JURNAL de Adolescent - XC

Liceul Teoretic “Miron Costin”

Pașcani

Clasa a X-a C

Specializarea matematica -informatica ,

intenșiv informatica

Diriginte,

Prof. Emilia-Felicia Coș nit a

Jurnal de adolescent CLASA A X-A C

Momente

La multi ani!

deschiderea anului școlar

La Facultatea de Informatică din Iași

1 decembrie 2022 activitate la cor

Participarea la concursul de robotică NextLAB Tech


COLECTIVUL de REDACȚIE

ANGHEL RENALDO-IONUȚ

ARTENI ALBERT-ALIN

AȘTEFĂNOAI AMALIA-GABRIELA

BENCHEA MATEI

BIȚA SIMONE

BORTAȘ EDVIN

CHINGĂLATĂ ANDREI

DOMINTE IULIAN-GABRIEL

DOROFTEI DENIS-MARIO

FASOLĂ VASILICĂ-RĂZVAN

FĂCĂLEȚ ȘTEFAN-IONUȚ

GRAMADĂ DENISA-GABRIELA

IANCU ELIZAR

JOLDESCU CRINA-MIHAELA

MAFTEI GEORGIANA-GABRIELA

MIHALACHE LARISA

MOLOTAC DARIUS-DANIEL

OCNEANU PAVEL-CASIAN

PÂSLARIU ȘTEFAN-DANIEL

RUSU TUDOREL-VASILE

SANDU IUSTINIAN-IONICĂ

STEJAR AGATHA-IUSTINA

TATARU ȘTEFAN-VICTOR

TĂRĂBUȚĂ VERONICA

TOMIUC TEODOR

VATAMANU MATEI

VIERU DARIUS-PETRU

Diriginte,

Coșniță Emilia-Felicia

profesor de informatică


Anghel Renaldo-Ionuț

De ce fotbal?

Pentru î nceput, as putea spune ca nu am fost

niciodata nevoit sa î mi aleg pasiunile. Din punctul

meu de vedere, pasiunile nu trebuie alese, deoarece

ele vin de la sine. Pot argumenta aceasta

afirmat ie prin a povesti despre pasiunea mea

despre fotbal.

jucător acreditat

la Zimbru Boureni

Totul a î nceput de ca nd eram mic. Ziua ies eam

afara cu prietenii, la joaca . De obicei unul dintre noi

venea cu o minge la joaca , iar î n cea mai mare parte

a timpului jucam fotbal. Juca nd fotbal azi, ma ine,

poima ine, mie a î nceput sa î mi placa acest sport.

Seara, sta nd î n casa , butona d telecomanda de la TV,

ga seam canale care difuzau meciuri de fotbal î n direct.

Î ntre timp, am ajuns s i la s coala , unde î mpreuna cu colegii mei, nu

exista pauza s i ora de sport î n care sa nu juca m fotbal. Acolo am fost observat

s i de profesorul meu de sport, care m-a luat la echipa de fotbal a

s colii. Prima competit ie la care am fost cu s coala a fost cea mai frumoasa

ies ire pentru mine, deoarece atunci am simt it cum e sa fii pe un teren de

fotbal, arbitrat de un arbitru s i aplaudat sau criticat de ca tre oameni.

La î ndemnul unor rude, am decis sa ma î nscriu la academia de

juniori a clubului de fotbal CSM Pas cani. Ajuns î n academie, am simt it

cum e sa fii antrenat de un antrenor, sa te î nvet e ce trebuie sa faci, cum

sa stai î n teren s i sa colaborezi cu colegii ta i de echipa . Am stat î n component

a academiei î n jur de doi ani, dupa care am decis sa nu mai vin la

antrenamente, pentru ca mic fiind, naveta pa na î n oras s i î napoi acasa

era foarte obositoare.

Decizia de a renunt a la antrenamente s i de a face parte din academia

CSM Pas cani nu m-a fa cut sa renunt la fotbal. Am fa cut î nca parte din

echipa s colii. Am mers la competit ii, am ca pa tat experient a s i am î n-

ceput sa î mi dezvolt capacita t ile fotbalistice

ca t mai mult.


Anghel Renaldo-Ionuț

Î n vara anului 2021, dupa terminarea studiilor la s coala din satul meu

s i dupa î nscrierea la liceu, am fost selectat de ca tre echipa din satul meu

pentru probe, deoarece se dorea reî ntinerirea clubului. Am trecut probele,

iar la ca teva zile am fost legitimat la A.S.S. Zimbru Boureni. Sezonul a fost

unul foarte bun, ata t pentru mine, ca t s i pentru echipa mea, ca s tiga nd campionatul

pus î n joc de AJF Îas i.

Vreau sa spun s i cu ce m-a ajutat fotbalul pe mine. Mi-a dezvoltat gândirea,

deoarece, î n fotbal, daca nu ai o strategie ca t de ca t dezvoltata , nu

ai ce ca uta. Alte beneficii ar fi consolidarea lucrului în echipă s i întărirea

sistemului imunitar.

Pentru ca lucrurile nu sunt mereu roz, va pot spune ca am fost foarte

criticat pentru ca practic fotbalul. Mama mereu î mi spunea ca tot ce pa t esc

ra u e de la fotbal, iar unii profesori m-au criticat s i î nca ma critica pentru

ca practic fotbalul. Consider ca e alegerea mea s i nimeni nu are dreptul sa

ma opreasca din a face ce î mi place sau sa ma critice.

Fotbalul pentru mine este ca un “DROG”. Mereu prefer sa fac ceva

care are legatura cu fotbalul, î n favoarea altor activita t i. Pentru mine este

mult mai pla cut sa ies sa joc fotbal deca t sa citesc o carte plictisitoare, care,

poate, nu ma va ajuta cu nimic.


Arteni Albert-Alin

Viața e ca un joc de șah

Presupun ca toata lumea a î ncercat sau a

practicat, de-a lungul viet ii, jocuri, mai complexe

sau mai us oare, mai lungi sau mai scurte. Exista

un joc care, presupun, ca este cunoscut de toata

lumea: s ahul. Un duel de ture î n care fiecare

juca tor î ncearca sa captureze piesa de centru, regele.

Jocul î s i are originile î n Îndia, î nsa varianta

sa actuala a apa rut î n Europa î n secolul al XV-lea

(acum 400-500 ani). Pe ca t de vechi este acest

joc, pe ata t este de jucat.

De ce ar trebui sa juca m s ah? Se cunosc multe avantaje cum ar fi

faptul ca dezvolta inteligent a, ra bdarea, î ncetinesc dezvoltarea unor

boli ale creierului. Posibil sa fie as a, î nsa , pa na , la momentul actual, nu

am observat pe niciunul dintre ele. Î n schimb, ce pot spune din experient

a proprie, este ca am observat ca jocul de s ah este asema na tor cu

viat a.

Î n fiecare zi î nta mpina m probleme pe care trebuie sa le rezolva

m, as a cum î n s ah, fiecare mutare a inamicului te pune î ntr-o

pozitie pentru care trebuie sa ga ses ti o solut ie la problema apa ruta . O

sa observi, spre final, faptul ca pe parcursul jocului ai fa cut muta ri

gres ite care au dus la î nfra ngerea ta. Ai avut un proiect de fa cut, l-ai

omis s i din cauza asta ai luat o nota proasta .

Ceea ce am doba ndit eu prin s ah a fost asumarea act iunilor s i

simplificarea realita t ii î n probleme. Cu ca t parcurgi mai multe meciuri

de s ah, cu ata t vei putea sa faci fat a mai us or situat iilor din viat a cotidiana

.


Aștefănoai Amalia-Gabriela

Arta exprimată prin manichiură

Pentru o persoana dintr-o clasa cu

specializarea matematica , intensiv informatica

, unde scrierea la tastatura este

frecvena , pot spune ca pasiunea mea este

chiar ciudata , î nsa este una reala . Mi-am

descoperit aceasta pasiune acum aproximativ

trei ani, ca nd am apelat pentru prima

data la o manichiura cu gel.

Prin natura mea, sunt o persoana

foarte atenta la detalii s i consider ca ma -

inile, inclusiv unghiile, contribuie la o imagine

î ngrijita . Am fost fascinata de felul

î n care se construiau nis te unghii lungi,

naturale, pas cu pas, cu forma s i detalii

perfecte.

Acest viciu deriva din pasiunea mea fat a de arta . Am purtat aceasta

patima probabil de ca nd m-am na scut.

Ce legatura are î nsa arta s i manichiura? Ei bine, este simplu s i probabil

evident. De la primul pas î n care faci o construct ie naturala s i cursiva

pa na la pictarea unui model deosebit, totul are legatura cu arta. Este ca s i

cum pictezi un peisaj î n miniatura , iar pentru asta î t i trebuie ca teva calita

t i. Prima este, î n mod evident, î nclinat ia spre arta , urmeaza apoi

ra bdarea s i munca, de ce nu, chiar zilnica .

Prin modelul dorit de o persoana va putet i da seama chiar s i de personalitatea

acesteia, pentru ca micile diferent e dorite ajuta î n “citirea”

persoanei respective, arta realizatorului dezva luind multe informat ii deșpre

poșeșorul unghiilor.

Pentru ca mi-am dorit sa î nva t s i eu aceasta meserie am î nceput sa o

practic singura acasa s i, cu fiecare î ncercare, î mi ies eau unghii tot mai

pla cute. Drumul a fost lung, î nsa pasiunea s i perseverent a m-au ajutat sa

î mi ment in interesul s i sa î nva t tot mai mult, acest domeniu fiind flexibil s i

permita ndu-mi sa î mi dezvolt creativitatea tot mai mult.


Aștefănoai Amalia-Gabriela

Daca ar fi sa ra spund la î ntrebarea: “Ce pasiune are o fata din clasa

a X-a?”, pot ra spunde ca ARTA exprimata prin manichiura .

Pentru a-mi sust ine cele spuse am ada ugat ca teva modele de

unghii realizate de mine. Unele sunt lungi s i t ipa toare, altele sunt mici

s i finut e.


Benchea Matei

“Poves tile cu adeva rat grozave sunt cele

care ne lasa un gust amar, nu cele care se

termina cu o nunta ca-n poves ti 7 ma ri s i 7

t a ri mai î ncolo.”

As vrea sa va spun o poveste, una legendara

chiar pentru patrimoniul istoric al umanita

t ii s i una care, cred eu ca s i mai important, m

-a pus pe ga nduri. Povestea este cea a marelui

î mpa rat mesopotamian Ghilgames (da, tipul

cu epopeea) s i a prietenului sa u. Fiind conduca

torul unuia dintre cele mai puternice s i

influente imperii pe care lumea cunoscuta le

va zuse pa na atunci, Ghilgames se considera ca

fiind o fiint a care reus ise sa atinga as a-zisul

ideal, o fiint a care se depa rta de condit ia

umana s i se apropia mai mult de zeita t i.

Euforia continua a viet ii î mpa ratului mesopotamian a î ncetat odata cu

tragica moarte a celui mai bun prieten al sa u, al ma inii sale drepte, al suportului

sa u moral absolut. Întuit ia ne-ar spune ca Ghilgames a reus it sa treaca

relativ us or asupra pierderii, ca ci, la o adica , avea lumea î ntreaga la dispozit

ie sa ga seasca alinare, î nsa , momentul acela a reprezentat un punct de

schimbare al direct iei pentru viat a î mpa ratului, schimbare datorata simplei

realiza ri ca , indiferent de boga t iile s i puterea pe care o avea, s i Ghilgames

avea sa -s i urmeze prietenul î n viat a de apoi (nu ma citat i pe asta, nu s tiu exact

daca conceptul era î nca acceptat la nivel global la vremea respectiva ).

Frica nebuna de moarte l-a motivat pe î mpa rat sa porneasca î ntr-o expedit ie

de ca utare a as a-zisei fa nta nii a tineret ii, fa nta na care avea sa -l faca sa

reus easca sa fie primul dintre oameni care a reus it sa î nvinga moartea (cred

ca realiza m cu tot ii ca t de bine a mers expedit ia). Cu es ecul ga sirii sursei

nemuririi î n fat a , precum s i cu un timp limitat, Ghilgames a pornit î n ceea ce

î mi place sa numesc “o aventura lunga de 8 ani pe care s i-a imagina-o orice

copil de gra dinit a ca ruia î i lipsesc ca teva rotit e”: cucerirea de oras e africane

inexistente, î nvingerea unor dragoni ascuns i î n ada ncurile Arabiei, t inerea

celei mai mari petreceri din istorie, precum s i cea mai mare orgie î nregistrata

vreodata (prefer sa nu detaliez, dar cred ca s-au distrat). Cu alte cuvinte

î ncerca ri nebunes ti de a ra ma ne permanent î n istorie (“numele meu sa se

auda î n mint ile tuturor oamenilor ce-mi vor urma mie”). Considera nd faptul

ca vorbesc despre el vreo 2 ere mai ta rziu, presupun ca s i-a î ndeplinit scopul.


Benchea Matei

Pentru un Matei de clasa a s asea, povestea mi s-a pa rut absolut fascinanta

, iar pentru un Matei de clasa a zecea mi se pare chiar s i mai fascinanta

(foarte curios de ce), dar de asemenea mult mai “rezonanta ”. De ce a vrut

totus i Ghilgames sa ra ma na î n istorie? Ca nd mama m-a auzit spuna nd us or

î ntrebarea pe sub mustat a , a spus, mai mult sau mai put in î n gluma ca Ghilgames

este prototipul copilului de gra dinit a care vrea sa fie Spiderman - are

nevoie de eroism î n viat a , are nevoie sa î nfrunte frica de moarte cumva. Tranzit

ia de la gra dinit a la moarte m-a zguduit put in (literalmente, sca pasem o

bucata de pa ine pe jos), la o adica nici copilul de gra dinit a s i nici omul de ra nd

nu se trezes te dimineat a cu ga ndul ca trebuie sa salveze planeta de dragul

posibilita t ii ca ma ine nu o sa mai existe - sau oare a sta e cazul? Trebuie sa

recunosc ca sunt un puternic adept al conceptelor evolut ioniste ale umanita

t ii, deci daca ar fi cazul ca o anumita lega tura î ntre fiint a umana s i frica nestatornica

de moarte sa existe, atunci aceasta lega tura trebuie sa poata fii trasata

la evenimente din primele decenii ale umanita t ii. Oamenii preistorici

aveau setata o singura misiune: sa supraviet uiasca .

