Rugăciune

Rugăciune
Totuşi, pentru că vin de la făpturi omeneşti căzute, ele sunt aşa de întinate, încât, dacă nu ar
fi curăţite de sângele lui Hristos, nu ar putea să aibă niciodată valoare înaintea lui
Dumnezeu. Ele nu se înalţă într-o stare de curăţie deplină şi, dacă nu ar fi Mijlocitorul care
Se află la dreapta lui Dumnezeu, ca să le cureţe prin neprihănirea Sa şi să le prezinte, nu ar
fi bine primite de Dumnezeu. Toate jertfele de tămâie care se înalţă din sanctuarele
pământeşti trebuie să fie udate cu stropii curăţitori ai sângelui lui Hristos. El ţine înaintea
Tatălui Său cădelniţa cu meritele Sale, în care nu există nicio urmă de degradare
pământească. El adună în cădelniţa aceasta rugăciunile, laudele şi mărturisirile poporului
Său şi, alături de ele, pune propria neprihănire desăvârşită. Apoi, înmiresmată de meritele
ispăşirii lui Hristos, tămâia ajunge înaintea lui Dumnezeu fiind sfântă şi întru totul vrednică
de primit. După aceea, sunt trimise înapoi răspunsuri pline de har. — Selected Messages
1:344.
În rugăciune simţim prezenţa lui Isus — Dacă îl păstrăm pe Domnul în atenţia noastră,
îngăduind inimii noastre să-şi exprime mulţumirea şi laudele la adresa Lui, viaţa noastră
religioasă îşi va păstra o stare de înviorare continuă. Rugăciunile noastre vor lua forma unei
conversaţii cu Dumnezeu, ca şi când am vorbi cu un prieten.
El ne va descoperi tainele Sale în mod personal. Adesea, vom trăi un simţământ fericit al
prezenţei Domnului Isus. — Parabolele Domnului Hristos, 129.
Duhul Sfânt a venit în Ziua Cincizecimii ca răspuns la rugăciune — Asupra
ucenicilor care aşteptau şi se rugau, Duhul Sfânt a venit cu o asemenea plenitudine, încât a
cuprins fiecare inimă. Cel Infinit S-a manifestat cu putere în biserica Sa. Era ca şi cum
această putere fusese zăvorâtă de veacuri, iar acum, Cerul se bucura de faptul că putea să
reverse asupra bisericii bogăţiile harului Duhului Sfânt. Sub influenţa Duhului Sfânt,
cuvintele de pocăinţă şi mărturisire se amestecau cu imnuri de laudă pentru păcatele iertate.
Se auzeau cuvinte de mulţumire şi profeţii. Cerul întreg s-a coborât să privească şi să adore
înţelepciunea fără egal şi de necuprins a iubirii. Cuprinşi de uimire, apostolii au exclamat:
„Iată, aceasta este dragostea”. Ei au ajuns să fie conştienţi de darul care le-a fost dat. Care a
fost urmarea? Sabia Duhului, proaspăt ascuţită cu putere şi scăldată în fulgerele cerului, şi-a
croit drum prin necredinţă. Mii au fost convertiţi într-o zi. — Istoria faptelor apostolilor, 38.
Ar trebui să ne rugăm pentru Duhul Sfânt aşa cum s-au rugat ucenicii la
Cincizecime — Inima trebuie să fie golită şi curăţită de orice întinare, pentru ca Duhul
Sfânt să locuiască în ea. Cu ocazia Cinzecimii, primii ucenici s-au pregătit pentru revărsarea
Duhului Sfânt,
mărturisindu-şi păcatele şi renunţând la ele, rugându-se şi consacrându-se lui Dumnezeu.
Aceeaşi lucrare este necesară acum, dar într-o măsură mai mare....
89