Rugăciune

Rugăciune
puterea Iubirii Infinite. A avea credinţă înseamnă a avea încredere în Dumnezeu, a crede că
El ne iubeşte şi ştie ce este spre binele nostru. Prin urmare, în loc de a merge pe propria cale,
credinţa ne determină să alegem calea Sa. In locul ignoranţei noastre, ea acceptă
înţelepciunea Sa; în locul slăbiciunii noastre, puterea Sa; în locul păcătoşeniei noastre,
neprihănirea Sa. Viaţa noastră, noi înşine suntem deja ai Săi. Credinţa recunoaşte dreptul
Său de proprietate şi primeşte binecuvântările ei. Adevărul, dreptatea, curăţia morală sunt
evidenţiate ca fiind secretele succesului în viaţă. Dar credinţa este cea care ne pune în
posesia acestor atribute. Fiecare îndemn sau aspiraţie spre bine este darul lui Dumnezeu.
Credinţa primeşte de la Dumnezeu acea unică viaţă care poate produce adevărata creştere şi
eficienţă. — Slujitorii evangheliei, 259.
Viaţa noastră trebuie să fie în armonie cu cererile noastre — Rugaţi-vă cu credinţă şi
asiguraţi-vă că vă puneţi viaţa în armonie cu cererile voastre, ca să puteţi primi
binecuvântările pentru care vă rugaţi. Nu îngăduiţi să vă scadă credinţa, pentru că
binecuvântările primite sunt proporţionale cu credinţa exercitată. „Facă-vi-se după credinţa
voastră!” „Tot ce veţi cere cu credinţă, prin rugăciune, veţi primi” (Matei 9, 29; 21, 22).
Rugaţi-vă, credeţi şi bucuraţi-vă! Cântaţi laude lui Dumnezeu, pentru că El a răspuns la
rugăciunile voastre. Credeţi-L pe cuvânt, „căci credincios este Cel ce a făcut făgăduinţa”
(Evrei 10, 23). Nicio rugăciune sinceră nu este pierdută. Calea este deschisă, iar valul
binecuvântării se revarsă. El are proprietăţi vindecătoare, oferind o putere regeneratoare de
viaţă, sănătate şi mântuire. — Mărturii pentru comunitate 7:274.
Dumnezeu primeşte rugăciunea credinţei — Rugăciunea credinţei, care este umilă,
inteligentă şi vine de pe buze neprefăcute, este întru totul bine primită de Dumnezeu.
Rugăciunea făcută din toată inima este auzită în ceruri şi este răsplătită printr-un răspuns pe
pământ. „Iată spre cine îmi voi îndrepta privirile: spre cel ce suferă şi are duhul mâhnit, spre
cel ce se teme de cuvântul Meu”. „Căci aşa vorbeşte Cel Preaînalt, a cărui locuinţă este
veşnică şi al cărui Nume este sfânt. «Eu locuiesc în locuri înalte şi în sfinţenie, dar sunt cu
omul zdrobit şi smerit, ca să înviorez duhurile smerite, şi să îmbărbătez inimile
zdrobite»”. „Jertfele plăcute lui Dumnezeu sunt un duh zdrobit: Dumnezeule, Tu nu
dispreţuieşti o inimă zdrobită şi mâhnită”. — Signs of the Times, 3 decembrie, 1896.
Stăruiţi în rugăciune, cu credinţă — Dumnezeu va fi totul pentru noi, dacă îi vom
îngădui să fie. Rugăciunile noastre apatice, rostite cu o jumătate de inimă, nu ne vor aduce
rezultate din ceruri. Oh, trebuie să stăruim în rugăciune! Să cerem cu credinţă, să aşteptăm
eu credinţă, să primim cu credinţă, să ne bucurăm în nădejde, pentru că oricine caută
găseşte. Fiţi serioşi în privinţa aceasta. Căutaţi-L pe Dumnezeu cu toată inima. Oamenii îşi
pun tot sufletul şi seriozitatea în lucrurile trecătoare pe care vor să le realizeze până când
eforturile lor sunt încununate de succes. Învăţaţi cu toată seriozitatea îndeletnicirea de a
căuta binecuvântările pe care Dumnezeu le-a făgăduit şi, printr-un efort perseverent şi
hotărât, veţi avea lumina Sa, adevărul Său şi harul Său îmbelşugat.
41