Gramatika

DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN
capişte, s.f. „(înv.) templu (păgân) dedicat zeităţilor antice; construcţie
decorativă în formă de templu antic; (fig. rar) loc considerat demn de cinste
şi de închinare” / SH, p. 66; (< sl. kapište, NODEX);
colibi, a se ~, vb. „a se aşeza statornic” / SH, p. 69; (< slavona bisericească
kolěĞbiti, TDRG); sinonime: câmpi, a se ~;
cosor, pl. cosoarăĕ, s.n. „cuţit încovoiat la vârf (folosit în viticultură şi
pomicultură” / SH, p. 292; (< sl. kosor, NODEX);
crâznic, s.m. „paracliser, ţârcovnic” / SH, p. 275; articulat crestnicul /
SH, p. 195; (< sl. kristŭǠ „cruce”, cf. bg. krăĕstnik, DRel, DEX);
gloatăĕ, s.f. „(Ban.) copii, urmaşi, familie” / SH, p. 176; pl. gloatele / SH,
p. 202; (< v.sl. glota, MDA, NODEX);
golâmb, s.m. „(Ban.) porumbel” / SH, apud Todoran, „doi golâmbi
sălbateci aci văzându-i, luai puşca”; menţionat în DRCG; (< v.sl. golâbŭǠ,
DA);
ialoviţIJăĕ, s.f. „vacă stearpă; vacă mare şi grasă” / SH, p. 295, 296; at. în
Anon. Car.; (< sb. jalovica, MDA, TDRG);
iscusi, a ~, vb., „a observa, a intui” / CDL, „Că Eu am iscusit, cum au
început mulţi cu puţin a se juca,”, p. 112, „am iscusit isteţia şi însuşirile
ceale nobile şi prea lăudate”, p. 113; (< sl. iskusiti, NODEX);
ispiti, a ~, vb., „a cerceta, a se informa” / CDL, „să se ispitească pe
sine”, p. 113; (< sl. ispytati, NODEX);
iubomnicăĕ, s.f. „amantă; ibovnică” / SH, p. 71, pl. iubomnicile; (< v.sl.
ljubovnikŭǠ, MDA, NODEX);
joardăĕ, s.f. „nuia” / SH, p. 67, 230; (< sl. žrŭǠdi, NODEX);
lobodăĕ, s.f. „plantă erbacee din familia chenopodiaceelor, cu frunze de
culoare galbenă sau roşie, comestibile” / SH, p. 294, „În carele de pădurĕ nu
numai lobodăĕ de 2 stânjăni crescută...”; (< sl. loboda, NODEX; scr. loboda,
MDA, menţionat şi în Gl. Munt., consemnat de Frăţilă, Târnave.T.G.;
cunoscut în toate zonele ţării);
lovi, a se ~, vb. „a se potrivi; a se îmbina în mod armonios (unul cu
altul)” / SH, glosar; (< sl. loviti, NODEX);
maşterăĕ, adj. „vitregă” / CDL, „Nu ştiu ce mâniia lui Dumnezeu ne-au
trimis Mumăĕ maşterăĕ pe grumazi spre mare pedeapsa noastră”, p. 195;
(< et. nec., DLR, MDA; v.sl. materĭǃša > *materşăĕ, cu metateză > maşterăĕ,
A. Avram 245 , V. Frăţilă 246 );
245
A. Avram, Contribuţii etimologice, Bucureşti, Univers Enciclopedic, 1997, p. 42-43.
246
V. Frăţilă, Etimologii. Istoria unor cuvinte, Bucureşti, Univers Enciclopedic, 2000, p. 63.
119