Astfel, setarea mort ii ca inamic principal explica existent a fricii de aceasta.

Partea cu eroismul este una ceva mai complicata , ca ci, la vremea aceea, nu

imaginea publica sau dragul de a ra ma ne comemorat î n ca rt ile de istorie î i

preocupa pe oameni, ci sust inerea continuita t ii speciei umane. Oamenii care

reus eau sa supraviet uiasca (sau chiar sa duca o viat a decenta ) erau considerat

i modele demne de urmat (suntem creaturi simple pa na la urma , ca nd

vedem ceva bun vrem s i noi), ca ci aces tia, sau mai bine zis modul acestora de

a fi, reprezenta un standard la care fiecare trebuia sa t inteasca daca dorea ca

ma ine sa nu-s i aiba o ma na ma ncata de un tigru sau nis te provizii furate de

maimut e (s tiu Albert, foarte amuzant). Odata cu trecerea timpului omul a

î ncercat sa ga seasca sens î n toate lucrurile care î l î nconjoara , iar viat a a fost

(s i î nca este) o “chestie” a ca rei sens nu a fost descoperit, iar ga ndul ca existent

a umana nu este altceva deca t o simpla consecint a a probabilita t ilor minuscule

aplicate la o scara cosmica este destul de deprimant. As adar oamenii

au ca utat fa ra succes o metoda de a da un sens efortului viet ii, chiar s i ca nd

acesta se termina , iar solut ia pe care au ga sit-o este una care ne defines te pa -

na s i noua , oamenii secolului XXÎ, modul de a tra i. Solut ia lor a fost imprimarea

imaginii personale î n mint ile altora, astfel aces tia puta nd “sa tra iasca ” î n

mint ile altora. Cum memorarea tuturor oamenilor din rasa umana este destul

de dificila , cei care au ra mas cu adeva rat neuitat i au fost cei care s i-au la sat cel

mai mult impactul asupra oamenilor: modelele acestora, eroii lor.


Benchea Matei

Nu vrem sa fim uitat i, iar pentru acest lucru trebuie sa muncim, trebuie

sa fim cumva eroici. Ga ndindu-ma la asta realizez ca motivul pentru care oricare

dintre noi se scoala din pat dimineat a este pentru a î ndeplini un anumit

set de act iuni, care, fa cute î n mod corect s i repetat, ne aduc recompense s i de

cele mai multe ori recunoas tere de la ceilalt i, ne aduc un anumit grad de eroism.

Mama î mi spunea mereu ca motivul pentru care populat ia umana nu se

sinucide pur s i simplu este pentru ca fiecare dintre noi are convingerea ca

lucrurile au sa mearga mai bine, ca riscul strica rii totale a viet ii piere î n comparat

ie cu posibilita t ile practic infinite de î mbuna ta t ire a acesteia, ca posibilitatea

de a obt ine pa na s i un strop de recunoas tere eroica merita efortul

viet ii.

Eroul este, î n acest caz, idealul ascuns al fieca rui om, iar fiecare dintre

noi î s i tra ies te viat a pentru a î ncerca sa se apropie ca t de mult poate de acesta.

Societatea noastra nu este construita pentru asta: des i ni se ofera posibilitatea

unui parcurs sigur prin care putem sa î mbuna ta t im lumea, recunoas

terea pentru acest fapt este minima . Evident exista s i oamenii care aleg sa

nu urmeze calea impusa practic de societate s i sa -s i ia viat a î n propriile ma -

ini. Antreprenorii la care tot i ne uita m s i care pe parcursul viet ii acumuleaza

boga t ii materiale imense, boga t ii care, î ntr-adeva r, le asigura o viat a cu un

grad de confort inimaginabil de mare, dar care nu le asigura condit ia eroica

(nu î n majoritatea cazurilor cel put in), care nu-i pune efectiv î n gurile istoricilor.

Din acest punct de vedere cel put in, societatea este construita ca fiind

un fel de competit ie de care o sa o duca mai bine s i care o sa fie un om

mai onorabil ca nd totul se termina inevitabil, competit ie care, dupa pa rerea

mea, este una incredibil de confuza : cuantificarea succesului nu este posibila

fa ra un anumit grad de subiectivitate, iar oamenii adora sa nu fie obiectivi.

Î nt elepciunea umana spune ca lucrurile se î nt eleg cel mai bine la extremele

lor, astfel ca , pentru o î nt elegere mai buna a eroismului î n lumea noastra

trebuie sa ne uita m la capetele “spectrului eroic” - la oamenii care au

reus it categoric sa -s i lase amprenta asupra lumii s i mai important asupra oamenilor,

eroii lumii moderne, precum s i la oamenii care au es uat categoric î n

acest sens, anti-eroii. Cum sunt î ndeajuns de ignorant ca t sa cred ca s tiu

destule despre eroii timpului nostru, antieroii reprezinta un subiect destul

de atractiv (sau poate î ncerc sa fiu eu prea original, dar prefer prima varianta

).


Benchea Matei

Contrar opiniei publice, antieroii nu sunt antagonis tii î n poves tile noastre,

ei sunt pur s i simplu persoanele care reprezinta caracteristici opuse eroismului,

care au es uat sa fie eroi. Ei sunt persoane care considera faptul ca societatea

este una construita pentru ca aces tia sa dea gres î n orice activitate pe

care o î ncearca , a ca ror viat a se î nva rte î n jurul problemelor morale la care au

dat gres sa ga seasca o solut ie proprie. Antieroul joaca , de cele mai multe ori,

rolul victimei sociale, ca ci considerentul unor circumstant e care au fost

cla dite contra acestuia reprezinta o forma mizerabila de consolare î n lega tura

cu es ecul eroic pe care viat a lor l-a reprezentat, dar oricum o forma de consolare.

Atitudinea aceasta este specifica oamenilor care nu mai au voint a sa

î ncerce, des i s tiu ca s ansele î nca î i as teapta , ca ci credint a lor î n propria capacitate

de a mai profita de ele este deja nula . Viat a lor este practic un continuu

dans de dezama gire s i î nvinuire a cauzelor externe pentru propriul es ec.

Trebuie sa recunosc ca ceva de aici nu î mi suna as a de stra in; “. . . î nvinuire a

cauzelor externe pentru propriul es ec” suna ca o buna descriere a viet ii noastre.

S tiu, s tiu, suna cam dur, dar pot sa pun un bun pariu ca fiecare dintre noi a

folosit o scuza pentru propria incapacitate. Chiar î n ziua asta ,eu de exemplu

mi-am t inut bine-cunoscutul discurs î n care spun din nou s i din nou, ca t de

stupida este educat ia roma neasca î n loc sa admit ca mi-e lene sa î nva t la geogra

sau sa -mi fac tema la roma na . Cred, de asemenea, ca simpla voint a de a

mai î ncerca unele lucruri de care suntem de altfel bine convins i ca ne î ntrec

ne lipses te categoric, adica pot sa jur ca aleg mereu sa nu î ncerc sa -mi fac tema

la franceza , pentru ca s tiu prea bine ca sunt mult mai mult deca t depa s it,

dar nici nu am voint a sa î ncerc ma car s i, de asemenea, sunt sigur ca acest lucru

nu se aplica numai la mine (cel put in sper). Îdeea este ca orica t de mult

am vrea sa admitem ca suntem nis te oameni care se î ndreapta spre drumul

spre perfect iune, spre eroism, î n fiecare dintre noi se rega ses te un om care este

opus acesteia, un propriu antierou.

Bunul meu prieten Dostoevsky, î n celebra sa carte “Î nsemna ri din subterana

”, o nuvela geniala care prezinta viat a unui om regretabil, al unui model

efectiv de antierou, alege ca numele personajului sa u principal sa fie . Da, ai

citit bine, personajul principal al nuvelei, antieroul model, nu are nume. Acest

fapt nu se datoreaza î nsa faptului ca scriitorului i-a lipsit inspirat ia s i ca a

fa cut o mis care tipic ruseasca pentru a ne induce î n eroare, ci faptului ca un

om fa ra nume reprezinta un om care are toate numele. Fiecare dintre noi ne

putem rega si î n pielea omului din subterana , fiecare dintre noi este, î ntr-o

ma sura mai mare sau mai mica , un antierou total, fiecare dintre noi poate

completa spat iul acela gol cu propriul nume.


Benchea Matei

Dostoevsky nu a fost nici primul, nici ultimul scriitor care sa modeleze

antieroul î n opera sa, iar trendul este unul care a crescut odata cu trecerea

timpului: î n vremurile grecilor antici aveam poves ti legate de zeita t i care

î nfruntau creaturi mitice, î n perioada medievala î l avem pe regele Arthur

care scoate Escaliburul din piatra , iar î n contemporaneitatea noastra avem

nuvele î n care adolescent ii se lupta cu depresia adusa de despa rt irea de gagica

din liceu (nu tocmai acelas i nivel de epicism). Scriitorii s i-au adaptat personajele

reprezentative din operele lor î n funct ie de tendint a umana a timpului:

cu ca t ne-am civilizat mai mult, cu ata t am ajuns sa realiza m ca

problemele cu care ne î nfrunta m noi nu mai sunt nesatisfact ia zeita t ilor sau

furia Medusei, nici ma car vreo invazie vikinga iminenta sau vreo distopie

care ne pas te î n viitorul apropiat, ci chiar propria noastra persoana . Noi ne

reprezenta m propriul inamic, propria noastra lupta epica pentru eroism, noi

suntem cei care vrem sa cucerim cele mai mari culmi ale umanita t ii s i î n

acelas i timp sa ra ma nem comozi acasa , noi suntem cei care ne punem bet e-n

roate s i care ne oprim propriul progres, noi suntem proprii nos tri antieroi.

Suna aproape ironic ca nd o spun, dar asta este realitatea, cel mai mare inamic

al nostru nu este dinamica sociala , es ecurile sistemului care ne ghideaza

viat a, nici ma car mons trii care ne fac sa ne ascundem sub plapuma , ci chiar

cei care se ascund sub ea î n primul ra nd.

Î n fiecare dintre noi sta ascuns un geniu, un revolut ionar, un deschiza tor

de drumuri, un inventator, un “tratator” al cancerului, sau spus mai scurt un

erou, un erou care ne alina frica primordiala de inevitabilul pe care î l reprezinta

moartea î n viat a noastra s i care ne da un sens al viet ii, un erou care

are s ansa sa salveze milioane s i sa fie apreciat de miliarde, un erou care este

ba tut, redus la nimic, de o simpla persoana pe care o vedem atunci ca nd ne

uita m î n oglinda , un stra in, un antierou ridicol.

Notit a de la autor:

Î mi place sa spun ca oamenii sunt fiint e simple, dar ga ndindu-ma la asta

realizez ca nu as putea sa ma î ns el mai tare. Îdeal ar fi ca cineva sa arate cu

degetul spre mine s i sa spuna “Îpocrit !”, fapt la care nu as avea vreun

ra spuns pentru ca a sta ar fi s i adeva rul, dar la naiba, trebuie sa recunoasca

careva: avem puterea sa î nvingem antieroul din noi, iar acest fapt ar putea

conduce la un progres incredibil al rasei umane (dar nimeni nu o face pentru

asta :) ), precum s i la o atingere a gradului de eroism necesar “nemuririi”.

Cred cu ta rie î n faptul ca fiecare dintre noi poate sa o faca , dar pentru asta

este nevoie sa recunoas tem ca , teoretic vorbind, cu tot ii suntem î ntr-o stare

care ar putea sa fie mai buna , doar la costul a destul de mult confort.


Bița Simone

Gândirea computațională

Consider ca î nainte de a defini ga ndirea computat

ionala trebuie sa precizez ca aceasta nu se afla

doar î n sfera informaticii, ci s i î n viat a de zi cu zi a

oamenilor. De aceea urma torul material poate fi util

tuturor categoriilor de persoane.

Î n fiecare zi trebuie sa rezolva m probleme.

Solut ionarea acestora o obt inem apela nd la cunos

tint ele doba ndite î n timpul s colii s i la experient a

noastra de viat a . Î n acest context, o noua abilitate

vine î n ajutorul nostru ca nd ne confrunta m cu rezolvarea

sarcinilor: “Ga ndirea computat ionala ”.

Este important sa cunoas tem ca numele acestui

tip de ga ndire provine din domeniul informaticii, fiind

folosita deseori ca metoda de descifrare a

problemelor de ca tre asociat ii sectorului.

Cu ajutorul ga ndirii computat ionale putem reformula o cerint a ambigua

î ntr-una pe care s tim sa o rezolva m, astfel ne vom folosi de ga ndirea logica s i

ga ndirea algoritmica :

Ga ndirea logica ne ajuta prin analizarea relat iei dintre datele problemei

s i cerint a propriu-zisa , realiza nd conexiuni î ntre detalii prin anumite î ntreba ri

precum ”de ce?”, ”ce a vrut sa spuna autorul?”, ”cu ce ma ajuta acest detaliu/

fapt?”.

Ga ndirea algoritmica cont ine 4 etape esent iale:

Descompunerea se refera la î mpa rt irea unei probleme î n mai multe

buca t i. De exemplu: prega tirea pra nzului presupune etape pentru realizarea

ma nca rii s i prega tirea meniului ce sunt fa cute pe ra nd.

Generalizarea care ne face sa ne ga ndim la identificarea unor probleme

sau solut ii similare posibil î nta lnite î n trecut, prin aducerea cerint ei la o forma

ca t mai generala .

Abstractizarea se refera la reducerea detaliilor inutile din problema . Un

exemplu ar fi desenarea corpurilor la fizica î n capitolul intitulat ”Mecanica ”

unde detaliile inutile din problema nu sunt agreate î n realizarea desenului.

