Gramatika
MARIA MICLE târş, s.m. „arac; creangă ramificată, întrebuinţată la îngrădituri provizorii şi la clăditul girezilor de paie sau de fân” / SH, glosar; (< et. nec., cf. sl. trŭǠsŭǠ, NODEX); tivig, s.n. „(Ban., Olt.) lemn fixat orizontal în horn, de care se atârnă carnea la afumat sau ceaunul; lanţ sau lemn de care se atârnă slănina la afumat; traversă de pod” / SH, glosar (DLR, DAR); toblăĕ, s.f. „scândură (groasă)” / SH, apud Todoran; at. Anon. Car.; (< et. nec., MDA, DLR); vârghe, s.f. „(reg.) băţ, ciomag (DAR); lemn folosit ca element de susţinere sau de fixare în diferite construcţii rudimentare (DLR)” / SH, „... 75 de ani îm zăuitai pădurea, arbori cu ramuri lungi, lăţiţi, încâlciţi, am păşit, m-am vârât abuşi, asudat, în culme am răsuflat, vârghele graţiilor din Parnas; ...”, p. 55; (< et. nec., cf. lat. vǐrgula, DLR). Cuvinte nemenţionate în dicţionare (cu origini incerte) ceaichist, s.n. „?” / SH, p. 206; cronovet, s.n. „(: boabe de molĕte)”, / SH, p. 263; vezi molĕƱte; fifăĕr, s.m. „cavaler de onoare” / CDL, p. 166 (posibil derivat de la fifăĕi, a ~, vb. onomatopeic „(reg.) a fluiera, a produce sunete asemănătoare bobocilor de gâscă (DAR)” + -ar); sinonime: divăĕr; giţIJăĕ, s.f. „băţ de fier, otgon de sârmă” / SH, glosar; gorit, s.m. „locuitor fugit în munţi, haiduc” / SH, „..., însă goriţIJii, lotri de munţi, la Beligrad să scape”, p. 166 (de la gori, a ~ „a se urca (pe munte, pe cal); a se sui călare pe un munte” < vsl. gore, MDA ); sinonime: expresia fecior de codru / SH, p. 220; oblat, s.n. „lipici” / CDL, „Oblat, se numesc acele turtiţe ce sânt albe sau roşii, făcute din fărină, şi se pun sub hartie, apoi se apasă pecetul deasupra”, p. 229; pivodan, s.n. „?” / SH, „Şi alţi lotri, curuţi de-a lui Racoţi, pivodani prefăcuţi, ce erau pe apa Bistra, în Chizătău şi într-alte sate, juca, cânta: Ţine Doamne tot aşa, nici cu turcu, nici cu neamţu”, p. 184. 148
DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Cuvinte derivate pe teren românesc afund, adj., „adânc” / SH, p. 66, 158; (< a- + fund, DSB, vol. I, exemplifică acest cuvânt, chiar cu un fragment din SH, îl identifică şi în Ţichindeal, Fabule); apus, adj., „înapoiat” în expresia a răĕmâne ~, / CDL, „Drept aceaia, carii acestea le pricep, ei le şi apucă: iară cei ce nu năzuesc la acestea remân mai apuşi, şi se află în stare mişală”, p. X; (< pvb. apune, a ~ , NODEX); arminţIJaş, s.m. „încasatorul arminţIJiei; vameş” / SH, p. 298; (< arminţIJie + -aş, DSB, II); sinonime: „controlor de arminţie” / SH, p. 295, 298; băĕtealăĕ, s.f. „bătătură la ţesutul pânzei; firele ce se introduc în urzitura unei stofe” / SH, p. 55, 62; (< bate + suf. -ealăĕ, DSB III); berbeci, a ~, vb. „a bate, a lovi, a izbi puternic(ca şi berbecii), a împinge; a urni” / SH, p. 270; „acu începu artileria noastră a-i cuptuşi şi a-i berbeci”, p. 270; (< berbec + suf. -i, DSB III, NDULR); birtaş, s.m. „crâşmar” / SH, apud Todoran; / CDL, varianta birdaş „Conta lui Ioan Bistriţanu orăşenescului călţămitoriu despre încălţămintele ceale lui Antonie Câmpeanu orăşenescului birdaş lucrate.”, p. 262; (< birt + -aş sau < scr. birtaš, Gămulescu, E. S., DSB III, Frăţilă, Studii lingvistice, p. 113); boldi, a ~, vb. „a împunge, a îndemna” / SH, p.220, „Făr de vĕste doă puşti în piept mă boldirăĕ”, p. 220; (< bold + suf- i); boşneag, s.m. „bosniac, locuitor din Bosnia” / SH, p. 279 (menţionat în DSB IV); boşnegeşte, adv. „în graiul bosniacilor” / SH, p. 279; (< boşneag + suf. -eşte); brânaş, s.n. „şnur pentru şube; prin analogie, ornament vopsit (dungă lată de altă culoare decât peretele) care înconjoară ca un brâu pereţii, uşile, ferestrele” / SH, p. 292, „Eu rădicându-mi casa în Corni... suindu-mă eu însumi a lua măsură, brânaşu, ghesimzu, supt picioare-mi să spargi...”, p. 292; (< brâu, pl. brâne + suf. -aş, DSB IV); câlţIJoasăĕ, adj. „încâlcită” / CDL, p. 150, „Deacă scriitoriul singur nu simţeşte aceaia ce vrea să poftească altuia, toată scrisoarea lui va fi sacă şi câlţIJoasăĕ”, p. 150; (< câlţIJ (< sl. klŭǠkŭǠ) + suf. -os); câmpi, a se ~, vb. „a se aşeza în tabără” / SH, p. 286, 302; (< câmp + suf. -i, MDA); 149
- Page 97 and 98: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN nepre
- Page 99 and 100: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Prepo
- Page 101 and 102: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Conju
- Page 103 and 104: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN - int
- Page 105 and 106: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN nu se
- Page 107 and 108: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN II. 3
- Page 109 and 110: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Cuvin
- Page 111 and 112: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN „Du
- Page 113 and 114: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN jungh
- Page 115 and 116: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN purec
- Page 117 and 118: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Cuvin
- Page 119 and 120: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN capi
