Rugăciune

Rugăciune
trecere înaintea Ta, de ai pus peste mine sarcina acestui popor întreg? De unde să iau carne,
ca să dau la tot poporul acesta? Căci ei se plâng la mine, zicând: «Dă-ne carne să mâncăm!»
Eu singur nu pot să port pe tot poporul acesta, căci este prea greu pentru mine”.
Domnul i-a ascultat rugăciunea şi i-a spus să cheme şaptezeci de bărbaţi dintre bătrânii
lui Israel — oameni nu doar înaintaţi în vârstă, ci şi cu demnitate, cu judecată sănătoasă şi
experienţă. „Adu-i la cortul întâlnirii”, a zis El, „şi să se înfăţişeze acolo împreună cu tine.
Eu Mă voi pogorî şi-ţi voi vorbi acolo, voi lua din duhul care este peste tine şi-l voi pune
peste ei ca să poarte împreună cu tine sarcina poporului şi să n-o porţi tu singur”. —
Patriarhi şi profeţi, 379, 380.
Moise a mijlocit pentru Israel — Moise s-a sculat şi a intrat în sfântul locaş. Domnul i-
a spus: „Îi voi lovi cu ciumă şi-i voi nimici, dar pe tine te voi face un neam mare”. Dar
Moise s-a rugat din nou pentru poporul său. Nu se putea învoi ca ei să fie nimiciţi, iar el să
ajungă un neam mare. Apelând la mila lui Dumnezeu, el a zis: „Să se arate puterea
Domnului în mărimea ei, cum ai spus când ai zis: «Domnul este încet la mânie şi bogat în
bunătate».... Iartă deci fărădelegea poporului acestuia, după mărimea îndurării Tale, cum ai
iertat poporului acestuia din Egipt până aici!”.
Domnul a făgăduit să-l cruţe pe Israel de o nimicire imediată, dar, din cauza necredinţei
şi laşităţii lor, El nu putea să-şi manifeste puterea de a-i supune pe vrăjmaşii lor. De aceea,
în îndurarea Lui, le-a poruncit să se înapoieze către Marea Roşie, ca fiind singura cale
sigură. — Patriarhi şi profeţi, 390, 391.
Rugăciunile lui Moise i-au ferit pe israeliţi de judecăţile lui Dumnezeu — Când au
privit la bărbatul acesta înaintat mult în vârstă, care în foarte scurtă vreme urma să fie luat
de la ei, izraeliţii şi-au amintit cu toţii, cu o nouă şi mai adâncă preţuire a iubirii lui
părinteşti, de sfaturile lui înţelepte, de munca lui care nu cunoştea oboseala. De atâtea ori,
când păcatele lor atrăgeau cuvenita pedeapsă de Ia Dumnezeu, rugăciunile lui Moise pentru
ca ei să fie cruţaţi biruiseră! Durerea lor a crescut din cauza remuşcărilor. Cu amară căinţă
şi-au amintit că stricăciunea lor îl dusese pe Moise la păcat şi din această cauză el trebuia să
moară. — Patriarhi si profeţi, 470.
Ultima rugăciune a lui Moise a fost împlinită pe Muntele Schimbării la faţă —
Înainte de a se fi arătat în jertfa Domnului Hristos, dreptatea şi iubirea lui Dumnezeu nu s-au
manifestat niciodată mai izbitor, ca în purtarea Lui cu Moise. Dumnezeu l-a exclus pe Moise
din Canaan pentru a da o învăţătură care nu trebuie să fie uitată niciodată, şi anume că El
cere ascultare strictă şi că oamenii nu trebuie să-şi însuşească o cinste care I se cuvine
Creatorului lor. El nu a putut să asculte rugăciunea lui Moise de a avea parte de moştenirea
lui Israel, dar nu l-a uitat şi nu l-a părăsit pe slujitorul Său. Dumnezeul cerului a înţeles
durerea încercată de Moise. El notase fiecare faptă de slujire credincioasă în decursul anilor
lungi de luptă şi încercare. Pe înălţimile muntelui Pisga, Dumnezeu I-a chemat pe Moise la
o moştenire infinit mai măreaţă decât aceea a Canaanului pământesc.
98