Evaluarea este procesul prin care ne asigura m ca solut ia ga sita este buna .

Aceasta presupune raportarea rezolva rii la criteriul de timp s i de spat iu

(”ga sirea drumului cel mai scurt”).


Bortaș Edvin

ERASMUS+, o experiență aparte

Mobilitatea la care am participat s-a desfa s u-

rat î n ÎES Los Cristianos, Arona, Santa Cruz de

Tenerife, î n perioada 16 – 20 ianuarie 2023. Dupa

un drum lung de aproximativ 14-15 ore, lucrul

care ne atras atent ia prima data a fost diferent a de

temperatura . Pleca nd de la 10-15 grade cu minus

î n Roma nia, am ajuns, î n Tenerife, la 20 de grade

cu plus. La aeroport am fost î nta mpinat i î n cel mai

frumos mod de gazdele noastre s i de profesorii

coordonatori.

Sa pta ma na ce a urmat a fost

una foarte aglomerata , î nsa una

de vis. Î n prima zi fiecare t ara s i-a

prezentat s coala din care provine,

iar apoi a urmat un atelier de lucru

ce a vizat sustenabilitatea mediului.

Finalul zilei a fost î ncheiat

cu un picnic pe malul ma rii. A

doua zi am avut ocazia sa -l cunoas

tem pe Emblema, un rapper local,

care ne-a povestit tot parcursul

pe care trebuie sa -l urmeze un

artist pentru a scoate un album,

î n mod independent, fa ra ajutorul

unei case de discuri. A urmat o

masa cu bucate spaniole specifice,

denumita „Chuletada”.


Bortaș Edvin

Î n a treia zi am fost î ntr-o excursie î n capitala Santa Cruz, vechea capitala

La Laguna s i Anaga Rural Park. Peisajele au fost inedite, iar diferent a

brusca de clima din nordul insulei a fost cu adeva rat interesanta . Am î ncheiat

ziua cu o vizita la platoul de filmare al televiziunii spaniole TVE. A patra zi

am lucrat la proiectele ce trebuiau prezentate vineri s i care au presupus ca

noi, elevii, sa ne asuma m rolul de reporter. Vineri am prezentat proiectele s i

am î ncheiat sa pta ma na cu o surpriza distractiva la Siam Park, cel mai mare

parc acvatic de distract ii din Europa.

Proiectul Erasmus+ la care am participat a fost cu adeva rat o experient

a aparte, o posibilitate de a cunoas te oameni noi s i de a intra î n contact

cu cultura lor, s i, totodata , un bun prilej de a-mi testa cunos tint ele de limba

engleza . Programul Erasmus+ este programul UE î n domeniile educat iei,

forma rii, tineretului s i sportului. Acestea sunt domenii-cheie care sprijina

ceta t enii î n dezvoltarea lor personala s i profesionala . Pentru perioada 2021

-2027 programul pune un accent puternic pe incluziunea sociala , pe tranzit

ia verde, pe cea digitala s i pe promovarea participa rii tinerilor la viat a

democratica .

Î n concluzie, pot spune

ca Erasmus a reprezentat

o experient a de

neuitat pe care am tra it-o

la maxim s i de care î mi voi

aduce mereu aminte cu

multa pla cere.


Chingălată Andrei

Cum să-ți menții un stil de viață

sănătos

Fiecare î s i dores te sa se ment ina

sa na tos s i î n forma pentru ca t mai mult

timp. Cu ajutorul unui stil de viat a

sa na tos, ne putem aduce aportul personal

î n acest sens. Cei mai important i

factori pentru o viata sanatoasa sunt:

1. Alimentat ie sa na toasa

Put ine lucruri sunt mai importate

pentru sa na tate deca t o alimentat ie

sa na toasa .

Ar trebui sa consuma m minim cinci port ii de fructe s i

legume pe zi, preferabil crude, de toate culorile s i sortimentele.

Put ina carne, mult i carbohidrat i vegetali, leguminoase

din plin, produse lactate slabe î n gra simi s i put ina gra sime –

acestea nu doar ca ne vor ment ine funct iile vitale, dar ne vor

î nta ri sistemul imunitar.

2. Hidratare din plin

Lipsa apei afecteaza organismul uman: apa este un element

important din cont inutul celulelor, componenta principala

a sa ngelui. O hidratare necorespunza toare va afecta

fluxul sa ngelui. Î ntregul corp va fi alimentat mai put in, capacitatea

creierului s i puterea de concentrare vor avea de

suferit. Pentru hidratare, trebuie sa folosim apa , sucuri de

fructe sau ceai din plante. Societatea Germana pentru Alimentat

ie recomanda adult ilor un consum de minim doi litri

de lichide zilnic.


Chingălată Andrei

3. Mis care regulata

Practicarea regulata a unui sport de andurant a este benefica ata t

pentru fizic ca t s i pentru psihic, fiind metoda optima de ment inere a

corpului î n forma . Sportul ajuta î n î nta rirea fort elor de apa rare ale

corpului, î n reducerea simptomelor de stres s i previne aparit ia bolilor

de inima s i circulatorii, a diabetului, a supraponderalita t ii s i a osteoporozei.

Cu avansarea î n va rsta , inclusiv capacitatea mentala are de beneficiat

de pe urma practica rii unui sport.

Orice forma de mis care fizica ajuta la cres terea sta rii dumneavoastra

de bine: pentru evitarea afect iunilor, se recomanda un minim de

mis care lejera de 30 de minute de 5-7 ori pe sa pta ma na . Nu este niciodata

prea ta rziu sa î ncepem practicarea unui sport. Chiar s i persoanele

care î ncep la va rste î naintate profita imediat de efectele pozitive ale

mis ca rii.

4.Program de somn regulat si suficient

Somnul reprezinta o necesitate de baza pe care trebuie sa o respecta

m regulat. Somnul este indispensabil viet ii s i reprezinta o condit e

de baza pentru dezvoltare, starea de bine s i de sa na tate. Î n timpul somnului,

metabolismul se reduce, la sa nd loc mecanismelor de refacere sa

preia contrulul.


Dominte Iulian-Gabriel

Lupta dinlăuntrul nostru

Consider ca , î nca din copila rie, î n fiecare dintre

noi are locul o lupta î ntre bine şi ra u, mintea

noastra fiind ca mpul de ba ta lie unde cele doua

forţe se ra zboiesc.

Tinerii adolescenti sunt cei mai predispuşi

tentaţiilor de orice fel. Dupa fiecare “colt ” exista o

tentat ie misterioasa , prezentata de ceilalţi ca fiind

cool s i atra ga toare, care ce te face sa fii curios, dar

care poate fi periculoasa . Î n cele din urma curiozitatea

te va î mpinge sa depa şes ti acel prag s i

pot i sa cazi prada tentaţiei. Una dintre aceste

ispite este fumatul, cel mai î ncercat viciu de cei de

va rsta mea şi nu numai, acesta cauza nd dependenta

î n unele cazuri, chiar şi pe viaţa .

Exista un prag pe care î l trec doar atunci ca nd reuşesc sa ma

concentrez pe ce este cu adeva rat important î n viaţa precum şcoala,

dezvoltarea mea personala , familia şi prietenii adeva raţi, cei cu

care ma dezvolt î n sensul bun. Î ntre noi fie spus, am î nta lnit s i prieteni

falşi, care profita de mine, şi care î mi vor doar ra ul. De aceea,

ca nd reuşesc sa trec peste acest obstacol cu uşurinţa , simt o satisfacţie

interioara mare, care î mi hra neşte ego-ul şi ma ajuta sa nu

ma opresc. Un astfel de impuls î mi ma reşte viteza de “alergare” î n

viat a (fa ra el am viteza diminuata spre zero).

Î n concluzie, cazul meu este unul fericit şi cu izba nda pa na î n

prezent. Am o familie frumoasa , care ma iubeşte şi care î mi da o

putere de neimaginat, fiind capabil, cu ajutorul lor, sa alerg cu viteze

nemaî nta lnite. Lupta interioara de care vorbeam este de fapt

cu tine î nsuţi. Trebuie sa priveşti din afara cutiei, sa te citeşti pe

tine ca om şi sa î nţelegi sensul vieţii tale.


Doroftei Denis-Mario

Importanța Hobby-urilor în viața

adolescenților

Hobby-ul reprezinta pasiunea sau activitatea

preferata a unui individ desfa

s urata din pla cere î n timpul liber. De

asemenea, hobby-ul nu este o inclinat ie

nativa , ci una descopertiva s i dezvoltata

constant cu scopul de a oferi distindere s i

relaxare.

Ei bine o viat a linis tita s i lipsita de griji cotidiene este

î nsus ita de ca tre adolescent ii care au hobby-uri s i cei care investesc

timp pentru a-s i dezvolta pasiunea. Practicarea acestor

hobby-uri aduce multe beneficii, precum cres terea calita t ii timpului

liber, a concentra rii s i reduce stres din viat a solicitanta a

adolescent ilor.

Pe la nga aceste aspecte de ordinul buna sta rii , a

echilibrului adus de ca tre hobby-uri î n viat a , sust in faptul ca

acestea au un rol foarte important î n viitorul fieca rui adolscent.

Î n cazul î n care, o pasiune se remarca î n perioada adolescent ei,

prin implicarea timpului s i a efortului, viitoarea meserie a

acestuia se va baza pe calita t ile doba ndite î n urma practica rii

pasiunii.

Î n concluzie, un adolescent care practica un hobby este

mult mai avantajat spre un viitor mai bun s i are echilibru î n

viat a .


Fasolă Vasilică-Răzvan

Imaginea de sine

O sa î ncep prin a defini imaginea de sine.

"Cum ne vedem" propriile noastre caracteristici

fizice, emot ionale s i sociale.

Felul î n care ne percepem depinde de

gradul de autostima pe care î l avem. De pilda ,

daca accepta m ca avem sla biciuni s i nu ne critica

m î n permanent a pentru acestea, ne ridica

nivelul de autostima s i implicit fat a de cei din

jurul nostru.

Îmaginea de sine ne influent eaza comportamentul

s i este ghidata de o "voce interioara ".

O imagine de sine buna , pozitiva , este

dovedit s tiint ific ca ofera energie, entuziasm s i

determinare. Orice obstacol, problema , poate fi

privita ca o provocare ce trebuie s i poate fi

depa s ita pentru atingerea obiectivelor.

Dar o imagine negativa asupra ta duce doar la lipsa motivat iei s i la

o mare lipsa de î ncredere î n propriile fort e. Chiar daca o stima de sine

negativa nu este buna , nici extrema cealalta , î n care pa rerea noastra

despre noi este perfecta s i ca nu avem niciun defect. Ar trebui sa existe

un echilibru î ntre cele 2 percept ii.

S tim daca aceasta este una pozitiva sau nu?

Nu exista o modalitate s tint ifica sau medicala exacta care sa arate

daca avem o percept ie echilibrata asupra noastra , dar putem analiza

"vocea interioara " î n viat a de zi cu zi, iar daca aceasta are tendint a de a

fi pesimista , autocritica , pune mereu scenariul negativ î n fat a celui

pozitiv, sau daca auzim des cuvintele "nu pot", "nu are rost sa î ncerc",

"este greu", atunci stima de sine este cu sigurant a una sca zuta .

Daca te-ai rega sit î n cuvintele enunt ate mai sus cel mai bun sfat

pe care t i-l pot oferi este sa ga ndes ti pozitiv. Aceasta ga ndire pesimista

fat a de noi se datoreaza î n majoritatea cazurilor unor experient e anterioare

nepla cute s i aici intervine frica de a nu da gres din nou.

Î n concluzie, ca nd î t i acorzi suficienta valoare î t i atingi mai us or

obiectivele as a ca "nu-t i mai pune singur bet e î n roate".


Făcăleț Ștefan-Ionuț

Probleme majore de mediu cu

care ne confruntăm în prezent

Pentru revista clasei de anul acesta,

am ales sa discut despre un subiect important

pentru noi tot i - mediul î nconjura

tor. Suntem cu tot ii martorii

efectelor negative pe care le are activitatea

noastra asupra mediului, iar

asta zi voi discuta despre aceste efecte s i

despre ceea ce putem face pentru a

proteja planeta noastra .

Î n primul ra nd, sa vorbim despre problemele de mediu majore

cu care ne confrunta m î n prezent. Una dintre cele mai mari

probleme este poluarea. Î n fiecare an, milioane de tone de

des euri sunt aruncate î n oceane s i pe pa ma nt, ceea ce afecteaza

grav viat a marina s i terestra . De asemenea, poluarea aerului este

un alt aspect important, î ntruca t emisiile da una toare s i substant

ele toxice emanate de mas inile s i fabricile noastre afecteaza

calitatea aerului s i sa na tatea noastra .

Î n al doilea ra nd, schimba rile climatice reprezinta , de asemenea,

o problema majora de mediu. Activita t ile noastre au dus

la cres terea temperaturilor globale s i la schimba ri majore î n

modelele de precipitat ii, ceea ce a dus la inundat ii s i seceta î n diferite

regiuni ale lumii.

Dar exista sperant a ! Î n fiecare dintre noi exista o responsabilitate

individuala de a proteja mediul î nconjura tor. Exista

multe lucruri simple pe care le putem face î n fiecare zi

pentru a reduce impactul negativ asupra mediului.


Făcăleț Ștefan-Ionuț

Una dintre cele mai simple s i mai importante act iuni pe care

le putem face este reducerea utiliza rii de energie. Acest lucru

poate fi realizat prin oprirea luminilor s i a dispozitivelor electronice

atunci ca nd nu le folosim s i prin utilizarea de becuri cu eficient

a energetica . De asemenea, putem alege sa ca la torim cu bicicleta

sau cu transportul î n comun î n loc sa utiliza m mas ina personala

, reduca nd astfel emisiile de gaze cu efect de sera .

Reciclarea este, de asemenea, un mod important prin care

putem contribui la protejarea mediului î nconjura tor. Î n loc sa

arunca m des eurile, putem recicla ha rtie, sticla , plastic s i alte materiale,

reduca nd astfel cantitatea de des euri care ajung la gropile

de gunoi.

