Evenimentele Ultimelor Zile

Evenimentele Ultimelor Zile
Acum, există puteri pregătite, care așteaptă doar permisiunea divină pentru a răspândi pustiirea
pretutindeni. – The Great Controversy, 1911, p. 614.
Primele două plăgi
Când Domnul Hristos Își încetează lucrarea de mijlocire în Sanctuar, prezisa mânie,
neamestecată cu milă, va fi revărsată asupra acelora care se închină fiarei și chipului ei și primesc
semnul ei (Apocalipsa 14,9-10). Plăgile aduse asupra Egiptului, atunci când Dumnezeu era pe
punctul de a elibera poporul Israel, au avut un caracter asemănător judecăţilor mai teribile și mai
extinse, care urmează să cadă peste lume, exact înainte de eliberarea finală a poporului lui Dumnezeu.
Profetul descrie aceste nenorociri îngrozitoare, spunând: „Și o rană rea și dureroasă a lovit pe oamenii
care aveau semnul fiarei și care se închinau icoanei ei”. „Și marea s-a făcut sânge, ca sângele unui
om mort. Și a murit orice făptură vie, chiar și tot ce era în mare” (Apocalipsa 16,2.3). – Idem, p. 627,
628.
Plăgile cădeau asupra locuitorilor pământului. Unii Îl acuzau pe Dumnezeu și Îl blestemau. Alţii
alergau la poporul lui Dumnezeu și-i rugau să-i înveţe cum să scape de judecăţile Lui, dar sfinţii nu
mai aveau nimic pentru ei. Ultima lacrimă pentru păcătoși fusese vărsată, ultima rugăciune îndurerată
fusese înălţată, ultima povară fusese purtată, ultima avertizare fusese dată. – Early Writings, 1858,
p. 281.
Plaga a treia
Am văzut că cei patru îngeri aveau să ţină cele patru vânturi până când Domnul Isus urma să-
Și încheie lucrarea din Sanctuar, apoi vor veni cele șapte plăgi din urmă. Aceste plăgi îi înfuriau pe
cei nelegiuiţi împotriva celor drepţi. Ei credeau că noi am adus judecăţile lui Dumnezeu asupra lor
și că, dacă ar putea să ne șteargă de pe faţa pământului, plăgile ar înceta. S-a emis un decret de
ucidere a sfinţilor, care-i făcea să strige zi și noapte pentru eliberare. – Early Writings, 1851, p. 36,
37.
„Râurile și izvoarele apelor... s-au făcut sânge” (Apocalipsa 16,4). Cât de teribile sunt aceste
suferinţe, dar sunt pe deplin îndreptăţite de dreptatea lui Dumnezeu. Îngerii lui Dumnezeu declară:
„Drept ești Tu, Doamne, care ești și care erai! Tu ești sfânt, pentru că ai judecat în felul acesta.
Fiindcă aceștia au vărsat sângele sfinţilor și al proorocilor, le-ai dat și Tu să bea sânge. Și sunt
vrednici” (Apocalipsa 16,5.6). Prin condamnarea la moarte a poporului lui Dumnezeu, ei s-au făcut
tot atât de vinovaţi de sângele lor, ca și cum l-ar fi vărsat cu propriile mâini. – The Great Controversy,
1911, p. 628.
Plaga a patra
În plaga care urmează, soarelui îi este dată puterea să „dogorească pe oameni cu focul lui”
(Apocalipsa 16,8). Profeţii descriu situaţia pământului, în acest timp înspăimântător, astfel:
„Pământul este întristat... căci bucatele de pe câmp sunt pierdute... Toţi pomii de pe câmp s-au uscat...
Și s-a dus bucuria de la copiii oamenilor! S-au uscat seminţele sub bulgări, grânarele stau goale...
130