2 si 3
Etica-cursuri
Etica-cursuri
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Teorii etice
Utilitarism, etica drepturilor și etica
datoriilor (deontologism)
Normă morală, principiu moral,
teorie etică
Normă − model de acţiune, care trebuie
aplicat în anumite împrejurări.
Principiu moral − normă generală, prin care
pot fi integrate o serie de norme morale.
Ex: “Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face”
Teorie morală − set de enunţuri, care îşi
propune să ofere un criteriu general de
decizie etică.
Regula de aur
Reciprocitate
Consistenţă morală - este inacceptabil să tratăm cazuri similare într-un
mod diferit doar pentru că ne aflăm în poziţii diferite.
Imparţialitatea şi egalitate de tratament - dacă acceptăm o practică
atunci când ne oferă un avantaj, trebuie să o acceptăm şi atunci
când noi suntem cei dezavantajaţi.
Obiecţii
1. Oamenii au opinii morale diferite, regula de aur nu ne cere decât
consistenţă.
2. Există acţiuni corecte, dar indezirabile subiectiv: pedeapsa.
Consecinţionism și utilitarism
1. Faptul că o acţiune este corectă sau incorectă depinde de
consecinţele sale
− consecinţele pot fi evaluate din mai multe puncte de vedere
− utilitarismul – consecinţele evaluate din punctul de vedere al
utilității
− utilitarism – acţiunea corectă este cea care maximizează
utilitatea.
2. Utilitate pozitivă – plăcere, utilitate negativă – durere
3. Decizia utilitaristă
a. Identifică toate variantele de acțiune posibile.
b. Identifică toate părțile afectate de acțiunile posibile.
c. Determină cum e afectată fiecare parte (negativ sau pozitiv).
d. În măsura în care e posibil, încearcă să estimezi care acțiune aduce
utilitate maximă.
Observaţii privind utilitarismul
1. Calculul utilitarist ţine cont de toate
părţile implicate, nu numai de agent;
utilitarismul nu este o teorie egoistă
2. În unele cazuri, acţiunea corectă dpdv
utilitarist poate afecta pe cineva;
importantă este suma utilităţilor pentru
toţi cei implicaţi.
3. Relaţia agentului cu persoanele afectate
nu este relevantă.
Critici la adresa utilitarismului (I)
1. Dificultatea de a cunoaşte exact consecinţele.
Ex.: Un angajat ştie că unul dintre colegii săi nu respectă în
mod constant anumite proceduri în procesul de
producţie, ceea ce însă nu a adus până acum
consecinţe negative. Ar trebui respectivul angajat să îşi
sesizeze şeful direct? Problemă: Nu poate ști
consecințele: ce se va întâmpla dacă îşi sesizează
şeful? Dar dacă nu sesizează?
UA = prob(A 1 )U(A 1 ) + prob(A 2 )U(A 2 ) + prob(A 3 )U(A 3 )
Dar probabilitatea evenimentelor nu poate fi estimată cu
precizie.
2. Dificultatea cuantificării. Ce utilitate negativă ar trebui să
atribuim prejudiciului adus respectivului muncitor
(eventual concedierea)?
Critici la adresa utilitarismului
(II)
3. Problema comparației interpersonale a utilității.
Daunele sunt aduse unor indivizi diferiţi: angajatului
neatent şi, poate, consumatorilor. Cum pot fi
comparate utilitățile aduse unor indivizi diferiți? Cine ar
trebui să atribuie aceste utilități?
4. Utilitarismul nu ia în considerare drepturile celor afectați.
În unele cazuri, acțiunea care aduce utilitate maximă
încalcă drepturile uneia dintre părți. Este acest lucru
acceptabil?
Exemplu
Un șef de departament află că unul dintre angajați (nu știe care) a
făcut o greșeală. Presat de șeful său, trebuie să sancționeze pe
cineva. Vrea să aplice cea mai ușoară sancțiune. Din păcate, află că
cel care a făcut greșeala este un angajat cu probleme familiale. Este
a doua sa greșeală, iar managerul îl va concedia. Managerul vrea
să îl pedepsească pe cel nevinovat. Este corect din punct de vedere
moral?
Utilitarism – este corect, pentru că va maximiza utilitatea
Dar în acest caz, dreptul angajatului nevinovat va fi încălcat.
Utilitarismul acţional vs. utilitarismul
regulii
1. Situaţie: un om sărac fură de la unul bogat.
2. Dacă calculăm utilitatea în cazul respectivei acţiuni acest
lucru poate fi corect.
3. Trebuie să ţinem cont de toate consecinţele aplicării unei
reguli de acest tip.
4. Concluzie: două tipuri de utilitarism
utilitarismul acţional – calculul utilităţii pentru fiecare
acţiune.
utilitarismul regulii – calculul utilităţii aduse de aplicarea
generală în societate a respectivei reguli (Acționează
conform regulii care, aplicată general în societate, aduce
utilitate maximă).
