Gramatika
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN<br />
chilom, s.n. „baltag, topuz” / SH, p. 110, glosar; „De-atuncea harcu,<br />
gida, suliţa, lancele, chiloamele, buzduganele începură a scădea”, p. 110;<br />
(< tc. külünk, sb. ćulum, TDRG);<br />
chindie, adv. „timp al zilei cuprins între amiază şi apusul soarelui” / SH,<br />
p. 186; (< tc. ikindi, NODEX);<br />
cioareci, s.n., defectiv de singular „pantaloni ţărăneşti strânşi pe picior<br />
din pănură (DEX); în Banat înseamnă orice stofă de lână ţesută în casă,<br />
din care se fac pantaloni, şube, laibere” / SH, „Ai tu altă cămĕşe, cioareci,<br />
obĕle?”, p. 295; (< tc. čarik, MDA; et. nec., DEX);<br />
conac, s.n. „găzduire, popas, odihnă” / SH, p. 278; cf. DRCG; (< tc.<br />
konak, atestat în toate limbile balcanice, TDRG, NODEX);<br />
dodăĕ, s.f. „apelativ pentru o rudă feminină mai puţin în vârstă; soră mai<br />
mare” / SH, p. 263; (cf. dadăĕ < tc., scr., bg., mg. dada, TDRG).<br />
găĕitanăĕ, s.f. „sfoară de bumbac, mătase, lână sau metal, cusută ca podoabă<br />
la obiectele de îmbrăcăminte sau de mobilă; ceapraz; şnur; brandenburg;<br />
şiret” / SH, p. 261, în grai înseamnă „pompon”; „... într-un săcui de mătasă<br />
vearde, cu trei şnire, găĕitane, sus legate”; explică cuvântul de origine germ.<br />
şnir, prin cel de origine turcă găĕitanăĕ, care era mai vechi în română, vezi<br />
şnir, la termenii de origine germană; (< tc. gaytan);<br />
gelat, s.m. „călău (Moldova, Ţara Românească)” DLRLV / SH, p. 199,<br />
207; at. 1771; (< tc. cellât, DLRLV); sinonime: fraiman, hengher;<br />
hat, s.m. „armăsar, cal bun turcesc, de călărie (mai ales armăsar), cf.<br />
DAR” / SH, p. 191; pl. haţIJi, p. 238, sinonim: cai, folosit pe aceeaşi pagină,<br />
191; „iată un turc deli cu hatu, bidiviu de departe... să repezi...”, p. 273;<br />
(< tc. at, DLRLV, specific pentru Mold. at, MDA; DSB, II);<br />
măĕhramăĕ, s.f. „basma, năframă” / SH, apud Todoran; (< tc. mahrama 255 ,<br />
< scr. marama, Gămulescu, E. S.);<br />
nahie, -i, s.f. „(turcism învechit) unitate teritorial-administrativă<br />
(otomană din Serbia); ţinut” / SH, p. 303; (< tc. nahiye < arab. nahija; < scr.<br />
náhija, atestat şi în aromână, V. Frăţilă, Studii lingvistice, p. 178);<br />
păĕpuc, s.m. „gheată, bocanc” / SH, p. 195, 197, 283; (< tc. papuç, mg.<br />
papucs, NODEX);<br />
peşchir, s.n. „prosop, ştergar” / SH, p. 287; (< tc. pişkir, MDA, scr.<br />
peškir, Gămulescu, E. S.);<br />
zăĕhăĕrea, s.f. „provizie (pentru armată); provizii alimentare” / SH, apud<br />
Todoran; (< tc. zahira, zahre, MDA);<br />
zuf, s.n. „zuluf” / SH, p. 200; (< tc. suf, TDRG).<br />
255<br />
Formă preluată direct din turcă, nu prin intermediul sârbocroatei.<br />
133