Rugăciune

Rugăciune
Capitolul 26 — Rugăciuni False
Nu vă apropiaţi de Dumnezeu cu superficialitate în rugăciune Umilinţa şi respectul ar
trebui să caracterizeze purtarea tuturor acelora care vin în prezenţa lui Dumnezeu. În
Numele lui Isus, noi putem veni înaintea Sa cu încredere, dar nu trebuie să ne apropiem de
El cu îndrăzneală şi încumetare, ca şi când El ar fi pe aceeaşi treaptă cu noi. Sunt unii
oameni care se adresează Marelui, Atotputernicului şi Sfântului Dumnezeu, care locuieşte
într-o lumină de care nu te poţi apropia, ca şi când s-ar adresa cuiva care este deopotrivă cu
ei sau chiar unuia mai prejos decât ei. Sunt unii oameni care se poartă în casa Lui cum nu s-
ar încumeta să se poarte în camera de audienţă a unui conducător pământesc. Aceştia să-şi
aducă aminte că se află în faţa Aceluia pe care Îl adoră serafimii şi în prezenţa căruia îngerii
îşi acoperă feţele. — Patriarhi şi profeţi, 252.
Rugăciunile ipocrite — Rugăciunile care Îi sunt adresate lui Dumnezeu pentru a-I vorbi
despre starea noastră jalnică, în timp ce noi nu ne simţim deloc într-o stare jalnică, sunt
rugăciuni ipocrite. Domnul acordă atenţie numai rugăciunilor smerite. „Căci aşa vorbeşte
Cel Preaînalt, a cărui locuinţă este veşnică şi al cărui Nume este sfânt. «Eu locuiesc în locuri
înalte şi în sfinţenie; dar sunt cu omul zdrobit şi smerit, ca să înviorez duhurile smerite şi să
îmbărbătez inimile zdrobite»”.
Rugăciunea nu are ca scop să-L schimbe în vreun fel pe Dumnezeu, ci să ne aducă pe noi
în armonie cu El. Ea nu ia locul îndeplinirii datoriei. — Solii pentru tineret, 247, 248.
Rugăciunile care răspândesc o umbră rece — Mă tem că unii nu aduc necazurile lor la
Dumnezeu în rugăciune tainică, ci le păstrează pentru adunarea de rugăciune, iar acolo îşi
fac rugăciunea pentru mai multe zile. Aceştia pot fi numiţi ucigaşi ai adunărilor de predicare
şi rugăciune. Ei nu transmit nicio lumină, nu ajută pe nimeni.
Rugăciunile lor reci, îngheţate şi lungi şi mărturiile căderilor lor aruncă o umbră. Toţi
sunt bucuroşi când au terminat şi este aproape imposibil să îndepărtezi răceala şi
întunecimea pe care le-au, adus în adunare rugăciunile şi îndemnurile lor, Din lumina pe
care am primit-o, adunările noastre trebuie să fie spirituale şi sociale, dar nu prea lungi.
Rezerva, mândria, vanitatea şi teama de om trebuie să fie lăsate acasă. Micile neînţelegeri şi
prejudecăţile nu trebuie să fie luate cu noi la aceste adunări. Ca într-o familie unită,
simplitatea, blândeţea, încrederea şi iubirea trebuie să existe în inima fraţilor şi surorilor
care se adună împreună pentru a fi reîmprospătaţi şi întăriţi, aducând lumina lor laolaltă. —
Mărturii pentru comunitate 2:578, 579.
A ne aştepta ca rugăciunile noastre să primească răspuns întotdeauna exact în
modalitatea în care vrem noi este o încumetare — Rugăciunea credinţei nu se pierde
niciodată, dar este o încumetare să afirmăm că ea va primi întotdeauna răspunsul, exact aşa
194