Î n plus, putem sa sust inem companiile s i organizat iile care

pun un accent puternic pe responsabilitatea sociala s i pe

protejarea mediului î nconjura tor. Prin achizit ionarea de produse

ecologice s i prin sprijinirea activita t ilor s i evenimentelor ecologice,

putem sa ne asigura m ca tra im î ntr-un mediu mai curat s i

mai sigur.


Gramadă Denisa-Gabriela

Avantajele participării la competițiile FTC

Motto: Codați, proiectați și concurați cu roboți!

FÎRST Tech Challenge este o competit ie de

robotica cu tradit ie î n SUA, care se adreseaza

elevilor din clasele VÎÎ-XÎÎ si care presupune

proiectarea, construirea s i programarea unui

robot.

Concurent ii FÎRST Tech Challenge î nvat a sa

ga ndeasca ca nis te ingineri. Echipele proiecteaza , construiesc s i codifica robot

i pentru a concura î ntr-un format de aliant a î mpotriva altor echipe. Robot

ii sunt construit i dintr-o platforma reutilizabila , alimentata de tehnologia

Android s i pot fi codificat i folosind o varietate de niveluri de programare

bazata pe Java.

Lucrul cu adeva rat interesant despre FÎRST Tech Challenge este ca

toate nivelurile de calificare sunt binevenite s i necesare, tehnice sau nontehnice.

Membrii echipei student i s i adult i sunt î ncurajat i sa aduca toate

abilita t ile pe care le au deja, cum ar fi codificare, electronica , prelucrarea

metalelor, design grafic, creat ie web, vorbire î n public, video s i multe altele.

Antrenorii adult i î i î ndruma pe elevi pe ma sura ce aces tia doba ndesc abilita

t i s i î ncredere î ntr-un mediu favorabil, incluziv.

Echipa individuala este o echipa de pa na la 15 concurent i ghidat i î n

timp ce lucreaza î mpreuna pentru a proiecta, construi s i programa un robot

prin explorarea conceptelor avansate de inginerie, brainstorming de

idei inovatoare s i dezvoltarea practicilor prega tite pentru cariera . Participant

ii au acces la peste 80 de milioane de dolari î n burse pentru colegii,

universita t i s i programe tehnice.

Pachetul educat ional pentru o clasa este o opt iune curriculara flexibila

s i mai mare pentru pa na la 24 de elevi î n sala de clasa sau î n programarea

de dupa orele de curs. Am creat un robot s i am folosit instrumente pentru

auto-cres tere î n dezvoltarea abilita t ilor tehnice s i proiectarea inginereasca .

Fiecare semestru al cursului a presupus participarea la un eveniment î n

care am prezintat ceea ce am î nva t at s i am folosit robotul pentru a concura

î ntr-un mini-joc de la clasa .


Iancu Eliazar

De ce ar trebui să practic sport?

Î n primul ra nd practica nd sport, î n special

de echipa , te ajuta sa cooperezi mai bine cu alte

persoane pentru a atinge un scop. Acest lucru te

ajuta î n viitor deoarece î t i dezvolta abilitatea de

a lucra mai bine cu alt ii.

Î n al doilea ra nd, daca vrei sa î nvet i sa cooperezi

cu alte persoane, trebuie sa î nvet i sa le analizezi.

De exemplu, la voley trebuie sa analizezi

fiecare coechipier pentru a le s tii stilul, calita t ile

s i defectele pentru a s tii cum sa joci mai eficient

cu ei.

Î n al treilea ra nd, un studiu a ara tat ca persoanele care nu practica

sport sunt mai predispuse la a se î mbolna vi deca t cele care practica

frecvent.

Î n al patrulea ra nd, sportul reduce

considerabil depresia s i anxietatea,

î nta res te oasele, inima, mus chii,

î ntregul sistem cardio-respirator,

cres te î ncrederea de sine s i autosatisfact

ia, reduce considerabil efectele

stresului, î mbuna ta t es te rezistent a

fizica s i concentrarea psihica , ajuta la

coordonarea mis ca rilor, simt ul

echilibrului s i flexibilitatea coloanei

vertebrale s i mobilitatea articulat iilor.

De acea, cred ca ar trebui sa practica

m sport regulat.


Joldescu Crina-Mihaela

Tinerii, pasiunile lor și alegerea

carierei

Ava nd î n vedere ca î n scurt timp vor

fim pus i î n situat ia de a lua o decizie

destul de importanta – vom alege facultatea

pe care vrem sa o urma m, s i î n consecint

a viitoarea noastra carieria -, este

bine sa s tim cum ga sim profesia potrivita

pentru noi.

De-a lungul timpului, criteriile î n baza

ca rora tinerii s i-au ales meseria au variat.

La î nceput, tinerii, î ntr-un fel sau altul,

preluau s tafeta de la pa rint ii lor s i practicau aceeas i meserie ca ei. Mai apoi,

î ncepa nd cu secolul XX, odata cu progrsele din mai multe domenii, oamenii

s i-au dat seama ca nu doar continuarea tradit iei este importanta , ci s i

profitul financiar. Astfel, au î nceput sa caute locuri de munca ca t mai bine

pla tite. Î n cele din urma , sfatul pe care l-au primit tinerii, sfat valabil s i î n

zilele noastre, a fost: “Urmeaza -t i pasiunea!”.

Aceasta fraza a avut un impact foarte

mare asupra oamenilor, din anul 1990, remarca

ndu-se un numa r tot mai mare de persoane

care au ales sa î s i transforme pasiunea

î ntr-o profesie (imaginea 1).

Î ntrebarea fireasca pusa este: “Cum?

Cum as putea sa î mi transform pasiunea î ntro

profesie?”. Primul pas – cel mai greu pentru

Imagine 1

majoritatea dintre noi -, este identificarea pasiunii

noastre. Apoi, odata ce ne-am hota ra t,

ne documenta m cu privire la locurile de munca î n concordant a cu preferint

ele noastre s i, î n final, ne perfect iona m, muncim, ne stra duim pentru a le

obt ine.



Rat ionamentul din spatele acestei idei este unul destul de us or de

î nt eles. Daca ai o profesie de care es ti pasionat, te vei simt i motivat, fericit,

vei avea energie s i, drept urmare, î t i vei î ndeplini sarcinile de lucru impecabil.

Aceasta va determina succesul ta u la locul de munca s i vei putea afirma

ca ai o meserie ce î t i aduce satisfact ie.

Astfel, “Urmeaza -t i pasiunea!” pare un sfat destul de logic s i valabil.

Î nsa , cum nicio situat ie nu are doar pa rt i pozitive, trebuie analizate s i alte

aspecte.

Pe de o parte, pasiunile noastre se schimba constant, pentru ca noi, oamenii,

suntem î n continua schimbare. Exista activita t i care ne pla ceau î n

mod deosebit acum ca t iva ani, iar asta zi nu ne mai trezesc niciun interes.

Ga ndit i-va la versiunea voastra din urma cu cinci ani, sa spunem, s i î ncercat i

sa facet i o comparat ie î ntre centrele voastre de interes de atunci s i din

prezent. Cu sigurant a vet i remarca nis te schimba ri destul de mari. Profesia

noastra , î nsa , trebuie sa ne aduca satisfact ie din prima pa na î n ultima zi de

munca . Astfel, e de preferat o meserie care te mult umes te constant, chiar

daca la un nivel moderat, î n schimbul uneia care te motiveaza numai la î n-

ceput de drum.

Pe de cealalta parte, multe dintre pasiunile

noaste ra ma n doar pasiuni, unul dintre motivele

principale fiind lipsa locurilor de munca din

domeniile respective – fie sunt prea put ine, fie,

tra ind î ntr-o lume care evolueaza zilnic cu o viteza

amet itoare, nu s-au inventat î nca (î n special

î n domeniul ÎT). Spre exemplu, un studiu realizat

î n Canada, a ara tat ca din 500 de elevi, 90% dintre

ei erau pasionat i de muzica , arta s i sport.

Sunt pasiuni frumoase s i admirabile, î nsa

numa rul locurilor de munca sunt extrem de reduse

î n comparat ie cu potent ialii angajat i – î n cazul

Canadei, locurile de munca din domeniile

amintite reprezinta doar 1% (imaginea 2).

Imagine 2



Astfel, marea majoritate dintre

aces ti tineri nu vor putea

obt ine un loc de munca î n domeniul

dorit sau, vor ga si, î nsa nu se

va ridica la nivelul as tepta rilor

lor. Î n ambele cazuri, persoanele

î n cauza nu se vor simt i motivate,

iar ultimele doua etape ale

rat ionamentului explicat anterior

se anuleaza : nu vor avea succes,

ceea ce î nseamna ca profesia nu

le va aduce satisfact ia ra vnita .

Documenta ndu-ma pentru redactarea acestui articol, am ret inut doua

lucruri, pe care o sa le exprim sub forma unor sfaturi.

1. Î ncearca

Ce sa î ncerci? Orice (bineî nt eles, î n sensul bun al cuva ntului ☺).

Î ncearca activita t i din domenii care î t i trezesc interesul s i identifica -le

pe cele care te fac sa simt i ca es ti productiv s i unde crezi ca pot i deveni

bun sau foarte bun. Daca nu ai curajul sa descoperi toate posibilita

t ile care î t i sunt oferite, s-ar putea sa î t i ratezi adeva rata menire.

2. Dezvolta -t i noi abilita t i

Dezvolta ndu-t i abilita t i ca t mai diverse, vei avea mai multe s anse

sa reus es ti î n plan profesional î ntruca t nu se s tie niciodata ca nd vei

avea nevoie de anumite competent e (mai ales î n ceea ce prives te

tehnologia).Î n concluzie, pasiunea ne defines te pe noi, ca indivizi, dar

nu trebuie sa ne defineasca s i profesia. Privita dintr-o perspectiva mai

larga , pasiunea trebuie sa fie ceva ce poate fi obt inuta ata t prin locul

de munca , dar s i mai important, î n afara viet ii profesionale.(Relfexie:

“Apa fiarta poate î nmuia un cartof, dar î nta res te oul. Nu t ine de voint a

ta sa te nas ti cartof sau ou, dar pot i alege un joc î n care este mai

avantajos sa fii tare sau moale.Daca ga ses ti mediul favorabil, pot i

transforma o situat ie dezavantajoasa î ntr-una favorabila .” Atomic Habits,

James Clear).


Maftei Georgiana-Gabriela

Beneficiile pe care prezența pisicii le aduce

sănătății fizice și psihice

Animalele de companie reprezinta o mare

binecuva ntare î n viata orica rei persoane care le

det ine. Pe la nga compania propriu-zisa , ele

ajuta foarte mult la sa na tatea oamenilor, ata t

fizica ca t s i psihica . As adar, iata de ce e bine sa

ai o pisica î n casa .

Un motiv ar fi faptul ca pisicile sunt terapeut i

prin definit ie. Ele ofera suport social î n perioade

dificile, cum ar fi pierderea unei persoane importante.

S-a demonstrat ca persoanele care au

pisici trec mai us or peste perioada de doliu s i

peste simptomele fizice sau emot ionale de durere,

inclusiv pla nsul.

Este demonstrat s i faptul ca pisicile au un ca mp electromagnetic foarte

puternic. As a se explica faptul ca ele simt atunci ca nd sta pa nul lor este

bolnav. S i asta nu e tot, undele electromagnetice emise de aceasta au puterea

de a neutraliza undele emise de un organism bolnav.

Pisicile, de asemenea, ajuta foarte mult s i la reducerea stresului. Oamenii

care au pisici au s anse mai mari sa nu sufere un atac de cord fat a de cei

care nu det in aceste animale. Vibrat iile emise atunci ca nd aceasta toarce

scad tensiunea arteriala , reduc considerabil stresul s i riscul unui infarct.

Torsul pisicii favorizeaza vindecarea infect iilor s i a inflamat iilor, dar s i a

afect iunilor de la nivelul mus chilor, vaselor de sa nge, nervilor, tendoanelor,

ligamentelor s i al ca ptus elii articulat iilor.

Un alt motiv ar fi ca pisicile te fac mai fericit. Ca nd ma nga i o pisica , î t i

cres te nivelul de oxitocina din organism, substant a cunoscuta sub numele

de ,,hormonul fericirii" î ntruca t este eliberata prin

atingere s i cres te nivelul sta rii de ,,fericire".

As adar, a det ine cel put in o pisica va poate

î mbuna ta t i viat a din mai multe puncte de vedere,

deci va recomand sa va adoptat i un astfel de

anima lut .


Mihalache Larisa

Importanța lecturii

Lectura este o activitate care î ntotdeauna

a fost privita ca pe o obligat ie, fie ca este vorba

de lecturile obligatorii din clasele Î-XÎÎ, s i, mai

ta rziu, la facultate sau alte specialita t i, î nsa lectura

ra ma ne î n continuare cel mai puternic s i

eficient mod de a ne educa, de a î nva t a s i de a

descoperi pe o parte autorul s i opera sa, iar pe

cealalta parte, pe tine ca om. Lectura din

pla cere a fost mereu o activitate put in

ra spa ndita , î nsa cartea este î nva t a torul care te

conduce spre bine, te face sa te bucuri, sa ra zi s i

sa pla ngi. O carte te trimite la alte ca rt i s i toate

formeaza o baza tainica a culturii noastre care

nu poate fi dezvoltata mai frumos deca t prin

lectura .

Faimoasa scriitoare a seriei de romane "Harry Potter", J.K. Rowling spunea

ca "Daca nu-t i place sa cites ti, î nseamna ca n-ai ga sit cartea potrivita " s i

pot afirma din proprie experient a ca acest citat reflecta cu adeva rat realitatea

î n ceea ce prives te lectura din pla cere.

De asemenea, actrit a Dawn Adams spunea "Arata -mi ca rt ile pe care le iubes

te s i voi cunoas te omul mai bine deca t prin prietenii sa i muritori.".

