Gramatika

08.09.2023 Views

MARIA MICLE cohmel, s.n. „făină pentru gătit” / SH, p. 281 sau varianta ortografică coh-mel (cf. coh „bucătar”, DRCG), p. 283; (< germ. Kochmehl, Frâncu, E.G.-A.); confect, s.n. „prăjitură, produs de cofetărie, confeturi” / 285, „fălioare confect”, p. 285; at. sf. sec. XVII); (< germ. Konfekt < lat. med. confectum, Frâncu, E.G.-A.); confisţIJirui, a ~, „a confisca” / SH, p. 128; (< germ. konfiszieren, cu suf. -ui, Frâncu, E.G.-A.); contumaţIJ, s.n. „carantină” / SH, 232, 233; contulaţIJ / SH, 202; contumaţIJi „*contaminaţi” / SH, 230; (< germ. (austr.) Kontumaz, Ebner, Wie sagt man in Österreich?); coştui, a ~, vb. „a costa” / SH, p. 236; varianta coştului, a ~, vb. / SH, p. 201; (< germ. kosten, cu suf. -ui; -ăĕlui, Frâncu, E.G.-A.); crapfen, s.n. „gogoşi” / SH, p. 255, varianta croafne, s.f.; (< germ. (austr.) Krapfen, Frâncu, E.G.-A., Ebner, Wie sagt man in Österreich?); creiţIJar, s.n. „monedă divizionară austriacă la început din argint, apoi din aramă, care a circulat în sudul Germaniei, în Austro-Ungaria, Transilvania, Bucovina, [Banat], până la sfârşitul secolului al XIX-lea, valorând a suta parte dintr-un florin” / SH, p. 281; / CDL, „Acum trimiţetoriul contei primind banii însamnă din jos cu acestea cuvinte: Deplin am primit flor.: ___ creiţIJ.: ___”, p. 263; cf. Şandru, FR (Ard.) (germ. Kreuzer, MDA); criz, s.n. „griş”, în compusul criz-cnedel, s.n. „găluşte de gris” / SH, p. 289; (< germ. Gries, NODEX); cuplăĕ, s.f. „(: cureaoa sabii)”, „centură, curea de încins” / SH, p. 201; (< germ. Kuppel, Costin, Gr. băĕn. II, p. 27); în limba literară actuală înseamnă „dispozitiv demontabil servind pentru legarea a două vehicule sau a două elemente ale unui sistem tehnic”; (< fr. couple, NODEX); curir, s.m. „curier” / SH, p. 182, 244; (< germ. Kurier, Frâncu, E.G.-A.); fain, -ăĕ, adj. „frumos, de calitate, fin, distins; care are calităţi deosebite; foarte bun” / SH, p. 196, 210, 250, 298; (< germ. fein, Frâncu, E.G.-A., NODEX); falş, adj. „fals” / SH, glosar, în compusul falş-angrif „atac fals” / SH, glosar; (< germ. falsch, Frâncu, E.G.-A.); farşanghel, s.n. „carnaval de lăsata secului” / SH, p. 208; sinonime: faşing, forşang; faşinăĕ, s.f. „nuiele, ramuri legate împreună” / SH, „..., un detagĕment de turci lovi lucrătorii în trangee cu sabia, având mari făclii arzătoare, ca 136

DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN să aprinză să ardă faşinile”, p. 164; „... prin dealuri şi la moară nu ajungea, cât în urmă, cu faşine, braţe de nuiale şi cu mături pre erugă apa în jos au manat-o”..., 183; (< germ. Fascine, Frâncu, E.G.-A., II, p. 5; în MDA este dat ca at. Alecsandri, cu etimologie < lit. fascina, fr. fascine); faşing, s.n. „carnaval; petrecere (la etnia germană)” / SH, p. 220; (< germ. (austr.) Fasching, Frâncu, E.G.-A., Ebner, Wie sagt man in Österreich?), în DRCG este menţionat făĕşanc, făĕrşang; sinonime: farşanghel, forşang; feldcer, s.m. „infirmier, sanitar” / SH, p. 263; (< germ. Feldssher, Costin, Gr. băĕn. II, p. 27, < germ. Feldscher, DEX); fertai, s.n. „sfert; măsură de circa 10-12 l; vas de lemn cu această capacitate” / SH, glosar; varianta fertal / SH, p. 180; cf. fârtai, Şandru, FR (Ban.); (< germ. Viertel, Frâncu, E.G.-A.; mg. fertály, MDA); fişcal, s.m. „avocat” / SH, p. 209, „advocat, fişcal din Novi-Sad”, p. 223; / CDL, p. 68; menţionat şi în DRCG; în grai adj. fişcal „fudul, încrezut”; (< germ. Fiskal, < scr. fiškal, Gămulsecu, E.S.); sinonime: advocat; flastrum, s.n. „plasture” / CDL, „eri i-am pus şi un flastrum, ca să i se mai alinĕze focul, şi au eşit neşte beşici”, p. 40; (cf. germ. Pflaster „plasture”, DGR); flaşăĕ, s.f. „(Ban., Trans.) bidon, sticlă; halbă” / SH, p. 231; pl. fleşăĕle / SH, p. 267, pl. flăĕşile / SH, Todoran; (< germ. (austr.) Flasche; MDA; Ebner, Wie sagt man in Österreich?); florin, s.m. „în trecut în unele ţări europene) Monedă de aur sau de argint” / SH, „eu zişi au să-mi lasă în 300 florinţIJi, au căpara să-mi întoarcă”, p. 295; / CDL, „Banii se pon în rubrica florinţIJilor şi a creţarilor”, p. 262; (< germ. Florin, NODEX); forşang, s.n. „carnaval; serbări la lăsatul-secului; la Frâncu, E.G.-A.: preludiu, compoziţie introductivă”, „... cu beţia multă în cap, forşanguri de postu Sem-Petrului, stăteam bĕţi” / SH, p. 304; (< germ. Vorsang, Frâncu, E.G.-A.); sinonime: faşing; forşpan, s.n. „obligaţie de a face cărături, de a da cai de poştă; cai de schimb, de poştă” / SH, p. 192, 228; cf. foşpan, „vizitiu în serviciul unui graf”, DRCG; (< germ. Vorspann „atelaj; ajutor”, DGR, Frâncu, Neologisme juridico-administrative, II, p. 497); forştat, s.n. „suburbie, mahala” / SH, glosar; (< germ. Vorstadt „idem”, DGR); frai, adj. „liber” / SH, întâlnit doar în compuse; în graiul actual este folosit şi singur 259 ; (< germ. frei, Frâncu, E.G.-A.); 259 Vezi D. Şandru, Probleme de dialectologie românească, Bucureşti, Academia Română, 2004, p. 312. 137

DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN<br />

să aprinză să ardă faşinile”, p. 164; „... prin dealuri şi la moară nu ajungea,<br />

cât în urmă, cu faşine, braţe de nuiale şi cu mături pre erugă apa în jos au<br />

manat-o”..., 183; (< germ. Fascine, Frâncu, E.G.-A., II, p. 5; în MDA este<br />

dat ca at. Alecsandri, cu etimologie < lit. fascina, fr. fascine);<br />

faşing, s.n. „carnaval; petrecere (la etnia germană)” / SH, p. 220; (< germ.<br />

(austr.) Fasching, Frâncu, E.G.-A., Ebner, Wie sagt man in Österreich?), în<br />

DRCG este menţionat făĕşanc, făĕrşang; sinonime: farşanghel, forşang;<br />

feldcer, s.m. „infirmier, sanitar” / SH, p. 263; (< germ. Feldssher, Costin,<br />

Gr. băĕn. II, p. 27, < germ. Feldscher, DEX);<br />

fertai, s.n. „sfert; măsură de circa 10-12 l; vas de lemn cu această<br />

capacitate” / SH, glosar; varianta fertal / SH, p. 180; cf. fârtai, Şandru, FR<br />

(Ban.); (< germ. Viertel, Frâncu, E.G.-A.; mg. fertály, MDA);<br />

fişcal, s.m. „avocat” / SH, p. 209, „advocat, fişcal din Novi-Sad”, p. 223; /<br />

CDL, p. 68; menţionat şi în DRCG; în grai adj. fişcal „fudul, încrezut”;<br />

(< germ. Fiskal, < scr. fiškal, Gămulsecu, E.S.); sinonime: advocat;<br />

flastrum, s.n. „plasture” / CDL, „eri i-am pus şi un flastrum, ca să i se mai<br />

alinĕze focul, şi au eşit neşte beşici”, p. 40; (cf. germ. Pflaster „plasture”, DGR);<br />

flaşăĕ, s.f. „(Ban., Trans.) bidon, sticlă; halbă” / SH, p. 231; pl. fleşăĕle /<br />

SH, p. 267, pl. flăĕşile / SH, Todoran; (< germ. (austr.) Flasche; MDA; Ebner,<br />

Wie sagt man in Österreich?);<br />

florin, s.m. „în trecut în unele ţări europene) Monedă de aur sau de<br />

argint” / SH, „eu zişi au să-mi lasă în 300 florinţIJi, au căpara să-mi întoarcă”,<br />

p. 295; / CDL, „Banii se pon în rubrica florinţIJilor şi a creţarilor”, p. 262;<br />

(< germ. Florin, NODEX);<br />

forşang, s.n. „carnaval; serbări la lăsatul-secului; la Frâncu, E.G.-A.:<br />

preludiu, compoziţie introductivă”, „... cu beţia multă în cap, forşanguri de<br />

postu Sem-Petrului, stăteam bĕţi” / SH, p. 304; (< germ. Vorsang, Frâncu,<br />

E.G.-A.); sinonime: faşing;<br />

forşpan, s.n. „obligaţie de a face cărături, de a da cai de poştă; cai de<br />

schimb, de poştă” / SH, p. 192, 228; cf. foşpan, „vizitiu în serviciul unui<br />

graf”, DRCG; (< germ. Vorspann „atelaj; ajutor”, DGR, Frâncu, Neologisme<br />

juridico-administrative, II, p. 497);<br />

forştat, s.n. „suburbie, mahala” / SH, glosar; (< germ. Vorstadt „idem”,<br />

DGR);<br />

frai, adj. „liber” / SH, întâlnit doar în compuse; în graiul actual este<br />

folosit şi singur 259 ; (< germ. frei, Frâncu, E.G.-A.);<br />

259<br />

Vezi D. Şandru, Probleme de dialectologie românească, Bucureşti, Academia Română, 2004,<br />

p. 312.<br />

137

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!