Gramatika
MARIA MICLE Cuvinte de origine maghiară armiţIJie, s.f. „vamă, taxă de intrare în târguri, pieţe, plătită de cei care vindeau produse; taxă la barierele oraşului, la poduri, bâlciuri” / SH, p. 262, „controlorului armiţIJie” / SH, p. 295, 298; cf. ALR II, serie nouă, vol. III, h. 907, termen specific graiului bănăţean; (< mg. harmincad, DSB, II); beteşug, s.n. „neajuns fizic; infirmitate; boală” / CDL, Cuprins, p. 150; (< mg. betegség, NODEX, DSB III); sinonime: lingoare; birăĕu, s.m. „primar (la sate); judecător” / CDL, p. 191; cf. Şandru, FR; (< mg. biró, DSB III); sinonime: chinez, jude; bireşi, s.m. „argaţi, slugă care lucrează la vite” / SH, p. 254; (< mg. béres, DSB III); bumb, s.m. „nasture” / SH, p. 181, Tudoran; cf. Şandru, FR (Ardeal); (< mg. gomb, NODEX, CADE (Mold., Trans.), Frăţilă, Târnave.T.G., Gl. Munt.); catanăĕ, s.f. „(reg.) persoană care îşi îndeplineşte serviciul militar sau care face parte din armată; soldat; ostaş” / SH, p. 192; / CDL, căĕtanăĕ, „Scrisoare de rugăciune, prin carea tatăl ceare de la generalul slobozenie fiiului său din căĕtane”, p. 54; cf. Şandru, FR (Ban., Ard.); (< mg. katona, NODEX); căĕlitcăĕ, s.f. „colivie, cuşcă” / SH, glosar; at. în Anon. Car.; (< mg. kalitka, TDRG, întâlnit în Ban., Trans., Maram.); celui, a ~, vb. „a înşela, a păcăli; a amăgi” / SH, p. 223, cf. DRCG; (< mg. csal, TDRG; < mg. csalni, MDA); chilin, adj. „distinct, divers, deosebit” / SH, p. 56, 294; / CDL, „chiline întocmiri”, p. 33; / PI, „chiline naţii au chiline cuvinte”, p. 126; (< mg. külön, TDRG; cf. chilin „neîntrerupt”, Costin, Gr. băĕn. II, p. 63); de la el s-a format prin derivare deschilinare, s.f. / PI, p. 114, „Cu aceste particule sânt împreunate cuvintele şi în limba veche, îns cu această deschilinare...” / PI, p. 115; ciopor, s.n. „turmă, cârd, grămadă” / SH, p. 176; (< mg. csoport(t), NODEX); dăĕrăĕb, s.n. „bucată” / SH, p. 228; varianta darab, apud Todoran; pl. dăĕrabe, p. 176, p. 238; / PI, „un dăĕrab mic”, p. 197; cf. Şandru, FR (Ard.); (< mg. darab, DEX, TDRG, CADE (Trans., Olt.), Frăţilă, Târnave.T.G., Gl. Munt.); drot, s.n. „fir metalic având diferite întrebuinţări; sârmă” / SH, p. 297; (< mg. drót, NODEX, DEX); 142
DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN dudăĕu, s.n. „bălării, buruieni mari; cucută” / SH, p. 292, „... dudăĕu păduri, cât [încât] casele nu se vedeau”, p. 292; cf. Şandru, FR (Ban., Ard., Mold.); (cf. mg. dudva, NODEX, TDRG, CADE (Trans., Mold.), Gl. Munt. (Munt.); fişag, s.n. „(Ban., Trans.) cornet de hârtie, pungă mică, ches; cartuş” / SH, p. 177; menţionat şi de DRCG; (< mg. fisc, MDA); fişpan, fe-işpan, feşpan, s.m. „prefect (DEXonline)” / CDL, „Prea strălucitului domn I. I. al luminatului comitat N. Fe-Işpan (vecinic Fe-Işpan) ş. al. Domnului Preagraţiosului”, p. 246; varianta viţIJăĕ-işpanăĕ, „La un viţeişpanăĕ, prefect sau asesor de comitat”, p. 237; D. Şandu înregistrează în valea Almăjului cuvântul (rar) fişpan „prefect” 262 ; at. Reteganul, cf. MDA; (< mg. föspán, MDA); vezi şi şpan; harâng, -ile s.n. „clopot de biserică” / SH, p. 225; cf. Şandru, FR (Ard.); (< mg. harang, TDRG); hinteu, s.n. „caleaşcă, trăsură acoperită” / SH, p. 179, 186, 190, 298; at. în Anon. Car.; (< mg. hintó, NODEX, TDRG); horvat, s.m. „croat” / SH, p. 187 (mg. horvát, Frăţilă, Târnave.T.G.); hurc, s.n. „vânătoare cu gonaci, goană (la vânătoare)” / SH, p. 177, 274; (< mg. hurok, MDA); lampaş, s.n. „felinar” / SH, p. 231; cf. Şandru, FR (Ard.); (< mg. lámpás, TDRG, MDA); lăĕcui, a ~, vb. „(înv.) a se instala cu traiul (într-un loc nou); a locui” / SH, p. 164; (< mg. lakni, MDA, NODEX); majăĕ, s.f. „veche unitate de măsură variind, după epoci şi regiuni, între 50 kg şi 100 ocale; (Ban., Trans.) cântar decimal” / CDL, „să bine voeşti a-mi cumpăra de la dânsul: 10 ţente (măĕji) de Iava Cafe cu 90 de fl., 900 f”, p. 203; at. în