Î n alta ordine de idei, George R.R. Martin, autorul faimosului univers "A

song of Îce and Fire ", dupa care a fost adus pe micile ecrane serialul "Game of

Thrones", spune: "Un cititor tra ies te o mie de viet i î nainte de a muri. Cel care

nu cites te tra ies te o singura viat a .". Cititul din pla cere provoaca dependent a ,

î n sensul bun al cuva ntului s i citind ne putem relaxa, putem sca pa pentru

put in timp din realitatea cotidiana s i ne putem cufunda î n universul creat de

autor. Astfel, descoperim o alta latura a noastra , creativitatea. Î n timp ce citim,

"inventa m" personajele î n imaginat ia noastra , atribuim fet e unor nume s i ne

forma m pa reri s i idei despre lumea din ma inile noastre. Astfel, de multe ori

devenim atas at i de nis te personaje fictive, urma nd sa ne petrecem uneori

pa rt i din zi, as tepta nd momentul ca nd ne putem î ntoarce la lectura ca sa

afla m cum decurge act iunea î n continuare.


Bineî nt eles, lectura are mult mai multe beneficii deca t cele prezentate de

mine. Ca un prim argument, lectura de specialitate ajuta la acumularea de cunos

tint e noi. Citim subiecte variate s i astfel ne ma rim sfera de cunos tint e. O

carte noua î nseamna cel put in o informat ie noua .

Cititul are un efect pozitiv s i asupra corpului. Ca rt ile ne pot relaxa mai

bine deca t o ies ire î n parc sau deca t atunci ca nd asculta m muzica . Conform

studiilor, cine cites te mai mult are un nivel mai sca zut al stresului. Exista ca rt i

de dezvoltare personala care î ncurajeaza cititorii sa se bazeze pe ei î ns is i s i

care cont in trucuri, exercit ii, ret ete care ne confera o claritate mentala s i fizica ,

î nla tura nd astfel depresia.

Cititul î mboga t es te memoria. Atunci ca nd citim, trebuie sa ret inem personajele,

trecutul lor, act iunea, conflictul. Pe ma sura ce creierul î nregistreaza

toate acestea, memoria devine mai buna , mai eficienta . Mai mult, cu fiecare

memorie pe care o crea m, celelalte devin mai bune, mai eficiente, astfel ca ne

vom ma ri capacitatea de stocare.

Cititul reprezinta s i un hobby avantajos. Nu numai ca ne distrage de la

problemele noastre personale (nu zic ca este neapa rat bine), î nsa ne feres te de

monotonie.

Pe de alta parte, exista ata t de multe ca rt i î nca t nu vom putea sa le citim

î ntr-o viat a . Fie ca sunt scrise cu ca teva secole î n urma - cu sigurant a cineva

scrie o carte chiar acum - fie ca vor fi scrise î n viitor, exista ca rt i pentru fiecare

tip de personalitate s i pentru fiecare tip de emot ie.

O ultima idee este ca exista o mult ime de filme care sunt fa cute dupa ca rt i.

Î nsa , daca citim cartea, ne da m seama ca este cu mult mai buna deca t filmul.

Ca rt ile cont in o parte unica pe care filmele nu o vor putea reda niciodata .

Î n concluzie, ca rt ile ajuta la dezvoltarea noastra ca oameni s i la modelarea

fieca ruia dintre noi.

Cunoscut pentru recomanda rile de carte care pot fi ga site pe acesta Goodreads,

lansat î n 2017, este unul dintre cele mai utilizate site-uri de ca tre cititori.

Platforma s i-a propus drept misiune sa ajute oamenii sa ga seasca s i sa

î mpa rta s easca ca rt ile pe care le iubesc. Cu ca teva minusuri s i o mult ime de

plusuri, Goodreads a devenit î n timp o comunitate î n care ga ses ti aproape

orice carte, orica t de pretent ios ai fi. Îata s ase motive pentru care cred ca merita

sa utilizezi acest site:

Pot i sa afli detalii despre cartea care te intereseaza us or s i rapid,

Pot i scrie s i pot i ga si recenzii pentru orice carte,

Pot i sa votezi ca rt ile care t i-au pla cut pentru premiile ,,Goodreads Choice

Awards”,

Pot i urma ri autori s i nouta t i despre ca rt i,

Pot i aprecia parcursul de cititor al unui prieten,

Te motiveaza sa cites ti prin ,,Reading Challenge”.


Molotac Darius-Daniel

Uniforma școlară obligatorie sau nu?

Î n timpul comunismului uniforma s colara

era obligatorie deoarece regulamentele din educat

ie obligau sa fie purtata . As vrea sa ment ionez

ce se î nt elege prin uniforma s colara . Am ga sit o

definit ie î n care se ment ioneaza ca este un ansamblu

specific de î mbra ca minte purtata de elevi

î n institut iile s colare. Ea are diferite forme s i culori,

î n funct ie de s coala s i de t ara .

Zilele acestea, am va zut o s tire î n care ministerul educat ie fa ce

consulta ri ale elevilor s i pa rint ilor, daca suntem de acord sa purta m

uniforma s colara .

Cu tot i vrem sa fim nis te mici artis ti atunci ca nd vine vorba sa ne

î mbra ca m. Consider ca uniforma s colara nu ar trebui sa fie obligatorie,

deoarece ne va diminua un mic lucru importat pentru noi, imaginat ia.

Este ca atunci ca nd trebuie sa alegi î ntre o lume fa ra culoare, unde

nimeni nu î s i expune ideile, s i o lume pestrit a , unde tot i venim cu propriile

noastre idei s i stiluri.

Î n concluzie, elevi ar trebui sa aiba libertatea de alegere î n ceea ce

prives te î mbra ca mintea lor.


Ocneanu Pavel-Casian

Jocurile video

Jocurile video sunt o modalitate populara de divertisment,

iar pasiunea pentru ele poate fi o experient

a incredibila s i edificatoare. Personal, pasiunea

mea este pentru jocurile video precum CS:GO,

Minecraft ,PUBG si Hearts of Îron ÎV. Aceste jocuri

au fost o parte importanta din viat a mea s i cred ca

pot fi benefice s i pentru alt ii. Î n cele ce urmeaza ,

voi discuta despre cum jocurile video pot fi utile î n

viat a noastra s i cum pasiunea mea pentru aceste

jocuri m-a ajutat sa î nva t s i sa î mi dezvolt abilita

t ile.

Î n primul ra nd, jocurile video pot fi o modalitate excelenta de a dezvolta

abilita t i cognitive. De exemplu, jocurile de strategie precum Starcraft

s i Civilization î t i pun la î ncercare abilita t ile de planificare s i de luare a

deciziilor. Aceste jocuri pot î mbuna ta t i ga ndirea strategica s i capacitatea

de a anticipa evenimentele viitoare. Î n ceea ce prives te jocurile de act iune,

precum CS:GO s i PUBG, acestea î mbuna ta t esc react iile s i abilita t ile motorii

fine, iar acestea sunt abilita t i utile î n multe alte aspecte ale viet ii.

Î n al doilea ra nd, jocurile video pot fi utile pentru a dezvolta abilita t i

sociale. Des i jocurile video sunt adesea asociate cu singura tatea, jocurile

precum Minecraft s i World of Warcraft î ncurajeaza juca torii sa colaboreze

s i sa lucreze î mpreuna pentru a atinge un obiectiv comun. Acest lucru

poate î mbuna ta t i abilita t ile de comunicare s i cooperare s i poate fi o modalitate

excelenta de a face prieteni noi.

Î n al treilea ra nd, jocurile video pot fi o modalitate excelenta de a

î nva t a. Jocurile precum Hearts of Îron ÎV au fost folosite pentru a î nva t a

concepte precum istoria s i geografia, iar jocurile de simulare precum

Flight Simulator pot fi utile pentru a î nt elege principiile zborului. Mai

mult, jocurile video pot fi o modalitate distractiva de a î nva t a s i pot fi mult

mai atractive deca t metodele tradit ionale de î nva t are.

Î n ceea ce ma prives te, pasiunea mea pentru jocurile video m-a ajutat

sa dezvolt abilita t i utile î n multe aspecte ale viet ii mele. Î n timp ce jucam

CS:GO, am î mbuna ta t it abilita t ile mele de coordonare ochi-ma na s i react ii

rapide, iar aceste abilita t i m-au ajutat î n alte activita t i precum sportul s i

conducerea. Î n timp ce jucam Minecraft, am î nva t at sa colaborez cu alt ii s i

sa î mi dezvolt abilita t ile de comunicare. Î n general, jocurile video m-au

ajutat sa devin mai bun.


Pâslariu Ștefan-Daniel

Impactul tehnologiei asupra omului

Consider ca tehnologia este acum omniprezenta

î n viat a oamenilor s i are ata t avantaje,

ca t s i dezavantaje.

Avantaje:

Putem comunica la distant a cu orice persoana de pe glob. Cum ar ara ta

viat a ta daca nu ai putea vorbi cu cei dragi, familia sau prietenii? Ca t

de repede te-ai descurca la un job daca nu pot i trimite un e-mail sau

nu pot i sa suni? Ar mai fi existat job-ul pe care î l ai acum?

Totodata transpotul ne este us urat. O parte buna a tehnologiei este ca se

ra spa ndes te î n absolut toate domeniile. Ca la torii care î nainte se

fa ceau doar cu vaporul, pe perioade lungi de timp, acum se fac î n ca -

teva ore, î n condit ii de sigurant a s i cu grad mare de confort.

Daca ne ga ndim la medicina , î n ultimii ani, s-au creat diferite tratamente

s i vaccinuri, la diferite boli. Pandemia din ultimii ani este un exemplu

î n acest sens – datorita tehnologiei s i a celor mai recente descoperiri

din acest domeniu, au fost create noi vaccinuri î mpotriva unui virus

crud.

Putem observa ca consumul s i modul vechi s i traditional de a face lucrurile

au dus la degradarea mediului î nconjura tor. Î nsa acum atent ia

este î ndreptata ca tre ga sirea unor solut ii (centrale eoliene, energie

solara , folosirea de LED-uri î n detrimentul becurilor, reciclarea, etc.).

Dupa cum putem observa, s-au fa cut progrese enorme î n ceea ce

prives te “smart home”. De la automatizarea electrocasnicelor din

buca ta rie pa na la ajustarea automata a temperaturii camerei.


Pâslariu Ștefan-Daniel

Î nsa , cu toate aceste avantaje, nu putem ignora

partea rea a tehnologiei.

Chiar daca vorbim despre impactul negativ al

tehnologiei, asta nu î nseamna ca trebuie sa oprim

procesul de evolut ie, ci doar sa ne „ajusta m” comportamentul

s i sa vedem ca t de mult consuma m

din ceea ce ne î nconjoara . Aspectele negative sunt

legate de modul î n care react iona m noi.

O parte rea a tehnologiei putem spune ca este

”fuga de realitate“. Atunci ca nd totul se poate

rezolva din spatele unui e-mail, apel, mesaj, tindem sa ne ascundem î n

spatele unui ecran. Devenim comozi cu acest stil s i parca ne „izola m”

put in de interact iunea umana . Este ok sa preferi

solut iile rapide, dar sa nu uita m de î nta lnirile live

cu prietenii s i nici interact iunile cu cei din jurul

nostru.

Tehnologia promoveaza un stil de viat a sedentar.

Cu ca t consuma m mai mult Netflix, cu ca t

stam mai mult pe canalele de Social Media sau

daca , copiii fiind, sta m doar î n fat a televizorului s i a tabletei, cu ata t

devenim mai sedentari. Î n ultimul caz, cei mici, s-

ar putea sa prefere acest tip de interact iune î n loc

sa î s i faca prieteni reali. Asa ca trebuie sa ga sim

un ehilibru î ntre orele petrecute î n fat a unui ecranului

s i orele î n care te plimbi, ga tes ti, cites ti sau

te joci.

O alta parte mai neplacuta a accesului la date precum video, poze,

cont inut de Social Media este ca se creeaza prea des tipare de „as a da”.

S i de aici pot apa rea frustra rile legate de propria persoana .

Consider ca tehnologia este benefica omenirii, î nsa trebuie folosita

cu scopuri favorabile noua .


Rusu Tudorel-Vasile

Muzica în viața de zi cu zi

Muzica exista peste tot, î n toate culturile

s i sub toate formele s i ne permite sa

stabilim o conexiune cu ceilalt i, care î n alte

circumstant e, nu ar fi existat. E deajuns sa

te ga ndes ti la concerte, la coloana sonora a

zilelor s i a evenimentelor din viet ile noastre.

Ai î ncercat vreodata sa î t i imaginezi filmul preferat fa ra coloana

sonora ? Sau poate jocul video preferat fa ra muzica de fundal? Cu sigurant

a , act iunea petrecuta acolo devine dintr-o data mult mai put in interesanta

s i transmite mai put ina emot ie.

Muzica de fundal are un impact masiv asupra noastra , inclusiv î n activita

t ile noastre de zi cu zi. Asculta nd melodiile tale preferate atunci ca nd

ai o activitate mai put in placuta vei simt i ca timpul parca trece mai repede

sau ca activitatea devine put in ca te put in mai pla cuta , cresca nd astfel, interesul

s i atent ia pentru task-ul pe care î l desfa s ori î n acel moment.

Beneficiile muzicii

Simplul fapt de a ca nta are avantaje psihologice s i emot ionale diverse,

cu ata t mai mult pentru persoanele care ca nta î n mod profesionist

sau au o frecvent a constanta î n studiul muzicii. Voi enumera ca teva dintre

ele:

muzica este un antidepresiv natural.

Ca ntatul elibereaza endorfina , substant a

creierului care te face sa te simt i mai

fericit, mai bine.

muzica scade nivelul de stres. A face

muzica sub orice forma este relaxant.

Ca ntatul elibereaza tensiunea musculara

stocata s i scade nivelul unui hormon

al stresului numit cortizol din fluxul

sanguin.


Sandu Iustinian-Ionică

Înteligența artificială

Un subiect î nca controversat î n 2023 este

inteligent a artificiala . Pentru î nceput, aș vrea

sa spun doar: Midjourney, Chat GPT, Alice Ai.

