Imagine - F64 Studio

DSLR CAMERA Canon EOS 50D
14 FOTOCLASS
5
6
Canon EOS 50D cu super-zoom
EF-S 18-200/ 3,5-5,6 IS:
La 18mm (echivalent cu 28mm
în format 24x36mm) unghiul de
deschidere e suficient de larg pentru
fotografii de interioare sau peisaje, iar
la capătul de 200 mm (echivalent cu
320 mm în format 24x36mm) devine un
teleobiectiv destul de puternic, ajutat
din plin de stabilizatorul de imagine.
Aparatul fiind suficient de greu,
estompează aproape în totalitate reculul
slab al oglinzii batante - acest lucru e imediat
sesizabil. Declanşarea nu sună atât de fin ca
la ultra-performantul Canon EOS 1D Mark III,
dar vă asigur că e foarte pe aproape. Viteza
de peste 6 cadre/secundă este impresionantă
dacă punem la socoteală şi silenţiozitatea
declanşării. Plaja timpilor de expunere este
foarte mare, de la 30 de secunde până la
1/8000s, cu timpul de sincron la flash de
1/250s. Priza la mână este bine gândită şi
doar pretenţioşii vor simţi nevoia să-i adauge
un grip, caz în care o vor transforma într-o
cameră prea voluminoasă.
Balansul de alb (WB) - cea mai importantă
funcţie a unui aparat digital în reproducerea
naturală a culorilor - este foarte bun pe
lumină de zi, pe lumină de blitz şi pe lumină
albă fluorescentă (cea dată de becurile
fluorescente speciale pentru foto, cu
temperatura de culoare de 5.200K). Setarea
manuală a balansului de alb pe alt tip de
lumină decât cea de zi este vizibil mai bună
decât cea automată (Auto WB), de aceea
o recomand. Din păcate, balansul de alb
automat continuă să fie deficitar pe lumina
dată de becurile incandescente (cu filament)
unde virează toate culorile în nuanţe
portocalii pronunţate. Nu ajută nici setarea
manuală aici. Dacă nu ai blitz sau lumini
speciale, pozele în interioarele luminate cu
becuri clasice ies virate în portocaliu.
Autofocusul în 9 puncte este simţitor
îmbunătăţit fiind mult mai rapid şi mai
precis faţă de modelele anterioare. Rar mi-a
dat erori de claritate. Aproape că nu ai ce-i
reproşa, în special cu obiective USM sau din
clasa L. Merge bine în AI Servo (focalizare
continuă), deşi nu se poate spune că este un
aparat conceput pentru subiecte în mişcare
foarte rapidă (gen fotografia sportivă). Cred
că cea mai potrivită utilizare a lui Canon 50D
este în fotografia de reportaj.
Pentru că am amintit de claritatea imaginii este momentul
sa vă spun câte ceva despre obiectivul de kit folosit la testarea
camerei: Canon EF-S 18-200/ 3,5-5,6 IS, primul super-zoom de
acest gen al producătorului. A fost lansat în 2008, ca o replică la
apetitul concurenţei de a invada piaţa cu obiective all-round, şi
ca răspuns la zoom-ul 18-200/3,5-5,6 VR lansat în 2005 de Nikon.
Poate fi folosit doar pe camere cu senzor de format redus: Canon
350D, 400D, 450D sau 30D, 40D, 50D.
Obiectivul este uşor, cu optică bună, îmbrăcată în plastic de
calitate, frumos finisat. Face impresie la vedere. Inele de zoom şi
focus, îmbrăcate în cauciuc aderent la mână, sunt logic dispuse.
Obiectivul are o mărime redusă prin comparaţie cu altele din
gama sa şi asta e bine. Are o plajă impresionantă de lucru, e
sharp, şi asta e şi mai bine. Nu e USM (nu are motor ultrasonic),
dar nici nu face zgomot supărător. E incomparabil mai silenţios
decât un superzoom marca Tamron, spre exemplu, care bâzâie
ca un tractoraş.