Rugăciune

Rugăciune
statornic, cu atât legătura noastră spirituală cu Domnul Hristos va fi mai strânsă. Noi vom
primi tot mai multe binecuvântări, pentru că vom avea o credinţă tot mai mare.
Partea noastră este să ne rugăm şi să credem. Vegheaţi în rugăciune. Vegheaţi şi
cooperaţi cu Dumnezeu care ascultă rugăciunile. Păstraţi mereu în minte faptul că „noi
suntem împreună lucrători cu Dumnezeu” (1 Corinteni 3, 9). Vorbiţi şi lucraţi în armonie cu
rugăciunile voastre. Aceasta va constitui diferenţa infinită când încercarea va dovedi
autenticitatea credinţei voastre sau va arăta că rugăciunile voastre sunt doar o formă. —
Parabolele Domnului Hristos, 145, 146.
Rugăciunea stăruitoare valorează mult — Rugăciunea care vine dintr-o inimă
stăruitoare şi credincioasă este acea rugăciune eficientă şi fierbinte, care valorează mult.
Dumnezeu nu răspunde totdeauna la rugăciuni aşa cum aşteptăm, pentru că este posibil ca
noi să nu cerem lucruri care ar fi spre cel mai mare bine al nostru, dar, în iubirea şi
înţelepciunea Lui nemărginită, El ne va da acele lucruri de care noi avem cea mai mare
nevoie. — Mărturii pentru comunitate 4:531.
Nu vă desprindeţi prea repede de braţul lui Dumnezeu — L-am întrebat pe înger de
ce nu s-a manifestat mai multă credinţă şi putere în Israel. El a spus: „Voi vă desprindeţi
prea repede de braţul Domnului. Aduceţi cu insistenţă cererile voastre înaintea scaunului
Său de domnie şi rezistaţi printr-o credinţă puternică. Făgăduinţele Sale sunt sigure. Credeţi
că primiţi lucrurile pentru care vă rugaţi şi le veţi avea”. Apoi, atenţia mi-a fost îndreptată
spre Ilie. El a fost supus aceloraşi slăbiciuni ca şi noi, dar s-a rugat stăruitor. El s-a rugat de
şapte ori Domnului, iar ultima oară s-a văzut norul. Am văzut că noi ne îndoiserăm de
făgăduinţele sigure şi îl răniserăm pe Mântuitorul, prin lipsa noastră de credinţă. Îngerul a
spus: „Îmbracă armura şi, mai presus de orice, ia scutul credinţei, căci el va păzi inima şi
însăşi viaţa de săgeţile arzătoare ale celui rău”. Dacă vrăjmaşul îi poate face pe cei
descurajaţi să-şi abată privirile de la Domnul Isus, să privească la ei înşişi şi să se gândească
numai la propria nevrednicie, în loc de a se gândi la vrednicia lui Isus, la dragostea Sa, la
meritele Sale şi la mila Sa cea mare, el va da la o parte scutul credinţei şi îşi va atinge
scopul, iar ei vor fi expuşi ispitelor lui nemiloase. Prin urmare, cei slabi trebuie să privească
la Isus şi să se încreadă în El. Aşadar, ei trebuie să-şi exercite credinţa. — Experienţe şi
viziuni, 73.
Stăruiţi în rugăciune fără şovăire — Când un om îi adresează lui Dumnezeu o
rugăciune foarte stăruitoare în Numele lui Isus (Isus Hristos este singurul Nume de sub cer
prin care putem să fim mântuiţi), în acea stăruinţă şi seriozitate se găseşte un angajament al
lui Dumnezeu, asigurându-l că El este gata să răspundă la rugăciune într-o măsură nespus de
îmbelşugată, mai mult decât putem noi să cerem sau să gândim. Noi nu trebuie să ne rugăm
doar în Numele lui Isus, ci şi prin inspiraţia şi îndemnurile fierbinţi ale Duhului Sfânt. Acest
fapt explică semnificaţia cuvintelor: „Duhul Însuşi mijloceşte pentru noi cu suspine
negrăite”. Rugăciunile trebuie sa fie înălţate cu o credinţă serioasă. Atunci, ele vor ajunge la
54