Exemplu
Example: Un om de afaceri poate argumenta că dacă plătește
impozitele va falimenta, iar angajații își vor pierde locul de
muncă. Pe de altă parte, impozitele plătite de el au o
contribuție neînsemnată la creșterea calității serviciilor
publice. Deci, e mai bine să nu plătească.
Poate fi corect din punct de vedere al utilitarismului acțiunii. Dar
mai mulți oameni de afaceri vor gândi la fel și în acest caz
consecințele vor fi dezastruoase (instituțiile statului nu vor
putea funcționa și va fi mai rău pentru toată lumea).
De ce este mai bun utilitarismul
regulii?
Societățile în care deciziile etice s-ar face exclusiv pe baza
evaluării utilității acțiunilor sunt instabile. Regulile generale
conduc la stabilitate și la formarea unui set de așteptări.
Examplu: i) într-o situație particulară, respectarea promisiunilor
poate conduce la scăderea utilității, dar pe termen lung creează
un set de așteptări, ceea ce aduce predictibilitate.
Recomandări
Ia în considerare toate părțile implicate
În unele decizii, unele părți afectate nu sunt cunoscute
(potențiale). În unele decizii, unele părți nu sunt atât de
vizibile.
Ex.: Un manager își ajută un prieten să obțină un post nemeritat.
Beneficiile sunt vizibile, dar compania și celălalt aplicant sunt
afectați, dar acest lucru este mai puțin vizibil.
Perspectiva bazată pe principii
O acţiune este corectă din punct de vedere moral dacă şi
numai dacă este conformă cu toate principiile morale.
Principiile morale: drepturi sau datorii. Orice drept are
corelat un drept.
Ex.: Nu ar trebui să minți (datoria de a nu minți, dreptul
de a ști – de a fi informat).
Drepturi: revendicări legitime ale unor persoane față de
alte părți
Drepturi negative: ceilalți au datoria de a nu face ceva (ex.:
dreptul la liberă expresie)
Drepturi pozitive: ceilalți au datoria de a face ceva (ex.:
dreptul la protecție socială)
Drepturile ”ca atuuri”
Drepturi (Dworkin) − “atuuri” împotriva
considerentelor de utilitate (drepturile reprezintă mai mult
decât simple permisiuni, fiind protejate în mod special).
Drepturile pot fi limitate de alte drepturi
Ex.: dreptul la liberă expresie este limitat de dreptul la
propria imagine (calomnia este interzisă).
În unele cazuri excepționale, drepturile pot fi limitate și de
considerente de utilitate
ex.: exproprierea limitează dreptul la proprietate.
Deontologism
1. O acţiune este corectă dacă este în
acord cu un set de datorii morale.
2. Consecinţele acţiunii nu sunt relevante.
3. Există un spaţiu de libertate a agentului
în măsura în care acţiunea sa nu încalcă
principiile morale → acţiuni
supererogatorii
Datorii primare (David Ross)
1. Datoria fidelităţii (de a-ți respecta promisiunile, de a fi onest)
- trei tipuri de încălcări ale normei onestităţii: a minţi în mod explicit,
a minţi prin omisiune, a induce în eroare
2. Datoria reparaţiei morale (de a repara greșelile făcute)
3. Datoria gratitudinii (de a-i răsplăti pe cei care ți-au făcut un bine)
4. Datoria conformării la cerinţele dreptăţii
- dreptate procedurală: corectitudinea unui proces
- dreptate distributivă: corectitudinea împărţirii beneficiilor şi sarcinilor
- dreptate retributivă: corectitudinea sancţiunilor
5. Datoria de a face fapte bune: datorie imperfectă
6. Datoria de a nu face rău
7. Datoria autoperfecţionării: unica datorie a oamenilor faţă de ei înşişi
Datorii primare şi derivate
1. Exemplu: datoria de a-şi ţine promisiunile
→ datoria de a respecta contractele.
2. Derivarea datoriilor – principala metodă a
deontologiştilor.
Datorie prima facie vs datorie
actuală (luînd în considerare
toate elementele)
Toate datoriile din lista anterioară sunt datorii prima facie =
devin efective dc. nu sunt depăşite în importanţă de alte
datorii.
Situaţie: am promis că ajung la întâlnire și se întâmplă un
accident neprevăzut. Pot să îmi încalc promsiunea
pentru a ajuta persoana care este rănită?
Conflict de datorii: să ajut persoana sau să îmi respect
promisiunea.
Am o datorie prima facie să îmi respect promisiunea
(când datoria nu este depășită în importanță de alte
datorii). Oricum, datoria actuală (luînd în considerare
toate elementele) este aceea de a ajuta persoana.
Toate tipurile de datorii pot fi depășite în importanță
Probleme
1. Care datorie este mai importantă
Directorul unei companii este pe cale să încheie un
contract pentru a începe o afacere, dar ulterior află ceva și
își dă seama că desfășurarea afacerii ar afecta mediul. Ar
trebui să renunțe?
1. Conflict între datorii: datoria de a nu afecta mediul
(derivată din datoria de a nu afecta în mod negativ
oamenii) vs. datoria de respecta angajamentele
2. Limitele unei datorii
ex.: ce implică datoria de spune adevărul?