Imagine - F64 Studio

DOSAR Iluminare creativă
Sincron
pentru flash-uri externe
În mod obişnuit flash-ul este pus pe aparat,
deci sincronizarea se face prin patină.
Patina asigură şi setarea expunerii
utilizând măsurarea prin obiectiv (TTL).
Problemele de sincronizare apar atunci
când dorim să depărtăm flash-ul de aparat
şi/sau să folosim mai multe
flash-uri simultan. În principiu,
sincronizarea se poate face prin cablu,
optic (vizibil sau infraroşu) şi prin radio.
42 FOTOCLASS
Text & foto: Radu Grozescu
Sincronizarea prin cablu
1/30s, f/5.0, ISO 200, 30mm
Cablul este un mijloc sigur de sincronizare pentru că nu
este supus interferenţelor cu alte flash-uri şi nici nu suferă de
„lipsă de vizibilitate” cum se poate întâmpla în cazul sincronizării
optice. Un alt avantaj al cablului este lipsa întârzierii generate de
alte sisteme de sincronizare.
În cazul cablurilor dedicate, acesta transmite toate funcţiile
posibile cu flash-ul respectiv, deci atât sincronizarea cât şi
semnalele pentru măsurarea TTL sau sistemul de comandă
pentru flash-uri externe, posibilitatea de iluminare suplimentară
pentru sistemul AF etc. Cablul este extrem de folositor dacă
folosim un bracket pe aparat pentru orientarea flash-ului sau
dorim să obţinem iluminare laterală la distanţe mici de aparat.
Cablurile simple transmit doar semnalul de sincronizare şi se
folosesc, în general, în studio, dar se pot folosi şi la flash-urile de
reportaj pentru realizarea de scheme de iluminare mai elaborate
în locaţie. Există cabluri prelungitoare de sincronizare de 3-5m
cu care se pot acoperi situaţiile curente, dar sunt complet
nepractice pentru distanţe mai mari, deoarece există permanent
riscul de agăţare de către persoanele prezente la şedinţa foto,
ceea ce poate duce la deteriorarea aparaturii.