Rugăciune

Rugăciune
Rugăciunea pentru iertare primeşte întotdeauna un răspuns imediat — În unele
cazuri de vindecare, Isus n-a dat îndată binecuvântarea cerută. Totuşi, în cazuri de lepră,
când I se cerea ajutorul, cererea era ascultată de îndată. Atunci când ne rugăm pentru
binecuvântări pământeşti, răspunsul la rugăciune poate să întârzie sau este posibil ca
Dumnezeu să ne dea altceva decât lucrul pe care îl cerem, dar nu aşa se întâmplă când cerem
să fim scăpaţi de păcat. Dorinţa Lui este tocmai să ne cureţe de păcat, să facă din noi copii ai
Lui şi să ne dea putere pentru a trăi o viaţă sfântă. Hristos „S-a dat pe Sine Însuşi pentru
păcatele noastre, ca să ne smulgă din acest veac rău, după voia Dumnezeului nostru şi Tatăl”
(Galateni 1, 4). „Îndrăzneala pe care o avem la El este că, dacă cerem ceva după voia Lui, ne
ascultă. şi dacă ştim că ne ascultă, orice I-am cere, ştim că suntem stăpâni pe lucrurile pe
care I le-am cerut” (1 Ioan 5, 14.15). „Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi
drept ca să ne ierte păcatele şi să ne cureţe de orice nelegiuire” (1 Ioan 1, 9).
Hristos prezintă rugăciunile noastre înaintea Tatălui, ca şi când ar fi cererile Sale —
Îndată ce se apropie de tronul harului, orice copil al lui Dumnezeu ajunge să fie clientul
marelui Avocat. La cea dintâi rostire a părerii lui de rău şi a cererii lui de iertare, Hristos
preia cazul lui ca fiind al Său, prezentând rugămintea înaintea Tatălui, ca şi când ar fi
cererea Sa. — Mărturii pentru comunitate 6:364.
Mulţumiţi şi lăudaţi pe Dumnezeu pentru rugăciunile ascultate — În capitolul al
doilea din 1 Samuel este redată rugăciunea unei femei consacrate, care îi slujea lui
Dumnezeu şi Îl slăvea. Ea se ruga: „Mi se bucură inima în Domnul, puterea mea a fost
înălţată de Domnul; mi s-a deschis larg gura împotriva vrăjmaşilor mei, căci mă bucur de
ajutorul Tău. Nimeni nu este sfânt ca Domnul; nu este alt Dumnezeu decât Tine; nu este
stâncă aşa ca Dumnezeul nostru”. Jertfa de mulţumire a Anei pentru răspunsul primit la
rugăciunea ei este o lecţie pentru aceia care primesc astăzi răspunsuri la cererile lor. Oare
neglijăm noi să-i adresăm laude şi mulţumiri lui Dumnezeu pentru bunătatea Sa iubitoare?
David declară: „Iubesc pe Domnul, căci El aude glasul meu, cererile mele. Da, El şi-a
plecat urechea spre mine, de aceea-L voi chema toată viaţa mea”. Bunătatea manifestată de
Dumnezeu prin faptul că ascultă rugăciunile noastre şi răspunde ne face să avem obligaţia
serioasă de a ne exprima recunoştinţa pentru favorurile pe care ni le oferă. Ar trebui să-L
lăudăm pe Dumnezeu mai mult decât o facem. Binecuvântările primite ca răspuns la
rugăciune trebuie să fie recunoscute cu promptitudine. Raportul lor trebuie să fie scris în
jurnalul nostru, pentru ca, atunci când luăm cartea în mână, să ne aducem aminte de
bunătatea Domnului şi să lăudăm numele Său sfânt. — The Review and Herald, 7 mai,
1908.
87