As a este ca v-au declans at amintiri pla cute? Ei

bine, toate acestea au fost primii veterani, daca

î i pot numi as a, ai ra zboiului de schimbare a

internetului pe care eram obis nuit i sa î l cunoas

tem. AÎ-ul a venit cu multe inovat ii care urmeaza

sa schimbe viitorul nostru, pot spune

fa ra echivoc, î n bine.

Ce cred oamenii despre inteligența artificială în 2023? Omenirea î n

general considera ca AÎ-ul va ajuta la schimbarea cursului viet ii, oferind noi

oportunita t i, dar s i mai important, reduca nd treburile plictisitoare pentru

oameni. Am cules ca teva idei de pe diferite platforme de socializare precum

Reddit, Înstagram, TikTok, Facebook.

„AI este o tehnologie fascinanta s i revolut ionara , care poate aduce beneficii

semnificative î n diverse domenii, cum ar fi medicina, industria,

transportul s i multe altele.”

„AI poate fi o sursa de dispozit ie s i de inegalitate, î n cazul î n care accesul

la aceasta tehnologie este limitat doar ca tre cei care au resursele financiare

s i tehnice necesare pentru a o dezvolta s i a o utiliza.”

Eu sunt deschis sa experimentez lucruri noi s i revolut ionare. Î n momentul

de fat a , am utilizat s i utilizez inteligent a artificiala pentru a crea

arta , o arta care, datorita algoritmului s i a inteligent ei din spate, o pot pune

î n rama ca tablou personal, ava nd o î nfa t is are put in abstracta , dar interesanta

.

Pot afirma ca inteligent a artificiala va schimba omenirea î n diferite

moduri, fie bune, fie rele. Consider ca , cel mai important, este sa ret inem

faptul ca AÎ-ul din ziua de azi (Chat GPT, Midjourney s i multe altele) vor fi o

amintire pla cuta pentru noi, precum a fost Yahoo Messenger pentru generat

iile din 2000-2010.


Stejar Agatha-Iustina

Concursuri și olimpiade școlare

Dintotdeauna m-am considerat o fire competitiva

, tra sa tura ce s-a la sat observata î nca de la o

va rsta frageda . Mi-a pla cut, s i î n continuare î mi

place sa î mi testez cunos tint ele indiferent de materie,

cons tienta fiind ca pentru a avea rezultate bune,

trebuie sa s i muncesc.

Fiecare experient a are un î nceput, iar a mea a luat nas tere î n clasele

gimnaziale, ca nd am luat primele premii la matematica s i la limba s i literatura

roma na .

Consider ca spiritul meu competitiv ar fi ra mas neatins daca nu as fi

avut un ajutor care sa ma î mpinga î n competit iile s colare. Î n acest fel, le

mult umesc doamnelor profesoare de roma na s i matematica din s coala

gimnaziala care mi-au deschis o cale ce avea sa î mi fie esent iala î n dezvoltarea

personala .

Î n clasa a V-a, am participat, pentru prima data , la olimpiada de

roma na , de matematica s i lectura ca abilitate de viat a (OLAV), s i la concursurile

locale de matematica . Daca î n acel an reus isem sa obt in rezultate

î mbucura toare, î n urma torii, acest lucru nu a mai fost posibil, din cauza

condit iilor nefavorabile î n care se desfa s urau orele (s coala î n reparat ii, respectiv

perioada de pandemie). Î n esent a , acestea au fost singurele rezultate

extrascolare obt inute î n clasele V-VÎÎÎ.

Î n ciuda faptului ca nu am putut participa regulat la olimpiade s i concursuri,

de-a lungul anilor mi-am dezvoltat mai mult latura pentru o filiera

reala , fa ra î nsa a o neglija pe cea umana , pe care am pa strat-o vie prin lectura

. Acest lucru m-a fa cut sa î mi doresc sa optez pentru o specializare cu

un profil real î n cadrul liceului, dar am continuat sa excelez s i la discipline

umaniste.


Stejar Agatha-Iustina

Lectura reprezinta o cale de ies ire din viat a cotidiana , a grijilor lumes

ti s i o portit a de acces spre o lume noua , un univers tainic, cu mistere

la tot pasul s i enigme ce trebuiesc rezolvate. Ea reprezinta un sprijin, un

prieten la nevoie, ce î t i ofera o ma na de ajutor î n rezolvarea problemelor,

conflictelor, din viat a reala . Prin lectura pot i privi lucrurile din perspective

multiple, î t i ofera un nou mod de analizare a unei situat ii s i de a surprinde

caractere morale pozitive s i negative.

Pe la nga cele enumerate mai sus, lectura m-a ajutat sa î mi pot dezvolta

spiritul critic, imaginat ia s i calitatea de a identifica mesajul transmis de

autor, ideea esent iala a textului. De asemenea, m-a ajutat sa î mi pot

sust ine opinia prin idei ca t mai concise, cu un impact ca t mai mare asupra

receptorului, calitate urma rita la OLAV.

O data intrata î n ciclul liceal, am simt it dorint a cumulata î n cei trei

ani de s coala fa ra atract ii competitive, de a participa, din nou, la concursuri

s i olimpiade. Astfel, î n primii doi ani de liceu am participat la olimpiade

de matematica , limba roma na , OLAV, informatica s i TÎC, dar s i la concursuri

de fizica, TÎC, informatica s i chimie, obt ina nd la majoritatea premii.

Atract ia pentru concursurile de limba roma na s i lectura provine din

faptul ca -mi dezvolta abilita t i de î nt elegere a textului, de argumentare, de

receptare a mesajului, s i nu numai. Acestea pot fi extrapolate, î n viitor, unor

situat ii concrete, din viat a cotidiana .

De asemenea, participarea mea la concursurile disciplinelor reale,

precum fizica , chimie, informatica , etc., mi-au oferit ocazia sa -mi dezvolt o

ga ndire analitica , logica , bazata pe principiul argumenta rii. Î n domeniul

matematicii, de exemplu, induct ia matematica m-a ajutat sa pot cataloga

un lucru, fenomen sau comportament doar î n urma unor motive î ntemeiate,

ce au persistat î n timp.

Î n plus, concursurile s i olimpiadele m-au ajutat sa î mi dezvolt noi

abilita t i, precum: managementul timpului, controlul emot iilor, deprinderea

cu atmosfera de concurs, etc.


Tătaru Ștefan-Victor

Importanța sportului

Mie, personal, sportul mi-a

"salvat" viat a. Acum doi ani nu aveam

prieteni, eram obez s i nu ma simt eam

bine deloc. De ca nd m-am apucat de

kickboxing, simt ca viat a mea devine din

ce î n ce mai buna pe zi ce trece. Am î n-

ceput sa sla besc, sa ma î nt eleg cu colegii

de la antrenamente, sa am î ncredere î n

mine s i sa simt cum sa na tatea mea mentala

se î mbuna ta t es te.

Acum, dupa cei doi ani de antrenamente, am ajuns unde î mi doream.

Am mai mult i prieteni s i un corp de care sunt ma ndru.

Sportul aduce o serie de beneficii ata t pentru corp, ca t s i pentru minte.

Îata ca teva dintre cele mai importante:

Î mbuna ta t es te sa na tatea fizica : Sportul este una dintre cele mai bune

modalita t i de a ment ine un corp sa na tos s i î n forma . Activita t ile fizice

regulate pot ajuta la î mbuna ta t irea circulat iei sanguine, cres terea

fort ei s i flexibilita t ii musculare, î mbuna ta t irea sistemului imunitar s i

reducerea riscului de boli cronice.

Î mbuna ta t es te sa na tatea mentala : Sportul poate ajuta la reducerea

stresului, anxieta t ii s i depresiei. Activita t ile fizice elibereaza endorfine,

ceea ce poate ajuta la î mbuna ta t irea sta rii de spirit s i la reducerea

nivelului de stres.

Î mbuna ta t es te relat iile sociale: Participarea la sport poate ajuta la dezvoltarea

relat iilor sociale s i la î mbuna ta t irea abilita t ilor de comunicare.

Sportul poate ajuta la construirea î ncrederii s i a respectului de sine

s i la dezvoltarea abilita t ilor de colaborare s i leadership.

Acestea sunt doar ca teva dintre beneficiile sportului, iar î n funct ie de

tipul s i intensitatea activita t ii, se pot ada uga s i alte beneficii.

Pe scurt, sportul salveaza s i schimba viat a fieca rui om î ntr-un mod

radical. Va invit s i pe voi sa practicat i un tip de sport.


Tărăbuță Veronica

Dezvoltarea personală și profesională

Dezvoltarea personală reprezinta

î nsumarea mai multor nevoi pe care le

avem fiecare dintre noi, printre ele

afla ndu-se ata t cele ce privesc viat a personala

, ca t s i cea profesionala . Este vorba

despre aspirat iile, motivat iile s i obiectivele

noastre, ata t pe termen scurt, ca t s i de

durata .

Viat a personala s i cea profesionala reprezinta un î ntreg. Aceste doua

elemente nu funt ioneaza una fa ra cealalta , indiferent ca t de mare ar fi orgoliul

din noi s i am crede ca ne-am putea descurca doar î n ceea ce prives te

munca sau tra irile interioare.

Î n decursul dezvolta rii personale, fiecare dintre noi ar trebui sa urmeze

nis te pas i:

ca utarea obt inerii de rezultate dorite î n timp scurt

implementarea unui plan propriu de autoevaluare s i dezvoltare, realizat

î n urma primei etape

Totodata dezvoltarea personala vizeaza s i numeroare beneficii:

descoperirea calita t ilor s i abilita t ilor de care nu s tim

dezvoltarea propriului potent ial

cresterea î ncrederii de sine

dezvoltarea creativita t ii

empatizarea cu cei din jur

descoperirea de lucruri noi

adaptarea mai us oara s i mai rapida la

diferitele situat ii î nta mpinate de-a lungul

vietii


Tărăbuță Veronica

Dezvoltarea profesională

Ga ndindu-ne la acest aspect, este important

sa :

ne identifica m abilita t ile (punctele foarte s i

cele slabe),

obiectivele pe termen lung s i scurt,

punerea lor î n practica .

O alta metoda pentru dezvoltarea acestor

caracteristici ale individului sunt sportul s i cititul.

Sportul vizeaza ambit ia s i perseverent a. Este foarte important î n

dezvoltarea î ncrederii. Studiile arata ca 30 de minute de sport pe zi contribuie

la cres terea î ncrederii î n noi.

De altfel, cititul dezvolta ata t capacitatea mintala , ca t s i pe cea interioara

, aduca nd numeroase beneficii, ata t din punct

de vedere fizic, ca t s i psihic.

Privind î n ansamblu, am dorit sa pun î n lumina

aceste doua caracteristici ale viet ii noastre, esent

iale dezvolta rii noastre din viitor, î ncerca nd sa va

ajut sa constientizat i factorii pe care trebuie sa î i

lua m î n calcul ca nd dorim sa ne schimba m sau sa

evolua m.

La Cetatea Neamțului

- excursie 2 martie 2023 -


Tomiuc Teodor

Conflictul dintre generații

Dintotdeauna au existat diferent e î ntre generat

ii, iar acest lucru a condus adesea la divergent

e care au creat frustra ri ata t î n ra ndul

copiilor, ca t s i î n ra ndul pa rint ilor. Copiii se simt

neî nt eles i s i certat i fa ra motiv. De exemplu, ca nd

iau o nota mica sau ca nd petrec mult timp î n

fat a ecranelor, considera nd ca pa rint ii uita ca s i

ei au fost tineri ca ndva s i ca ar trebui sa fie mai

î nt elega tori. Pe de alta parte, adult ii se pla ng de

lipsa de responsabilitate a copiilor s i de obra znicia

lor, î nvinova t indu-i ca nu vor sa asculte de

sfaturile lor, ale unor oameni trecut i prin viat a .

1. Conflictul dintre generat ii – ce î nseamna s i ca nd a apa rut?

Conflictul dintre generat ii poate fi definit ca acea stare de tensiune

dintre copii s i pa rint i, tensiune ce rezulta din diferent ele de mentalita t i,

valori, preocupa ri, interese s i as tepta ri dintre cele doua generat ii diferite.

Conflictul dintre generat ii exista dintotdeauna, î nsa î n ultimul timp a

ca pa tat mai multa amploare.

2. Care sunt cauzele conflictului dintre generat ii?

Din cauza diferent elor de va rsta , pa rint ii s i copiii nu reus esc sa se

î nt eleaga î n mod eficient, sa comunice, sa î s i exprime deschis ideile s i sentimentele

s i sa se simta î nt eles i. Copiii tind sa se considere mult mai maturi

deca t sunt î n realitate, iar pa rint ii adopta adesea un comportament de superioritate

excesiva , astfel devenind mult prea protectori s i strict i pentru

copii.

3. Metode prin care pot i rezolva conflictul dintre generat ii.

Cel mai important s i benefic lucru pe care un pa rinte î l poate face î n

momentul î n care observa ca î ntre el s i copilul lui se afla un conflict care

pare ca niciodata nu î s i va mai ga si o rezolvare este sa vorbeasca deschis cu

acesta. La fel ca î n orice alta relat ie, comunicarea este cheia!


Vatamanu Matei

Vorbitul în public

Îmaginat i-va o lume î n care nu at i

putea sa va exprimat i liber ga ndurile s i

opiniile. Suna î nfiora tor, nu-i as a? Din

fericire noi nu tra im î ntr-o astfel de

lume, dar ce rost are sa avem acest drept

daca nu putem sa comunica m ideile noastre

î ntr-un mod eficient s i corect.

Cu ce ne ajuta vorbitul î n public?

El arata calita t i precum î ncrederea î n sine, caracter de lider sau creativitate,

care sunt ca utate de angajatorii din ziua de asta zi.

