Rugăciune

Rugăciune
pe care Îl cunoştea acum ca fiind Fiul lui Dumnezeu. Omul credinţei a mijlocit în favoarea
locuitorilor Sodomei. Cândva îi salvase cu sabia sa, acum, el se străduia să-i salveze prin
rugăciune. Lot şi familia lui locuiau încă acolo, iar iubirea neegoistă care îl determinase pe
Avraam să-i scape de elamiţi căuta acum să-i salveze, dacă era voia lui Dumnezeu, de
furtuna judecăţii divine.
Cu profund respect şi cu umilinţă, el şi-a început mijlocirea: „Iată, am îndrăznit să
vorbesc Domnului, eu, care nu sunt decât praf şi cenuşă”. Nu era nicio încredere în sine,
nicio mândrie cu propria neprihănire. El nu a cerut vreo favoare pe temeiul ascultării sale
sau al sacrificiilor pe care le-a făcut supunându-se voii lui Dumnezeu. Fiind el însuşi
păcătos, a mijlocit în favoarea păcătoşilor. Un astfel de spirit vor da pe faţă cei care se vor
apropia de Dumnezeu. Totuşi Avraam a dat pe faţă o încredere ca a unui copil care se roagă
unui tată iubitor. El s-a apropiat de solul ceresc şi I-a prezentat cererea sa cu căldură.
Iubirea faţă de sufletele pieritoare a inspirat rugăciunea lui Avraam. Cu toate că îi era
scârbă de păcatele acelei cetăţi corupte, el dorea ca păcătoşii să poată fi salvaţi. Profundul
său interes pentru Sodoma ne înfăţişează neliniştea pe care ar trebui s-o simţim pentru cei
nepocăiţi. Noi ar trebui să cultivăm ură faţă de păcat, dar milă şi iubire faţă de cei păcătoşi.
— Patriarhi şi profeţi, 139, 140.
Iacov
Experienţa lui Iacov ne învaţă importanţa rugăciunii biruitoare — Iacov a biruit
pentru că a fost stăruitor şi hotărât. Experienţa vieţii sale este o mărturie cu privire la puterea
rugăciunii stăruitoare. Acum trebuie ca noi să învăţăm această lecţie a rugăciunii biruitoare,
a credinţei ce nu lasă loc îndoielii. Cele mai mari biruinţe ale bisericii lui Hristos sau ale
creştinului nu sunt acelea care se obţin prin talent şi educaţie, prin avere sau prin favoarea
oamenilor, ci sunt acele biruinţe care sunt câştigate în camera de audienţă cu Dumnezeu,
când credinţa stăruitoare până la agonie se prinde strâns de braţul cel tare al puterii.
Aceia care nu sunt dispuşi să părăsească orice păcat şi să caute cu stăruinţă
binecuvântarea lui Dumnezeu nu o vor primi. Dar toţi aceia care se vor baza pe făgăduinţele
iui Dumnezeu, aşa cum a făcut Iacov, şi care sunt dispuşi să fie tot aşa de sinceri şi stăruitori
cum a fost el vor birui aşa cum a biruit el. — Patriarhi şi profeţi, 203.
Moise
Urmaţi exemplul lui Moise cu privire la rugăciune — Vorbiţi mai puţin. Mult timp
preţios este pierdut în discuţii care nu aduc nicio lumină. Fraţii trebuie să postească şi să se
roage împreună pentru înţelepciunea pe care Dumnezeu a făgăduit că o va da cu mână largă.
Faceţi-I cunoscute lui Dumnezeu necazurile voastre. Spuneţi asemenea lui Moise: „Eu nu
pot să conduc acest popor dacă prezenţa Ta nu va fi cu mine”. Apoi, cereţi mai mult. Cereţi
aşa cum a cerut Moise: „Arată-mi slava Ta!” (Exod 33, 18). Ce este această slavă? Este
caracterul lui Dumnezeu. Aşa I-a spus Dumnezeu lui Moise. — Slujitorii evangheliei, 417.
95