Rugăciune

Rugăciune
În vremurile de demult, Dumnezeu i-a poruncit poporului Israel atunci când se aduna
pentru serviciul divin: „să mâncaţi înaintea Domnului, Dumnezeului vostru, şi să vă bucuraţi
cu familiile voastre de toate lucrurile cu care vă va fi binecuvântat Domnul, Dumnezeul
vostru” (Deuteronom 12, 7). Tot ce este făcut pentru slava lui Dumnezeu trebuie făcut eu
bucurie, cu cântece de laudă şi mulţumire, nu cu tristeţe şi pesimism.
Dumnezeul nostru este un Tată bun şi milostiv; serviciul adus lui Dumnezeu n-ar trebui
să fie considerat o activitate împovărătoare şi chinuitoare. Pentru noi, ar trebui să fie o
plăcere să ne închinăm lui Dumnezeu şi să luăm parte la lucrarea Sa. Dumnezeu nu doreşte
din partea copiilor Lui, pentru care a realizat o mântuire atât de mare, să se comporte ca şi
când El ar fi un supraveghetor aspru şi neînduplecat. Dumnezeu este cel mai bun prieten al
lor şi, când se închină înaintea Lui, El doreşte să fie cu ci, să-i binecuvânteze şi să-i mângâie
umplându-le inima cu bucurie şi dragoste. El vrea ca aceia care sunt copiii Lui să găsească
mângâiere în serviciul Său şi să aibă, în lucrarea Sa, mai multe satisfacţii decât greutăţi.
Dumnezeu doreşte ca aceia care vor veni să I se închine să plece înapoi, ducând cu ei
gânduri preţioase despre iubirea şi purtarea Sa de grijă, ca să fie astfel întăriţi în toate
problemele vieţii de fiecare zi, să primească har şi să îndeplinească, în mod cinstit şi cu
credincioşie, toate lucrurile.
Să ne îndreptăm atenţia spre crucea de pe Golgota. Hristos, şi El răstignit, să fie subiectul
meditaţiei, al conversaţiei şi al celor mai alese sentimente ale noastre. Să păstrăm în
memorie amintirea fiecărei binecuvântări pe care o primim de la Dumnezeu şi, când
înţelegem marea Lui iubire faţă de noi, suntem dispuşi să încredinţăm totul în mâna care a
fost pironită pe cruce pentru noi.
Pe aripile rugăciunii mulţumitoare, inima noastră se poate înălţa mai aproape de cer. În
curţile cereşti, Dumnezeu este adorat cu cântări de laudă; şi când îi aducem mulţumirile
noastre, serviciul nostru divin se aseamănă cu adorarea oştilor cereşti — „cine aduce
mulţumiri ca jertfă, acela Mă proslăveşte” (Psalmii 50, 23). Să venim deci înaintea
Creatorului nostru cu bucurie şi adâncă închinare, cu „mulţumiri şi cântări de laudă” (Isaia
51, 3).
216