Gramatika

DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN
bitangăĕ, s.f. „haimana, vagabond, om care umblă fără rost” / SH, glosar;
varianta biteangăĕ, „Hastă biteangăĕ mă adusă. Nu ştiu ce să mă fac cu el” ,
p. 214; (< scr. bitanga, bitanjga, şi în Oltenia în Gămulescu, E. S., DSB III 248 );
blagăĕ, s.f. „avuţie, bogăţie, avere” / SH, p. 297, 302; (< scr. blago,
Gămulescu, E. S., DSB IV);
boabăĕ, s.f. „medicament, pilulă” / SH, p. 70; „... îi dĕte nişte boabe,
piluri, ca bălaurului să le arunce înainte; cu care l-au omorât”; de la pl.
boabe s-a refăcut sg. feminin boabăĕ; (< scr. boba, DSB, IV);
boatăĕ, s.f. „bâtă mare, ciomag” / SH, p.193; (< scr. bota, < mg. bot DSB IV)
boboti, a (se) ~, vb. „a se inflama, a se umfla” / SH, p. 210; (< scr.
bobotati, bg. bobotъ DA, DSB IV);
boltăĕ, s.f. „prăvălie, dughean” / SH, 255; cuvântul e folosit în prezent
aproape exclusiv numai în Transilvania 249 ; cf. Şandru, FR; (< scr. bolta,
Gămulescu, E. S.; < mg. bolt, Tamás, EHW, Frăţilă, Târnave.T.G.; MDA);
brat, s.m. „călugăr; frate monah” / SH, p.190, 220; (< scr. brat „monah”,
Gămulescu, E. S.); brat a luat sensul de „frate”, prin contaminare cu germ.
Bruder, şi apare într-un exemplu (p. 220) atribuit unei persoane din afara
clerului; menţionat şi în DRCG;
bunari, s.n. „fântână, puţ” / SH, p. 217, 235; (< scr. bunár, tc. bunar,
Gămulescu, E. S.);
buruntie, s.f. „(: salva gvardie)”, „act de scutire de obligaţii fiscale
militare” / SH, p. 176, 251; (< scr. buruntija, varianta lui bujrùntija, „decret;
dispoziţie scrisă; ucaz” < tc. buy(u)ruldu, buyrultu, Skok, I, p. 230);
cafăĕ, s.f. „cafea” / CDL, „Acest vas însemnat B. P. I. au fost cu cafă
mai rea decât ce am dat să mi se aducă”, p. 213; varianta cafe; (< scr. kàfa,
Gămulescu, E. S.);
camgie, s.f. „bici din piele, cu codirişte lungă” / SH, p. 225, 307; (< scr.
kamdžija, < tc. kamçi, Gămulescu, E. S., cf. chimgie, Costin, Gr. băĕn. II);
cârşi, a ~, vb. „a se îndrepta spre” / SH, apud Todoran, „un căpitan ...,
din Beci, veni a cârşi şi a curmezi păduri”; (< scr. krčiti, Gămulescu, E. S.);
cârşie, s.f. „stâncă, vârf stâncos” / SH, p. 176; varianta cârşăĕ / SH,
p. 166, „preste cârşa muntelui Stancilovii cătră Mehadia fugea” / SH,
p. 166; (< scr. krš, CADE, Gămulescu, E. S., Ban., Hunedoara);
căĕparăĕ, s.n. „arvună, acont; logodnă” / SH, p. 294, „eu zişi au să-mi
lasă în 300 florinţIJi, au căpara să-mi întoarcă”, p. 295; cf. Şandru, FR; (< scr.
kapara, TDRG, Gămulescu, E. S., specific pentru Ban. şi Trans.);
248
În Transilvania este împrumutat din mg. bitang şi înseamnă „copil din flori”, Frăţilă, Târnave.T.G.
249
Gămulescu, E. S., p. 92.
123