De multe ori vedem oratori excelent i s i ne î ntreba m „Cum se poate ca

ei sa aiba un asemenea talent, iar eu de-abia sa pot scoate doua cuvinte î n

fat a unui public mai larg?”. Unii ar zice ca ar putea fi un talent î nna scut,

dar eu cred mai degraba ca ei au doba ndit din mediul î n care au crescut,

de la pa rint i sau prieteni, calita t ile necesare precum: carisma, î ncrederea

î n sine sau pasiunea pentru oratorie. Alt ii ar spune ca ceea ce î i î mpiedica

pe ei este frica de a vorbi î n public, s i î ntr-adeva r, conform unui studiu realizat

de Înstitutul de Sa na tate Mintala din America, 75% din subiect ii examinat

i prezentau glosofobia.

Exista multe metode de trece peste aceasta temere, dar eu vreau sa

ofer trei sfaturi:

1. Trebuie sa avet i î ncredere î n voi, s i î n opinia mea singurul mod î n

care putet i descoperi curajul pe care î l ascundet i este de a va preface

ca î l avet i.

2. Documentat i-va extensiv pe subiectul discutat pentru a va feri de

frica de a nu cunoas te anumite detalii î n momentul î n care va este

pusa o î ntrebare.

3. Exersat i. Ca orice alta abilitate, vorbitul î n public necesita antrenament

pentru a fi perfect ionat.


Vieru Darius-Petru

O nouă pasiune

Anul acesta am avut ocazia sa fac parte

din echipa de robotica a s colii. Am optat timid

pentru partea de mecanica . Am participat la

ca teva competit ii FTC ala turi de colegii mei de

s coala . FÎRST Tech Challenge (FTC) este o competit

ie de robotica cu tradit ie î n SUA, care se

adreseaza elevilor din clasele VÎÎ-XÎÎ si care

presupune proiectarea, construirea s i programarea

unui robot.

Construct ia robotului este bazat pe un kit care este format din piese

metalice s i/sau plastic, din care se construies te structura s i sistemul de

angrenare, î mpreuna cu diferite piese electronice (senzori, sisteme de

control, camera video), toate acestea puse î n mis care de un dispozitiv bazat

pe Android (sistem de operare) programat folosind Java (limbaj de

programare), prin sistemul de blocuri de programare sau alte sisteme de

programare Android.

Voi î ncerca sa detaliez ca teva aspecte privind latura mecanica a

acestui proiect. Este important de ment ionat faptul ca sunt anumite reguli

privind piesele mecanice si materialele de pe robot. Fiind membru al

grupului de robotica , am î nceput sa î nva t multe elemente de mecanica ,

precum s asiuri, diferite tipuri de rot i, transmisii, mecanisme care mai de

care mai interesante. Astfel, echipele pot folosi materiale brute sau

procesate pentru a-s i construi robot ii. Ca teva exemple de materiale

prime permise sunt: material î n foi, pla ci, profile extrudate, metale, material

plastic, lemn, cauciuc, magnet i. Din categoria materialelor

procesate premise, pot aminti: placa perforata , pla cut a diamantata , piese

printate 3D, fra nghia, filamentul, s nurul, cablul, dar s i arcuri de toate tipurile:

compresie, extensie, torsiune.


Vieru Darius-Petru

Un aspect important este acela

ca î n cadrul concursului, echipele

pot folosi piese mecanice din

comert care au un singur grad de

libertate. La First Tech Challenge, o

piesa cu un singur grad de libertate

foloses te o singura mis care de intrare

(input) pentru a genera o singura

mis care de ies ire. Piese cu un

singur grad de libertate sunt:

scripetele-care se rotes te î n jurul

unei singure axe, reductorul cu o

singura rat ie, trenuri de rulare : kituri de glisiere liniare, transmisii prin

s urub (lead screws). Doua exemple de piese ilegale cu multiple grade de

libertate sunt: cheile cu clichet s i kiturile de prindere sau ghearele. Partea

tehnica este stra ns legata s i de metodele de asamblare permise. Acestea

sunt: sudarea, lipirea s i fixa rile de orice tip. Materialele pot fi ga urite,

ta iate, vopsite. Este interesant sa foloses ti o bormas ina , un flex sau alte

power tools.

Mecanica face echipa buna cu electronica s i programarea. Partea

tehnica este fascinanta s i pentru ca se bazeaza pe legile fizicii.

Participî nd la acest concurs mi-am dat seama ca robotica este un domeniu

atractiv. Î n fiecare an, echipele participa la un nou joc unde proiecteaza

, construiesc, testeaza s i programeaza robot i autonomi, condus i de

drivers. La FTC am î nva tat ca perseverent a este una din cheile succesului.


Participare la

etapele

naționale ale

Olimpiadei de

Limba

Franceză și

Olimpiadei de

TIC

<h1>Les étapes nationales de cette année</h1>

Joldeșcu Crina-Mihaela

Pentru mine, Cluj ș i Ta rgoviș te vor fi î ntotdeauna așociate cu experient

ele etapelor nat ionale ale olimpiadelor la care am participat î n

clașa a X-a.

Pentru î nceput, vreau șa ma rturișeșc ca ma șimt extrem de norocoașa

șa fi avut ș anșa de a reprezenta judet ul Îaș i, ș i liceul noștru, î n

acelaș i timp, la fazele nat ionale ale celor doua olimpiade. Pe la nga un

oarecare șentiment de reșponșabilitate ș i bineî nt eleș, nelipșitele emot

ii dinaintea unui examen, am avut parte de experient e minunate.

La olimpiada de franceza , am avut ocazia șa ma “bucur” de toate

provoca rile ș i emot iile pe care le

preșupune etapa nat ionala a aceșteia.

Pe la nga probele propriu-zișe

(șcriș ș i oral), am î nta lnit oameni

frumoș i, am legat prietenii noi, am

organizat cu fetele de la olimpiada

de engleza o șeara de film ș i am vizitat

oraș ul.


Joldescu Crina—Mihaela

Primirea a foșt ca lduroașa , iar î ntr-una din zile am foșt ș i la șalina

Turda, unde eram foarte aproape șa ne ra șturna m cu ba rcut a î n apa , dar

ne-am deșcurcat pa na la urma :))). Mi-a pla cut neșpuș Clujul, mai aleș

centrul vechi, care î nca nta privirea treca torilor, ș i abia aș tept șa î l reva d.

La olimpiada de TÎC, î n șchimb, am participat

doar la proba de examen, aș a ca pe aceașta olimpiada

o așociez î n mare parte cu cele 5 ore î n care

am î ncercat șa dau tot ce am mai bun. Dupa

șușt inerea propriu-zișa a probei a trebuit șa ma

î ntorc acașa , deoarece, a doua zi, am plecat î n Polonia

î ntr-o mobilitate a unui proiect Eramuș. Am

ra maș î nșa cu o impreșie foarte buna î n ceea ce

priveș te oraș ul (nu prea mare, î nșa cochet) ș i cu

o organizare deoșebita . Î n pluș, feștivitatea de

deșchidere a foșt cea mai dra gut a la care am așiștat pa na acum. Organizatorii

ne-au prega tit doua videoclipuri de prezentare a oraș ului ș i a iștoriei

șale, iar dișcurșurile t inute de domnii profeșori au aduș za mbete

pe buzele tuturor.

Pe ca t de dificila a foșt prega tirea pentru olimpiade, pe ata t de

pla cute au foșt ș i zilele petrecute acolo. A foșt o experient a minunata ,

care m-a î ncurajat î n acelaș i timp șa munceșc mai mult pentru ca pe viitor

șa obt in rezultatele pe care mi le doreșc.


Participare la

etapa națională

a Olimpiadei de

INFORMATICĂ

ONI 29023

Benchea Matei

Ar fi nedrept șa î ncep șa poveșteșc deșpre evenimentele de la Bucureș ti

fa ra șa aminteșc ma ca r “minunata” curșa cu trenul pa na acolo. Din motive care,

trebuie șa recunoșc ș i pa na la ora așta, î mi șunt necunoșcute, am aleș șa fac o

noapte-aproape-alba î nainte de ziua pleca rii, creza nd (cu extraordinar de multa

naivitate) ca o șa apuc ca teva ore de șomn pe tren. Dupa cum am aflat mai

ta rziu, un vagon plin cu vreo 40 de olimpici la informatica nu ește nici pe departe

unul liniș tit. Fie ca te uitai pește șcaun ș i vedeai cel mai intenș meci de

poker jucat vreodata , fie ca auzeai undeva din șpate o dișcut ie incredibil de ciudata

deșpre cum rmq-ul șe poate face î n O(n) (nu ș tiu ce inovat ie chinezeașca

recenta ), fie ca auzeai pe careva recita nd Kafka șau așiștai la un șpectacol de

ștand-up comedy, toate au fa cut ca planul cu șomnul pe care î l prega tișemn

acașa șa zboare imediat pe geam. Cred ca acum ește, de așemenea, momentul

perfect șa fac o obșervat ie legata de dișcrepant a dintre opinia generala așupra

informaticienilor ș i realitatea aceștora. Contrar opiniei generale ca aceș tia reprezinta

niș te oameni cu adeva rat unidimenșionali, care au î n cap ș i șe ocupa

doar cu niș te probleme incredibil de grele pe care nici ei nu le î nt eleg î n totalitate,

ei reprezinta niș te oameni mai diverș i deca t apare ochiului. Deș i nu o șa

neg ca șe ga ndeșc deștul de mult la probleme, lucru care, cred eu, șe datoreaza

unei dorint e arza toare de reprofilare (ca șa fiu corect, cheștie mai fruștranta

deca t informatica nu exișta , deci nu pot șa condamn pe nimeni). La șa nd gluma

la o parte, chiar am ra maș șurprinș de ca t de vașt poate șa fie arșenalul de

cunoș tiint e a colegilor mei din lot. Am ajunș de la a avea dișcut ii deșpre albume

hip-hop ș i influent a lor așupra muzicii, la explicarea unor trucuri de magie,

reproducerea broaș telor ș i la comentarii așupra lucra rilor lui Camuș.


Benchea Matei

Revenind la evenimentele efective, la vreo 6 ore dupa pa ra șirea Îaș ului

(polul nord wannabe la acea vreme) am ajunș î n capitala . Trebuie șa șpun ca

Bucureș tiul nu te loveș te din prima cu impreșia unui centru tehnologic ș i academic

al t a rii, nici cu cea a unei jungle de beton î n care aerul șemicurat e o raritate,

ci cu cele mai șcumpe cafele la aparat pește care am trecut vreodata .

Dupa ce am navigat put in cu metroul (ș i acum t in minte, a patra ștat ie fa ra șa

numa ra m Gara de Nord) am ajunș la deștinat ie: partea de șud a Sectorului 1,

undeva î n apropierea Univerșita t ii Politehnice (locul unde aveau șa șe î nta m-

ple majoritatea lucrurilor din urma toarele 5 zile). Cazarea la ca mine a foșt

parca o lupta șhaolin a caracterului bucureș tean cu cel ieș ean, dat fiind ca nici

profeșorii noș tri, nici reșponșabila de ca min nu puteau șa cada de acord cine

î n care camera șta , fapt care ne-a dat vreo 30 de minute șa deșcoperim î mprejura

rile (foarte important șa beneficiem de o harta mentala a arealului î n care

ne aflam, dat fiind ca zona ca minelor era foarte central, fat a î n fat a cu Da mbovit

a, ș i aglomerata ). Trebuie șa fac acum aprecierile de rigoare (care î n aceșt

caz nu pot șa fie mai șincere) legate de ca t de buna a foșt cazarea efectiva : aș a

-zișul ca min î n care am ștat aducea mai mult a hotel, dat fiind ca era ieș it din

renova ri doar de vreo 4 zile. Dupa ce am deciș pe laptopul cui o șa ne uita m la

șeriale î n șerile urma toare, eu ș i cei 3 minunat i colegi de șuferint a din camera,

am plecat șpre feștivitatea de deșchidere a olimpiadei.

Dupa cum va imaginat i, ca orice alta feștivitate de deșchidere, la oricare

alta cheștie, aș a-zișa ceremonie a foșt una cel put in plictișitoare – un maraton

de enumerare șponșori ș i ca teva cuvinte de î ncurajare de la ș efii comișiilor

care aveau șa ne rupa șpatele (ata t metaphoric, ca t ș i propriu) cu problemele

pe care le-au propuș (o șa ajungem ș i la așta). La finalul deșchiderii am foșt

invitat i pentru prima data la cantina, unde am avut o cina pe cinște. Î n timp ce

î nfulecam, realitatea faptului ca ma ine aveam șa dau proba de olimpiada m-a

lovit pește cap, ca un croș eu profeșionișt. Nu era vorba ca nu eram prega tit

din punct de vedere al teoriei pe care trebuia șa o ș tiu, dar aveam impreșia ca

nu iau deștul de î n șerioș faptul ca eu chiar ma aflam acolo ș i ca , din cauza așta,

avea șa ma aș tepte un inevitabil eș ec ziua urma toare. M-am panicat ș i am

plecat mai repede de la cina . Nu ș tiu unde doream șa ajung, doar voiam șa

merg, șa -mi adun put in ga ndurile ș i șa ma mint cumva ca totul va fi roz. M-am

plimbat î n jur de o ora pe malul Da mbovit ei ga ndindu-ma la multe ș i î n acelaș

i timp la nimic. Nu fa cușem niciun progreș î n a î mbuna ta t i șituat ia, dar ma -

car ma oboșișem put in. Trebuie șa fac o paranteza aici, Bucureș tiul chiar e

frumoș șeara, luminile de la toate cla dirile de șticla șe reflecta î n apa ș i șe

creaza o aura aparte – ș i ma mai mira ca ata t ia șcriitori ș-au mutat aici. Prima

mea zi de ONÎ șe termina odata cu știngerea data mai devreme (lucru care a

avut șenș doar a doua zi, conșidera nd ca am foșt trezit i la 5:50).-


Etapa națională a Olimpiadei de INFORMATICĂ

A doua zi, ziua cu proba efectiva de olimpiada

a î nceput mai degraba ca o zi de armata .