- Page 121 and 122: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN locu
- Page 123 and 124: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN bitan
- Page 125 and 126: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN cocie
- Page 127 and 128: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN iznou
- Page 129 and 130: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN prici
- Page 131 and 132: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN zbă
- Page 133 and 134: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN chilo
- Page 135 and 136: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN şi c
- Page 137 and 138: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN să a
- Page 139 and 140: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN p. 25
- Page 141 and 142: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN şup
- Page 143 and 144: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN dudă
- Page 145 and 146: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Cuvin
- Page 147: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Bohne
- Page 151 and 152: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN conă
- Page 153 and 154: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN fânt
- Page 155 and 156: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN înco
- Page 157 and 158: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN mormi
- Page 159 and 160: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN pinţ
- Page 161 and 162: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN slug
- Page 163 and 164: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN ţIJ
- Page 165 and 166: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN nici
- Page 167 and 168: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN III.
- Page 169 and 170: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN de ma
- Page 171 and 172: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN zele,
- Page 173 and 174: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN forme
- Page 175 and 176: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN eufon
- Page 177 and 178: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN • p
- Page 179 and 180: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Multe
- Page 181 and 182: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Pentr
- Page 183 and 184: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN direc
- Page 185 and 186: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN O car
- Page 187 and 188: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Terme
- Page 189 and 190: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN s.f.,
- Page 191 and 192: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN pră
- Page 193 and 194: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN ştil
- Page 195 and 196: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN garda
- Page 197 and 198: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Totu
MARIA MICLE<br />
târş, s.m. „arac; creangă ramificată, întrebuinţată la îngrădituri provizorii<br />
şi la clăditul girezilor de paie sau de fân” / SH, glosar; (< et. nec., cf. sl.<br />
trŭǠsŭǠ, NODEX);<br />
tivig, s.n. „(Ban., Olt.) lemn fixat orizontal în horn, de care se atârnă<br />
carnea la afumat sau ceaunul; lanţ sau lemn de care se atârnă slănina la<br />
afumat; traversă de pod” / SH, glosar (DLR, DAR);<br />
toblăĕ, s.f. „scândură (groasă)” / SH, apud Todoran; at. Anon. Car.; (< et.<br />
nec., MDA, DLR);<br />
vârghe, s.f. „(reg.) băţ, ciomag (DAR); lemn folosit ca element de<br />
susţinere sau de fixare în diferite construcţii rudimentare (DLR)” / SH, „...<br />
75 de ani îm zăuitai pădurea, arbori cu ramuri lungi, lăţiţi, încâlciţi, am<br />
păşit, m-am vârât abuşi, asudat, în culme am răsuflat, vârghele graţiilor din<br />
Parnas; ...”, p. 55; (< et. nec., cf. lat. vǐrgula, DLR).<br />
Cuvinte nemenţionate în dicţionare (cu origini incerte)<br />
ceaichist, s.n. „?” / SH, p. 206;<br />
cronovet, s.n. „(: boabe de molĕte)”, / SH, p. 263; vezi molĕƱte;<br />
fifăĕr, s.m. „cavaler de onoare” / CDL, p. 166 (posibil derivat de la fifăĕi,<br />
a ~, vb. onomatopeic „(reg.) a fluiera, a produce sunete asemănătoare<br />
bobocilor de gâscă (DAR)” + -ar); sinonime: divăĕr;<br />
giţIJăĕ, s.f. „băţ de fier, otgon de sârmă” / SH, glosar;<br />
gorit, s.m. „locuitor fugit în munţi, haiduc” / SH, „..., însă goriţIJii, lotri<br />
de munţi, la Beligrad să scape”, p. 166 (de la gori, a ~ „a se urca (pe munte,<br />
pe cal); a se sui călare pe un munte” < vsl. gore, MDA ); sinonime: expresia<br />
fecior de codru / SH, p. 220;<br />
oblat, s.n. „lipici” / CDL, „Oblat, se numesc acele turtiţe ce sânt albe sau<br />
roşii, făcute din fărină, şi se pun sub hartie, apoi se apasă pecetul deasupra”,<br />
p. 229;<br />
pivodan, s.n. „?” / SH, „Şi alţi lotri, curuţi de-a lui Racoţi, pivodani<br />
prefăcuţi, ce erau pe apa Bistra, în Chizătău şi într-alte sate, juca, cânta:<br />
Ţine Doamne tot aşa, nici cu turcu, nici cu neamţu”, p. 184.<br />
148