Rugăciune

Rugăciune
Avem privilegiul de a îngenunchea în rugăciunea publică — Atât în închinarea
particulară, cât şi în închinarea publică, când îi adresăm lui Dumnezeu cererile noastre, noi
avem datoria de a ne pleca pe genunchi. Acest gest arată dependenţa noastră de Dumnezeu.
— Selected Messages 2:312.
În conformitate cu lumina care mi-a fost dată, lui Dumnezeu I-ar plăcea ca pastorii să
îngenuncheze îndată ce urcă la amvon şi sa ceară cu solemnitate ajutorul lui Dumnezeu. Ce
impresie ar face faptul acesta? Oamenii ar fi cuprinşi de simţământul solemnităţii şi
veneraţiei. Pastorul lor este în comuniune cu Dumnezeu şi se consacră Lui, înainte de a
îndrăzni să stea în picioare în faţa oamenilor. Solemnitatea se aşterne asupra oamenilor, iar
îngerii lui Dumnezeu sunt aduşi foarte aproape. Primul lucru pe care trebuie să-l facă
pastorii când vin la amvon este acela de a-L căuta pe Dumnezeu, spunându-le astfel tuturor:
„Dumnezeu este izvorul puterii mele.” — Mărturii pentru comunitate 2:612.
Când intră, pastorul trebuie să o aibă o expresie demnă şi solemnă. Îndată ce urcă la
amvon, el trebuie să se plece în genunchi, în rugăciune tăcută, şi să ceară stăruitor ajutorul
lui Dumnezeu. Ce impresie va face lucrul acesta? Oamenii ar fi cuprinşi de simţământul
solemnităţii şi veneraţiei. Pastorul lor este în comuniune cu Dumnezeu şi se consacră Lui
înainte de a îndrăzni să stea în picioare, în faţa oamenilor. Solemnitatea este asupra tuturor
şi îngerii lui Dumnezeu sunt foarte aproape. De asemenea, toţi cei din adunare care se tem
de Dumnezeu ar trebui să plece capul, uniţi într-o rugăciune tăcută împreună cu el, cerând
lui Dumnezeu să binecuvânteze întâlnirea cu prezenţa Lui şi să dea putere adevărului Său
vestit de buze omeneşti. Când adunarea este deschisă prin rugăciune, fiecare genunchi
trebuie să se plece în prezenţa Celui Sfânt şi fiecare inima ar trebui să se înalţe la Dumnezeu
într-o devoţiune tăcută. Rugăciunile închinătorilor vor fi auzite şi prezentarea Cuvântului se
va dovedi eficientă. Atitudinea lipsită de viaţă a închinătorilor din Casa Iui Dumnezeu este
unul dintre marile motive pentru care pastorul nu reuşeşte să facă mai mult bine. Melodia
cântecului, revărsată din multe inimi în exprimări clare, este unul dintre instrumentele lui
Dumnezeu în lucrarea de salvare a sufletelor. Toate serviciile trebuie să fie conduse cu
solemnitate şi teamă sfântă, ca în prezenţa vizibilă a Domnului. — Mărturii pentru
comunitate 5:492, 493.
Atât în închinarea publică, cât şi în cea particulară, atunci când aducem cererile noastre
înaintea Domnului, noi avem privilegiul de a ne pleca pe genunchi. Domnul Isus, exemplul
nostru, „a îngenuncheat şi S-a rugat” (Luca 22, 41). Despre ucenicii Săi este scris că şi ei, de
asemenea, „au îngenuncheat şi s-au rugat” (Faptele Apostolilor 9, 40). Pavel declară: „Îmi
plec genunchii înaintea Tatălui Domnului nostru Isus Hristos”. Ezra a îngenuncheat
mărturisind, înaintea lui Dumnezeu, păcatele lui Israel (vezi Ezra 9, 5). Daniel „de trei ori pe
zi îngenunchea, se ruga şi lăuda pe Dumnezeul lui” (Daniel 6, 10). — Profeţi şi regi, 48.
Rugăciunea publică este importantă, dar nu este suficientă — Numai rugăciunea în
familie sau în public nu este suficientă. Rugăciunea în taină este foarte importantă. în
153