Gramatika

DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN
Cuvinte de origine greacă, neogreacă
camfur, s.n. „substanţă organică cristalizată, incoloră, cu miros
caracteristic şi gust amar, folosită în medicină şi în industria celuloidului” /
CDL, p. 264; (< ngr. kámfora, NODEX; n. lat. camphora, TDRG);
patimăĕ, s.f. „obişnuinţă anormală nedirijată de voinţă şi de raţiune;
viciu; suferinţă; dor” / SH, p. 255, „toată patima îmi povesti” / SH, p. 255; /
CDL, „Rogu-te iubitul meu fiiu! ca un părinte al tău, şi cel dintâiu prieten pe
lume, să te laşi de joc, şi cât poţi de patima aceasta”, p. 112; (< ngr. páthima,
NODEX);
pozonariu, s.n. „buzunar” / SH, p. 201; / CDL, posunariu, p. 111; (< ngr.
buzunari, NODEX);
schimosi, a se ~, vb. „a se sclifosi, a face nazuri; a se schimonosi” /
SH, p. 179; part. schimosiţIJi, p. 179; / PI, „Îns noi ne-am schimosit, apoi şi
limba s-au stricat, aşa cât limba aceasta nicicând nu se poate aduce la aceea
de unde au căzut, ci numai limba cea veche poate sluji spre îndreptarea
acestiia.”, p. 245; (< ngr. ashímosa, NODEX, MDA);
tâmplăĕ, s.f. „(înv.) perete de lemn împodobit cu icoane, care desparte
altarul de restul bisericii; iconostas; catapeteasmă” / SH, p. 190; „zugrăvind
tâmpla besĕricii”, p. 190; tâmplăĕ este unul dintre termenii fundamentali
privitori la viaţa religioasă creştină, păstraţi din latina vulgară 263 ; (< ml.
templa, pl. lui templum, MDA);
ţIJoalăĕ, s.f. „haină” / SH, apud Todoran; ţIJoale / SH, p. 61, 69, 187, 250;
varianta ţIJoliţIJe / SH, p. 198, menţionată în TDRG; (< ngr. tsoali, NODEX,
TDGR, MDA);
Cuvinte de origine ucraineană, rusă, poloneză
burcăĕ, s.f. „manta bărbătească de pănură, lungă şi largă; şubă; cojoc lung
şi miţos, confecţionat din piei de oaie cu lâna în afară” / SH, p. 197; (< ucr.
burka, NODEX; rs., pn. burka, DA, DSB IV; menţionat şi în DRCG);
263
Liviu Onu, Terminologia creştină şi istoria limbii române, Bucureşti, Editura Academiei române,
2000 (Conferinţele Academiei Române. Ciclul „Limba română şi relaţiile ei cu istoria şi cultura
românilor”), p. 7-8.
145