PO; (< mg. mázsa, MDA); sinonime: ţIJentăĕ; modru, s.n. „(Trans.) mod, fel, chip, cale de a acţiona” / CDL, p. 261, „întru acest modru foarte pe uşor întocmim scrisoarea”, p. 4, „cu modru cuvios şi cu toată cucerniciia păşind cu Domniia Ta”, p. 96; cuvântul este consemnat de V. Frăţilă în PDR, p. 139 între termenii specifici graiurilor transilvănene; la CDL are o frecvenţă apreciabilă, era un cuvânt activ la momentul respectiv în varianta literară bănăţeană; (< mg. mod, MDA, DLRLV); / PI foloseşte varianta mod, „Acesta e modu de a deriva tras din limba cea veche,...”, p. 119; ogaş, s.n. „fir de apă curgătoare, pârâu (sens nemenţionat în dicţionare); vale a acestui pârâiaş” / SH, apud Todoran, „în gura ogaşului Ijnic, ... mu[l] te trupuri făr de capete”; „... cu câni după ei toate pădurile, munţii, văile, 262 D. Şandru, Probleme de dialectologie românească, p. 312. 143
- Page 91 and 92: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN - con
- Page 93 and 94: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN ne pr
- Page 95 and 96: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN înţ
- Page 97 and 98: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN nepre
- Page 99 and 100: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Prepo
- Page 101 and 102: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Conju
- Page 103 and 104: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN - int
- Page 105 and 106: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN nu se
- Page 107 and 108: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN II. 3
- Page 109 and 110: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Cuvin
- Page 111 and 112: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN „Du
- Page 113 and 114: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN jungh
- Page 115 and 116: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN purec
- Page 117 and 118: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Cuvin
- Page 119 and 120: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN capi
- Page 121 and 122: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN locu
- Page 123 and 124: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN bitan
- Page 125 and 126: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN cocie
- Page 127 and 128: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN iznou
- Page 129 and 130: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN prici
- Page 131 and 132: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN zbă
- Page 133 and 134: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN chilo
- Page 135 and 136: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN şi c
- Page 137 and 138: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN să a
- Page 139 and 140: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN p. 25
- Page 141: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN şup
- Page 145 and 146: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Cuvin
- Page 147 and 148: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Bohne
- Page 149 and 150: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Cuvin
- Page 151 and 152: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN conă
- Page 153 and 154: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN fânt
- Page 155 and 156: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN înco
- Page 157 and 158: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN mormi
- Page 159 and 160: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN pinţ
- Page 161 and 162: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN slug
- Page 163 and 164: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN ţIJ
- Page 165 and 166: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN nici
- Page 167 and 168: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN III.