Trezirea ș-a fa cut la 6 fa ra 10, paturile fa cute

pa na la 6 ș i plecarea la 6.30. Se șimt ea î ntradeva

r ca ș i ca nd am fi plecat la ra zboi, mutre

șerioașe ș i concentrate oriunde aruncai cu

privirea. Dupa un mic dejun foarte rapid neam

gra bit ca tre centrele de concurș (erau 3 la

numa r) – î n cazul meu am fugit ca t de repede

am putut pa na la Facultatea de Robotica , loc

unde am foșt primit î ntr-o șala de 3Dprinting.

Împreșionant e un cuva nt care șubeștimeaza

mult acea șala , iar aceașta deșcriere

e una cu care aveam șa ma obiș nuieșc î n zilele

urma toare: la fiecare mașa era o imprimanta

3D, iar î n acele imprimante șe aflau “tipa rit i” niș te șuport i care ne t ineau

datele de conectare pe platforma de concurș (î mi pare foarte ra u ca nu ne-au

la șat șa î i luam dupa cu noi, dar trebuie șa va șpun, erau draga laș i). Starea de

ziua trecuta era aproape inexiștenta (omora ta de șomn preșupun), aș a ca eram

gata șa -mi ștorc creierii, ca t de mult puteam pentru urma toarele 4 ore.

Înformatica competitiva ește foarte intereșanta din prișma faptului ca ,

indiferent ca t de mult ai î nva t a teorie ș i algoritmi care mai de care mai rafinat i,

niciodata nu o șa fii complet gata pentru o problema noua care î t i ieșe î n cale.

Uneori te rega șeș ti î n poștura î n care trebuie șa reinventezi roata, iar alteori te

î ntrebi de ce 1+1 nu î t i da 2 – așta preșupun ca o face mult mai echilibrata deca

t alte dișcipline ș i, î n acelaș i timp, mult mai competitiva . Cele 3 probleme pe

care le-am avut de rezolvat î ntruchipeaza literalmente aceșt fapt.

O șa -mi î ncerc acum î n ca teva ra nduri șa le deșcriu pe șcurt (î n eventualitatea

cazului î n care ește cineva intereșat de ele):

1-arcade: relativ la nivelul problemelor de nat ionala , una deștul de șimpla ,

problema de implementare bazata pe șimularea miș ca rii dupa anumite reguli

(așta pentru prima cerint a ) ș i aflarea unui timp minim de parcurgere a unui

trașeu – deștul de uș or rezolvabil cu un lee șau bfș (așta pentru a doua cerint a );

2-matrice: problema care mergea mai bine la olimpiada de matematica ,

problema de combinatorica care șe rezolva printr-un truc incredibil de greu de

ga șit î n algoritmul lui Euclid extinș șau printr-o dinamica cu un buffer;

3-comun: de departe cea mai grea problema dintre toate (nimeni nu a reuș

it șa o faca ), o problema cu o combinat ie dintre o dinamica pe șta ri exponent i-

ale ș i backtracking + ș iruri de caractere – combinat ie letala de cele mai multe

ori.


Benchea Matei

Dupa cele 4 ore de concurș m-am î ntorș deștul de fericit la ca min cu

187/300, dupa care au urmat cam tot ata tea ore de dișcutat șolut ii ata t cu profeșorii,

ca t ș i cu ceilalt i concurent i (daca e șa punctez un lucru care ma face șa

iubeșc informatica a șta e: dișponibilitatea oamenilor șa dișcute unii cu alt ii probleme

care mai de care mai grele, la șa nd la o parte orice forma de șpirit competitiv

șau orgoliu). Întereșant au foșt evenimentele din șeara reșpectiva ; conșidera

nd faptul ca la Univerșitatea Politehnica avea loc cel mai mare turneu open de

e-șportș de anul aceșta (din Roma nia), am avut ocazia șa așișta m la finala de

CS:GO ș i chiar șa î nta lnim juca torii profeșioniș ti (chiar nu pot șa t in minte vreun

nume, dar pot șa va șpun ca erau niș te oameni grozavi). Dupa ce șe î ntunecașe

de-a binelea am fa cut curșe cu trotinetele electrice î n ploaie pa na am ajunș la

camin. Multe runde de blackjack ș i poker, precum ș i șeriale care mai de care

mai diverșe ne-au ocupat timpul pa na pe la 4 dimineat a, care a reprezentat de

altfel ș i finalul celei de-a doua zile de ONÎ.

A treia zi, ziua premierii, a foșt de departe cea mai plina dintre toate. Î nca

de dimineat a ne-am î mpa t it cu niș te grupuri de ștudent i care aveau șa ne prezinte

î ntreaga Univerșitate Politehnica cu toate faculta t ile aceșteia (trebuie șa

apreciez ca t de mare era campușul univerșita t ii – am merș î ncontinuu 4 ore ș i

nu am reuș it șa parcurgem nici juma tate). Am reuș it șa vedem proiecte de AÎ

șecurity fa cute de ștudent ii de la AC, proiecte care șe ga șeșc acum î n cadrul șediilor

Google din t ara , care au foșt fa cute î n laboratoare dedicate cerceta rii din

cadrul univerșita t ii (ș i eu care credeam ca laboratorul de chimie e mare lucru).

Ne-a foșt prezentat de așemenea un curș de șyștem engeneering (nu mai t in

minte daca fix aș a șe numea), curș î n cadrul ca ruia am va zut cu ochii noș trii

cum funct ioneaza o fabrica prin intermediul unei mini-fabrici de bere conștruita

î n laborator, urma nd o lect ie deșpre șișteme binare. Am teștat proiecte VR fa -

cute de ștudent i (eu unul am teștat un “tourișm șimulator” prin intermediul ca -

ruia puteam șa ca la toreșc la cele mai intereșante atract ii turiștice din Roma nia

șta nd pe șcaun). Ne-a foșt prezentata o maș ina care cu care univerșitatea a concurat

la competit ii de karting, bolid care, evident, tot de ștudent i a foșt conștruit.

Am așiștat la un curș de Rușt (un limbaj de programare șuper future-proof)

ș i am ba ut cafea cu niș te robot i umanoizi (robot i care pe la nga ca puteau șa prepare

ei î nșuș i cafeaua, puteau șa t i-o ș i aduca î n ma na ).

E mult mai impreșionant atunci ca nd ma ga ndeșc ca toate aștea au reprezentat

doar juma tate din lucrurile pe care trebuia șa le facem, dar la urma urmei

trebuia șa ajungem la feștivitatea de premiere.

Dupa o ora de prega tire am plecat șpre Aula Magna, probabil cea mai impreșionanta

șala î n care am pa ș it vreodata. Feștivitatea a debutat cu multe dișcurșuri

șușt inute ata t de diferit i profeșori, ca t ș i de reprezentant i ai diferitor

mari corporat ii tech (Google, Orange, Amazon ș i Facebook), dișcurșuri care,

trebuie șa recunoșc, au foșt printre cele mai bune pe care le-am auzit.


Etapa națională a Olimpiadei de INFORMATICĂ

Reprezentantul

Google Roma nia a î ncheiat

apoteotic șeria de dișcurșuri

cu legendarul citat

a lui Steve Jobș: “ștay

hungry, ștay foolișh”, citat

î n urma ca ruia șala

parca a explodat de frenezie.

A urmat decernarea

premiilor ș i a medaliilor.

Cu multa ma ndrie

(dar ș i mai multa modeștie)

șpun ca m-am î ntorș

cu o ment iune ș i cu medalia

de argint.

Î ntoarcerea la ca min ș-a șimt it ca î ntoarcerea acașa dupa ca ș tigarea unui

ra zboi – glorioș i, dar foarte oboșit i. Chiar ș i aș a, oboșeala nu a ștat î n calea dorint

ei teribile de a ne petrece rezultatele. Cu alte cuvinte șpuș, party ștudent eșc pa -

na la 3 dimineat a. Petrecerea nu putea șa dureze mult î nșa , ca ci urmau barajele.

Î n urma toarele 2 zile au avut loc barajele pentru șelect ia lotului la rgit pentru

liceu, altfel șpuș 2 zile cu ș edint e de 5 ore de holbat la ecran pa na reuș eam șa

leg ca teva idei pentru a trimite șolut ii cel mult șemi-decente la niș te probleme

care, la ora reșpectiva cel put in, ma depa ș eau complet (acum ca ma uit î napoi nu

erau chiar ata t de impoșibile pe ca t le-am crezut (șecvxor e mai mult deca t

fa cubila cu o dinamica pe frecvent e, iar î mpiedicat șe face cu heavy path

decompoșition (dar nu ștau șa intru î n ama nunte acum), dar realizarea așta a venit

2 luni prea ta rziu). Î n orice caz, reștul celor 2 zile a foșt petrecut la ca min, ca ci

vremea șpecific londoneza ne-a dejucat orice planuri aveam de a vizita capitala.

La finalul zilei 5 î nșa , dupa aflarea reprezentant ilor lotului la rgit (printre care

cred ca e uș or de ghicit ca nu m-am numa rat), a avut loc o cina feștiva î n cadrul

ca reia am celebrat liceenii care aveau șa șe lupte pentru locurile la olimpiadele

internat ionale (î n momentul î n care șcriu așta, echipa pentru ÎOÎ ește deja șelectata

). Cadrul feștiv ș-a î ncheiat cu o reculegere generala a clipelor frumoașe tra i-

te la Bucureș ti, dat fiind faptul ca ziua a cincea era ș i ultima zi completa pe care

aveam șa o petrecem î n capitala .

Acum ca ștau ș i ma uit î napoi, ONÎ a foșt mai mult deca t orice altceva o experient

a educativa , ș i nu vorbeșc de curșurile la care am așiștat ș i nici deșpre î n-

delungatele dișcut ii așupra problemelor, ci î nșa ș i deșpre faptul ca am foșt puș i

î ntr-o șituat ie șimilara cu cea î n care te ga șeș ti î n mijlocul oceanului ș i trebuie șa

î nnot i ca șa șupraviet uieș ti, am foșt puș i î n ipoștaze dificile pentru care nu eram

prega tit i (nu ne-am luptat noi cu lei, dar efortul a foșt unul comparabil).


Benchea Matei

Nu reuș eșc aproape niciodata șa șubliniez ca t de important ește șa fim

școș i, ca teodata total, din zona noaștra de confort, șa fim aruncat i la lei doar cu

pumnii goi drept mijloace de apa rare – cred ca aceșt tip de experient e reuș eșc

șa ștoarca mereu ce-i mai bun dintr-un om, iar aceșt fapt șe datoreaza î n mare

parte lipșei limita rii la lucrurile pe care le cunoaș tem deja. Ca nd șuntem pe

cont propriu î ntr-un mediu ștra in șuntem fort at i șa improviza m, șa venim cu

mijloace ș i metode noi de a rezolva anumite probleme, șa ne foloșim mai mult

creativitatea deca t memoria, proceș care tranșforma creierul uman, î l face mai

verșatil ș i î i î mboga t eș te î nt elegerea principiilor pe care șe bazeaza . Întereșant

e ca aceșt fapt nu șe rezuma la rezolvarea problemelor de informatica , nici la

cele de mate șau fizica , e un fapt de generalitate maxima , dat fiind ca abșolut

orice activitate umana ne poate lua prin șurprindere î ntr-un mod șau altul. Un

alt lucru intereșant e ca fiecare experient a noua ne lașa o anumita “șete” – mereu

vrem urma toarea provocare, mereu vrem șa reuș im ceva mai mult deca t am

reuș it deja; am obșervat așta pe curșa î napoi la Îaș i – ga ndul nu-mi era la ca t de

fericit ar trebui șa fiu pentru rezultatul pe care l-am obt inut, ci la cum ar trebui

șa ma prega teșc ca șa -l obt in pe urma torul. Cred ca așta e o reprezentare efectiva

a citatului ca drumul ește mai important deca t deștinat ia (trebuie șa recunoșc

ca șpușele lui Doc din filmul Carș -“e doar o cupa goala ”- nu puteau șa fie

mai adeva rate). Ca nd ma uit la ONÎ 2023 nu o șa ma ga ndeșc la medalia care

ata rna la mine î n camera, ci la orele pe care le-am petrecut î n fat a unor probleme

pe care am reuș it șa le depa ș eșc treptat ș i “micile victorii” pe care le-am obt

inut atunci ca nd am reuș it î ntr-un bun final șa î nt eleg o cheștie la care ma chinuișem

zile la ra nd (da Mo, ma refer la tine).

Munt ii î ntodeauna par mai î nalt i atunci ca nd șunt privit i de la poale, iar

unele lucruri chiar par impoșibile atunci ca nd nu șunt î ncercate. La î nceputul

clașei a noua m-am aflat ș i eu la poalele muntelui, am crezut ca șucceșul (din

aceșt punct de vedere cel put in) ește rezervat doar celor cu condit ie de geniu

șau care beneficiaza de cele mai bune mijloace de prega tire. Aproape 2 ani ș i 2

nat ionale mai ta rziu pot șa ma uit î napoi ș i șa șpun cu mare șigurant a ca ma î n-

ș elașem amarnic; nu șpun ca ar fi uș or – ca ci cu șigurant a nu ește – dar nu ește

nici pe departe impoșibil. Nu ește nevoie șa ai ceva gena de om care șe ridica

categoric din punct intelectual pește reștul, ci doar de multa (ș i aici trebuie șa

șubliniez), foarte multa ra bdare, de multe ore șacrificate ș i de o pla cere arza -

toare de a o face.

Nu uitat i, șucceșul ește ga șit de cele mai multe ori de cei care șunt prea

ocupat i șa î l caute.

Sper șa ne vedem la ONÎ î n 2024.


Momente

Competiția de robotică FIRST Tech Challenge

Final de an școlar

La Facultatea de Administrarea Afacerilor din Iași

Excursie la Iași

Muzeul de istorie si etnografie

din Târgu Neamț

Casa memorială “Veronica Micle”

din Târgu Neamț

Preocupări din timpul

acestui an școlar

JURNAL de ADOLESCENT

Revista clasei a X-a C

An școlar 2022-2023

Diriginte,

Prof. Emilia-Felicia Coșniță

ÎSSN 2668-4713

ÎSSN-L 2668-4713

JURNAL de Adolescent - XC

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?