕmâne ~, / CDL, „Drept aceaia, carii acestea le pricep, ei le şi apucă: iară cei ce nu năzuesc la acestea remân mai apuşi, şi se află în stare mişală”, p. X; (< pvb. apune, a ~ , NODEX); arminţIJaş, s.m. „încasatorul arminţIJiei; vameş” / SH, p. 298; (< arminţIJie + -aş, DSB, II); sinonime: „controlor de arminţie” / SH, p. 295, 298; băĕtealăĕ, s.f. „bătătură la ţesutul pânzei; firele ce se introduc în urzitura unei stofe” / SH, p. 55, 62; (< bate + suf. -ealăĕ, DSB III); berbeci, a ~, vb. „a bate, a lovi, a izbi puternic(ca şi berbecii), a împinge; a urni” / SH, p. 270; „acu începu artileria noastră a-i cuptuşi şi a-i berbeci”, p. 270; (< berbec + suf. -i, DSB III, NDULR); birtaş, s.m. „crâşmar” / SH, apud Todoran; / CDL, varianta birdaş „Conta lui Ioan Bistriţanu orăşenescului călţămitoriu despre încălţămintele ceale lui Antonie Câmpeanu orăşenescului birdaş lucrate.”, p. 262; (< birt + -aş sau < scr. birtaš, Gămulescu, E. S., DSB III, Frăţilă, Studii lingvistice, p. 113); boldi, a ~, vb. „a împunge, a îndemna” / SH, p.220, „Făr de vĕste doă puşti în piept mă boldirăĕ”, p. 220; (< bold + suf- i); boşneag, s.m. „bosniac, locuitor din Bosnia” / SH, p. 279 (menţionat în DSB IV); boşnegeşte, adv. „în graiul bosniacilor” / SH, p. 279; (< boşneag + suf. -eşte); brânaş, s.n. „şnur pentru şube; prin analogie, ornament vopsit (dungă lată de altă culoare decât peretele) care înconjoară ca un brâu pereţii, uşile, ferestrele” / SH, p. 292, „Eu rădicându-mi casa în Corni... suindu-mă eu însumi a lua măsură, brânaşu, ghesimzu, supt picioare-mi să spargi...”, p. 292; (< brâu, pl. brâne + suf. -aş, DSB IV); câlţIJoasăĕ, adj. „încâlcită” / CDL, p. 150, „Deacă scriitoriul singur nu simţeşte aceaia ce vrea să poftească altuia, toată scrisoarea lui va fi sacă şi câlţIJoasăĕ”, p. 150; (< câlţIJ (< sl. klŭǠkŭǠ) + suf. -os); câmpi, a se ~, vb. „a se aşeza în tabără” / SH, p. 286, 302; (< câmp + suf. -i, MDA); 149

MARIA MICLE<br />

târş, s.m. „arac; creangă ramificată, întrebuinţată la îngrădituri provizorii<br />

şi la clăditul girezilor de paie sau de fân” / SH, glosar; (< et. nec., cf. sl.<br />

trŭǠsŭǠ, NODEX);<br />

tivig, s.n. „(Ban., Olt.) lemn fixat orizontal în horn, de care se atârnă<br />

carnea la afumat sau ceaunul; lanţ sau lemn de care se atârnă slănina la<br />

afumat; traversă de pod” / SH, glosar (DLR, DAR);<br />

toblăĕ, s.f. „scândură (groasă)” / SH, apud Todoran; at. Anon. Car.; (< et.<br />

nec., MDA, DLR);<br />

vârghe, s.f. „(reg.) băţ, ciomag (DAR); lemn folosit ca element de<br />

susţinere sau de fixare în diferite construcţii rudimentare (DLR)” / SH, „...<br />

75 de ani îm zăuitai pădurea, arbori cu ramuri lungi, lăţiţi, încâlciţi, am<br />

păşit, m-am vârât abuşi, asudat, în culme am răsuflat, vârghele graţiilor din<br />

Parnas; ...”, p. 55; (< et. nec., cf. lat. vǐrgula, DLR).<br />

Cuvinte nemenţionate în dicţionare (cu origini incerte)<br />

ceaichist, s.n. „?” / SH, p. 206;<br />

cronovet, s.n. „(: boabe de molĕte)”, / SH, p. 263; vezi molĕƱte;<br />

fifăĕr, s.m. „cavaler de onoare” / CDL, p. 166 (posibil derivat de la fifăĕi,<br />

a ~, vb. onomatopeic „(reg.) a fluiera, a produce sunete asemănătoare<br />

bobocilor de gâscă (DAR)” + -ar); sinonime: divăĕr;<br />

giţIJăĕ, s.f. „băţ de fier, otgon de sârmă” / SH, glosar;<br />

gorit, s.m. „locuitor fugit în munţi, haiduc” / SH, „..., însă goriţIJii, lotri<br />

de munţi, la Beligrad să scape”, p. 166 (de la gori, a ~ „a se urca (pe munte,<br />

pe cal); a se sui călare pe un munte” < vsl. gore, MDA ); sinonime: expresia<br />

fecior de codru / SH, p. 220;<br />

oblat, s.n. „lipici” / CDL, „Oblat, se numesc acele turtiţe ce sânt albe sau<br />

roşii, făcute din fărină, şi se pun sub hartie, apoi se apasă pecetul deasupra”,<br />

p. 229;<br />

pivodan, s.n. „?” / SH, „Şi alţi lotri, curuţi de-a lui Racoţi, pivodani<br />

prefăcuţi, ce erau pe apa Bistra, în Chizătău şi într-alte sate, juca, cânta:<br />

Ţine Doamne tot aşa, nici cu turcu, nici cu neamţu”, p. 184.<br />

148

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!