Gramatika

DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN
dudăĕu, s.n. „bălării, buruieni mari; cucută” / SH, p. 292, „... dudăĕu păduri,
cât [încât] casele nu se vedeau”, p. 292; cf. Şandru, FR (Ban., Ard., Mold.); (cf.
mg. dudva, NODEX, TDRG, CADE (Trans., Mold.), Gl. Munt. (Munt.);
fişag, s.n. „(Ban., Trans.) cornet de hârtie, pungă mică, ches; cartuş” /
SH, p. 177; menţionat şi de DRCG; (< mg. fisc, MDA);
fişpan, fe-işpan, feşpan, s.m. „prefect (DEXonline)” / CDL, „Prea
strălucitului domn I. I. al luminatului comitat N. Fe-Işpan (vecinic Fe-Işpan)
ş. al. Domnului Preagraţiosului”, p. 246; varianta viţIJăĕ-işpanăĕ, „La un viţeişpanăĕ,
prefect sau asesor de comitat”, p. 237; D. Şandu înregistrează în
valea Almăjului cuvântul (rar) fişpan „prefect” 262 ; at. Reteganul, cf. MDA;
(< mg. föspán, MDA); vezi şi şpan;
harâng, -ile s.n. „clopot de biserică” / SH, p. 225; cf. Şandru, FR (Ard.);
(< mg. harang, TDRG);
hinteu, s.n. „caleaşcă, trăsură acoperită” / SH, p. 179, 186, 190, 298; at.
în Anon. Car.; (< mg. hintó, NODEX, TDRG);
horvat, s.m. „croat” / SH, p. 187 (mg. horvát, Frăţilă, Târnave.T.G.);
hurc, s.n. „vânătoare cu gonaci, goană (la vânătoare)” / SH, p. 177, 274;
(< mg. hurok, MDA);
lampaş, s.n. „felinar” / SH, p. 231; cf. Şandru, FR (Ard.); (< mg. lámpás,
TDRG, MDA);
lăĕcui, a ~, vb. „(înv.) a se instala cu traiul (într-un loc nou); a locui” / SH,
p. 164; (< mg. lakni, MDA, NODEX);
majăĕ, s.f. „veche unitate de măsură variind, după epoci şi regiuni, între
50 kg şi 100 ocale; (Ban., Trans.) cântar decimal” / CDL, „să bine voeşti
a-mi cumpăra de la dânsul: 10 ţente (măĕji) de Iava Cafe cu 90 de fl., 900 f”,
p. 203; at. în PO; (< mg. mázsa, MDA); sinonime: ţIJentăĕ;
modru, s.n. „(Trans.) mod, fel, chip, cale de a acţiona” / CDL, p. 261, „întru
acest modru foarte pe uşor întocmim scrisoarea”, p. 4, „cu modru cuvios şi cu
toată cucerniciia păşind cu Domniia Ta”, p. 96; cuvântul este consemnat de
V. Frăţilă în PDR, p. 139 între termenii specifici graiurilor transilvănene; la
CDL are o frecvenţă apreciabilă, era un cuvânt activ la momentul respectiv în
varianta literară bănăţeană; (< mg. mod, MDA, DLRLV); / PI foloseşte varianta
mod, „Acesta e modu de a deriva tras din limba cea veche,...”, p. 119;
ogaş, s.n. „fir de apă curgătoare, pârâu (sens nemenţionat în dicţionare);
vale a acestui pârâiaş” / SH, apud Todoran, „în gura ogaşului Ijnic, ... mu[l]
te trupuri făr de capete”; „... cu câni după ei toate pădurile, munţii, văile,
262
D. Şandru, Probleme de dialectologie românească, p. 312.
143