Rugăciune

Rugăciune
„şi El care n-a cruţat nici chiar pe Fiul Său, ci L-a dat pentru noi toţi, cum nu ne va da, fără
plată, împreună cu El, toate lucrurile?” (Matei 7, 7; Romani 8, 32).
Dacă iubim nelegiuirea din inima noastră, dacă ne ataşăm de vreun păcat cunoscut,
Dumnezeu nu ne va asculta, dar rugăciunea inimii căite şi zdrobite va fi ascultată
întotdeauna. Când ne-am corectat toate greşelile cunoscute, putem avea încredere că
Dumnezeu va răspunde cererilor noastre. Propriile merite nu ne vor recomanda niciodată
bunăvoinţei lui Dumnezeu. Numai meritele lui Hristos ne vor mântui şi numai sângele Său
ne va curaţi. Totuşi noi avem de făcut o lucrare, şi anume aceea de a împlini condiţiile
cerute pentru a fi acceptaţi de Dumnezeu.
Un alt element al rugăciunii cu succes este credinţa. „Căci cine se apropie de Dumnezeu
trebuie să creadă că El este şi că răsplăteşte pe cei ce-L caută” (Evrei 11, 6). Domnul Hristos
le-a spus ucenicilor Săi: „Orice lucru veţi cere când vă rugaţi, să credeţi că l-aţi şi primit şi-l
veţi avea” (Marcu 11, 24). îl credem noi oare pe Dumnezeu pe cuvânt?
Făgăduinţa aceasta este cuprinzătoare şi nelimitată şi Cel care a dat-o este credincios în
împlinirea ei. Dacă nu primim lucrurile pe care le-am cerut chiar atunci când ne-am rugat,
trebuie totuşi să credem că Dumnezeu aude şi că va răspunde rugăciunilor noastre. Noi
suntem atât de supuşi greşelii şi avem o înţelegere atât de limitată, încât uneori cerem lucruri
care nu ar fi o binecuvântare pentru noi, Totuşi, pentru că ne iubeşte, Tatăl nostru ceresc
răspunde rugăciunilor noastre, dându-ne lucrurile care sunt cu adevărat spre binele nostru şi
pe care noi înşine am dori să le avem, dacă, iluminaţi fiind de Duhul lui Dumnezeu, le-am
putea vedea aşa cum sunt ele în realitate. Când ni se pare că rugăciunile noastre nu primesc
un răspuns, trebuie să rămânem încrezători în făgăduinţele sfinte, căci timpul răspunsului va
veni în mod sigur şi vom primi binecuvântarea de care avem cea mai mare nevoie. Totuşi a
pretinde ca rugăciunea să fie întotdeauna împlinită exact în felul dorit de noi constituie o
încumetare, o îndrăzneală necuvenită din partea noastră. Dumnezeu este prea înţelept ca să
poată greşi şi prea bun ca să reţină vreun bine de la cei ce umblă în neprihănire. Deci nu te
teme să te încrezi în El, chiar dacă nu vezi imediat un răspuns la rugăciunile tale. Ai
încredere în făgăduinţa Lui sigură: „Cereţi şi vi se va da”.
Dacă ne lăsăm călăuziţi de îndoielile şi de temerile noastre sau dacă nu suntem dispuşi să
credem până când nu reuşim să găsim răspuns la orice problemă pe care nu o înţelegem cu
claritate, dificultăţile noastre vor ajunge să fie tot mai multe şi mai complicate. Dar, dacă
venim la Dumnezeu simţindu-ne dependenţi şi neajutoraţi, aşa cum într-adevăr suntem, şi
dacă Îi facem cunoscute nevoile noastre, cu umilinţă şi cu încredere, Cel a cărui cunoştinţă
este fără margini, care vede toată creaţiunea Sa şi conduce totul prin voinţa şi Cuvântul Său
poate să asculte şi va asculta strigătele noastre şi va face ca lumina să strălucească în inima
noastră. Prin rugăciune sinceră, noi suntem aduşi în legătură cu inima Celui Atotputernic.
Poate că nu vom avea, în momentul acela, dovada clară că faţa Mântuitorului nostru este
plecată asupra noastră cu o expresie de milă şi dragoste, şi totuşi este aşa. Poate că nu
77