Momente de Adevar

Momente der Adevar
Această dispută, deși a rămas în mare măsură necunoscută, ne arată „felul oamenilor care
au format membrii de rând, masele armatei reformatorilor. Ei nu erau neînvățați sau sectari,
nici polemiști zgomotoși — ci dimpotrivă, erau oameni care studiaseră Cuvântul lui
Dumnezeu și știau bine cum să folosească armele pe care le oferea Biblia. În ceea ce privește
erudiția, ei se aflau în fruntea veacului lor. Dacă ne-am îndrepta atenția către centrele
strălucite, cum sunt Wittemberg și Zürich, și la numele ilustre ca acelea ale lui Luther și
Melanchton, Zwingli și Oecolampadius, este drept că ni s-ar putea spune că aceștia au fost
conducătorii mișcării și în mod firesc așteptam de la ei puteri uimitoare și realizări uriașe, dar
că urmașii lor n-au mai fost ca ei. Dar când ne întoarcem la țărmul izolat al Suediei și la
numele umile ale lui Olaf și Laurentius Petri — de la meșteri la ucenici — ce vom
descoperi?... Savanți și teologi; bărbați care au folosit cu înțelepciune întregul sistem al
adevărului evanghelic și care au câștigat ușor o biruință asupra sofiștilor școlilor și a
demnitarilor Romei.” (Idem, b.10, cap.4)
Ca urmare a acestei dispute, regele Suediei a primit credința protestantă și nu peste multă
vreme adunarea națională s-a declarat în favoarea ei. Noul Testament fusese tradus de Olaf
Petri în limba suedeză și, la dorința regelui, cei doi frați și-au asumat răspunderea traducerii
întregii Biblii. În felul acesta pentru prima oară poporul Suediei a primit Cuvântul lui
Dumnezeu în limba maternă. Dieta a dat dispoziție ca în tot regatul pastorii să explice
Scripturile, iar copiii în școli să fie învățați să citească Biblia. Continuu și sigur, întunericul
ignoranței și al superstiției a fost risipit de lumina binecuvântată a Evangheliei. Eliberată de
sub apăsarea Romei, națiunea a ajuns la o putere și o măreție pe care nu o avusese niciodată.
Suedia a devenit una din fortărețele protestantismului. Un secol mai târziu, într-o vreme de
grea primejdie, această națiune mică și slabă până atunci a fost singura din Europa care a avut
curajul să dea o mână de ajutor și a venit în sprijinul Germaniei în încrâncenarea groaznică a
războiului de treizeci de ani. Toată Europa de nord părea gata să fie adusă din nou sub tirania
Romei. Armatele Suediei au fost acelea care au ajutat Germania să respingă valul de succese
papale, să asigure toleranță pentru protestanți — calvini ca și lutherani — și să restabilească
libertatea de conștiință în acele țări care primiseră Reforma.
151