Gramatika

08.09.2023 Views

MARIA MICLE Originea cuvintelor specifice subdialectul bănăţean, identificate din analiza textelor lui Stoica de Haţeg, C. D. Loga şi Paul Iorgovici trimite la următoarele surse: elemente de origine latină, autohtonă, slavă veche, sârbocroată, bulgară, turcă, maghiară, germană, neogreacă, ucraineană, rusă, poloneză, franceză, italiană, precum şi la cuvinte formate pe teren românesc (prin derivare şi compunere). Grafic şi statistic, repartiţia etimologică a termenilor prezentaţi în această secţiune a tezei se prezintă astfel: 108

DIALECTUL LITERAR BĂNĂȚEAN Cuvinte de origine latină Limba latină este foarte bine reprezentată în etimologia cuvintelor aparţinând variantei literare bănăţene, însă, spre deosebire de elementele din sfera limbajelor specializate, cele intrate dinspre grai aparţin fondului lexical latinesc moştenit. Ca număr de termeni selectaţi de noi, avem 101 cuvinte, dar trebuie avut în vedere că nu am luat în considerare numeroase cuvinte populare comune, general cunoscute în graiurile dacoromâneşti. În cadrul structurii dialectale a dacoromânei, ariile cele mai conservatoare ale vocabularului latin moştenit erau considerate cele din interiorul arcului carpatic, dar materialul lingvistic al atlaselor a impus reconsiderarea acestei poziţii 238 . Numărul mare al elementelor de origine latină moştenite, păstrate numai în sud-vestul ţării, ilustrează convingător părerea că Banatul reprezintă una dintre ariile cele mai conservatoare. „Persistenţa acestor cuvinte în graiurile actuale atestă, o dată în plus, un adevăr de mult recunoscut, anume acela că o bună parte din istoria nescrisă a poporului român poate fi descifrată prin astfel de fapte de limbă, a căror rezistenţă, de-a lungul timpului, în faţa presiunilor şi influenţelor venite din afară, a fost determinantă în limitarea schimbărilor intervenite în structura lexicului limbii române” 239 . acera, a ~, vb., „a pândi, a sta la pândă” / SH, 166; (< lat. acinari, DSB, I, exemplifică acest cuvânt, chiar cu un fragment din SH); aiu, s.m. „usturoi” / SH, p. 233; cf. ai, Şandru, FR; (< lat. allium, DA, DSB, I, Frăţilă, Târnave.T.G.); amiazăĕzi, adv. „prânz” / CDL, p. 37; (< lat. ad mediam diem, MDA); anin, s.m. „arin”, / SH, apud Todoran; (< lat. *alnius, DSB, II); anina, a se ~, vb. „a se agăţa, a atârna, a pune” / SH, p. 70, 255, 309; (< lat. *anninare, DA, DSB, II); astruca, a ~, vb. „a acoperi, a înveli” / SH, p. 293; / PI „Cooperire, cooperire, bedecken, astruca”, p. 209; (< lat. *astruicare, DSB, II, vezi şi Teaha, Cuvinte latineşti moştenite); bańĦe, s.f. „băie termală” / SH, glosar, pl. băĕni; (< lat. bannea < balnea, cf. scr. banja, DSB, III; DEX); 238 Teaha, Cuvinte latineşti moştenite, p. 124. 239 Ibidem, p. 8. 109

MARIA MICLE<br />

Originea cuvintelor specifice subdialectul bănăţean, identificate din<br />

analiza textelor lui Stoica de Haţeg, C. D. Loga şi Paul Iorgovici trimite<br />

la următoarele surse: elemente de origine latină, autohtonă, slavă veche,<br />

sârbocroată, bulgară, turcă, maghiară, germană, neogreacă, ucraineană, rusă,<br />

poloneză, franceză, italiană, precum şi la cuvinte formate pe teren românesc<br />

(prin derivare şi compunere). Grafic şi statistic, repartiţia etimologică a<br />

termenilor prezentaţi în această secţiune a tezei se prezintă astfel:<br />

108

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!