Gramatika

DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN
şupăĕ, s.f. „şopron, şură, hambar, magazie” / SH, p. 195, 258, 294;
(< germ. Schuppen, Costin, Gr. băĕn. II, p. 27, Frâncu, E.G.-A.; < germ.
Schub, dar pentru un alt sens decât cel din text, „escortă (de soldaţi), A.
Avram, ContribuţIJii etimologice, p. 232);
taler, -e, s.n. „farfurie plată” / SH, p. 209; varianta taer / SH, apud
Todoran; (< germ. Taller, NODEX);
tişler, s.m. „tâmplar” / SH, p. 226; (< germ. Tischler, Frâncu, E.G.-A.);
tref, s.n. „lovitură, izbitură” / SH, p. 168; (< germ. Treff, Frâncu, E.G.-A.);
troacăĕ, s.f. „albie; vas de lemn sau de piatră în formă de jgheab, din care
mănâncă sau beau animalele” / SH, p. 189; (< germ. Trog, NODEX);
tromf, s.m. „atuu, as (la jocul de cărţi)” / SH, p.223; „spuind ce tromfi el
celuia”, p. 223; (< germ. Trumpf, < mg. tromf, MDA, Frăţilă, Târnave.T.G.);
ţIJentăĕ, s,f. „ţentner; unitate de măsură echivalentă cu 50 de kg în Germania
şi 100 de kg în Austria; cantitate de marfă egală în greutate cu un ţentner” /
CDL, „cu aplecăciune te rog, ca să bine voeşti a-mi cumpăra de la dânsul:
10 ţIJente (: măji) de Iava Cafe cu 90 de fl., 900 f. 10 ţIJente Mare Melis Zahar
cu 80 de Fl., 800 f. 6 ţIJente stafide uscate mari 10 fl., 60 f. [în total 1, 760 f.]”,
p. 203; (< germ. Zentner, MDA); sinonime: majăĕ;
ţIJimerman, s.m. „dulgher”, apud Frâncu, E.G.-A.; (< germ. Zimmermann,
Frâncu, E.G.-A.);
ţIJol, s.m. „unitate de măsură pentru lungimi, egală cu 25,4 mm” / SH,
p. 164, 247; (< germ. Zoll, MDA, Frâncu, E.G.-A.);
valter, s.m. „administrator” / SH, p. 200; (< germ. Walter, „stăpânitor,
conducător”, DGR);
vecslăĕ, „act financiar prin care o persoană (debitorul) este obligată să
plătească alteia (beneficiarului) o sumă de bani la un anumit termen; poliţă” /
CDL, „cu posta cea următoare pe jupânul N. N. îţi voiu trimite o vecslăĕ”,
p. 205; cf. vecsel, Şandru, FR (Ban.); (< germ. Wechsel, MDA);
verc, pl. verche, s.n. „mină, galerie; lucrare, operă, muncă” / SH, p. 174,
178, 249; (< germ. (Beg)Werk, Frăţilă, Studii lingvistice, p. 268); în DRCG este
menţionat cu sensul „fabrică, stabiliment industrial”; vezi şi compusele lui verc:
bergverc, festungs-verche, hornverc, şanţIJe-vercuri, s.n. „tranşee” / SH, p. 126;
vermet, s.n. „fel de băutură alcoolică; vin vermut; Băutură alcoolică
făcută din vin în care s-au pus la macerat diferite substanţe vegetale amare” /
SH, p. 253; (cf. vermut < germ. Wermut, Frâncu, E.G.-A., MDA);
zupăĕ, s.f. „supă” / SH, p. 264, 265, 281; at. 1760; (< germ. Suppe,
Frâncu, E.G.-A.).
141