- Page 169 and 170: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN de ma
- Page 171 and 172: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN zele,
- Page 173 and 174: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN forme
- Page 175 and 176: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN eufon
- Page 177 and 178: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN • p
- Page 179 and 180: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Multe
- Page 181 and 182: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Pentr
- Page 183 and 184: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN direc
- Page 185 and 186: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN O car
- Page 187 and 188: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Terme
- Page 189 and 190: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN s.f.,
- Page 191 and 192: DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN pră
MARIA MICLE<br />
Cuvinte de origine maghiară<br />
armiţIJie, s.f. „vamă, taxă de intrare în târguri, pieţe, plătită de cei care<br />
vindeau produse; taxă la barierele oraşului, la poduri, bâlciuri” / SH, p. 262,<br />
„controlorului armiţIJie” / SH, p. 295, 298; cf. ALR II, serie nouă, vol. III, h.<br />
907, termen specific graiului bănăţean; (< mg. harmincad, DSB, II);<br />
beteşug, s.n. „neajuns fizic; infirmitate; boală” / CDL, Cuprins, p. 150;<br />
(< mg. betegség, NODEX, DSB III); sinonime: lingoare;<br />
birăĕu, s.m. „primar (la sate); judecător” / CDL, p. 191; cf. Şandru, FR;<br />
(< mg. biró, DSB III); sinonime: chinez, jude;<br />
bireşi, s.m. „argaţi, slugă care lucrează la vite” / SH, p. 254; (< mg.<br />
béres, DSB III);<br />
bumb, s.m. „nasture” / SH, p. 181, Tudoran; cf. Şandru, FR (Ardeal); (< mg.<br />
gomb, NODEX, CADE (Mold., Trans.), Frăţilă, Târnave.T.G., Gl. Munt.);<br />
catanăĕ, s.f. „(reg.) persoană care îşi îndeplineşte serviciul militar sau<br />
care face parte din armată; soldat; ostaş” / SH, p. 192; / CDL, căĕtanăĕ,<br />
„Scrisoare de rugăciune, prin carea tatăl ceare de la generalul slobozenie<br />
fiiului său din căĕtane”, p. 54; cf. Şandru, FR (Ban., Ard.); (< mg. katona,<br />
NODEX);<br />
căĕlitcăĕ, s.f. „colivie, cuşcă” / SH, glosar; at. în Anon. Car.; (< mg. kalitka,<br />
TDRG, întâlnit în Ban., Trans., Maram.);<br />
celui, a ~, vb. „a înşela, a păcăli; a amăgi” / SH, p. 223, cf. DRCG;<br />
(< mg. csal, TDRG; < mg. csalni, MDA);<br />
chilin, adj. „distinct, divers, deosebit” / SH, p. 56, 294; / CDL, „chiline<br />
întocmiri”, p. 33; / PI, „chiline naţii au chiline cuvinte”, p. 126; (< mg.<br />
külön, TDRG; cf. chilin „neîntrerupt”, Costin, Gr. băĕn. II, p. 63); de la el<br />
s-a format prin derivare deschilinare, s.f. / PI, p. 114, „Cu aceste particule<br />
sânt împreunate cuvintele şi în limba veche, îns cu această deschilinare...” /<br />
PI, p. 115;<br />
ciopor, s.n. „turmă, cârd, grămadă” / SH, p. 176; (< mg. csoport(t), NODEX);<br />
dăĕrăĕb, s.n. „bucată” / SH, p. 228; varianta darab, apud Todoran; pl. dăĕrabe,<br />
p. 176, p. 238; / PI, „un dăĕrab mic”, p. 197; cf. Şandru, FR (Ard.); (< mg. darab,<br />
DEX, TDRG, CADE (Trans., Olt.), Frăţilă, Târnave.T.G., Gl. Munt.);<br />
drot, s.n. „fir metalic având diferite întrebuinţări; sârmă” / SH, p. 297;<br />
(< mg. drót, NODEX, DEX);<br />
142