Library statistics

Facultatea de Litere

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”

din Iași

Facultatea de Istorie

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”

din Iași

Statistică de bibliotecă

Ivona Olariu, PhD

http://libguides.ojc.edu/library http://libguides.ojc.edu/library http://libguides.ojc.edu/library

http://www.bcu-iasi.ro/

Agenda prezentării

1. Definiții. Terminologie

2. Etape în evoluția statisticii de bibliotecă

3. Standardizarea statisticilor de bibliotecă

4. Statistica de bibliotecă în România

5. Aplicarea statisticii în biblioteci

6. Standarde internaționale care reglementează statistica de

bibliotecă și evaluarea performanței

2

06.06.2021

Ivona Olariu – Statistică de bibliotecă


1. Definiții. Terminologie

1. „Statistica, care era privită odinioară ca un mijloc de a satisface o

simplă curiozitate, a ajuns la o dezvoltare atât de mare, încât astăzi e

generală părerea că fără statistică nu știm ce am fost, ce suntem și ce

vom fi.”

2. „Statistica este aceea care cu ajutorul numărării studiază faptele sau

fenomenele de masă, adică acelea care nu se produc numai odată

sau numai de câteva ori, ci se repetă de nenumărate ori, formând

astfel o masă din acele fapte sau fenomene”.

3. „Știinţa care studiază aspectele cantitative ale determinărilor calitative

ale fenomenelor de masă, fenomene supuse acţiunii legilor statisticii

ce se manifestă în condiţii concrete, variabile în timp şi spaţiu”.

4. O evidență numerică, o situație cifrică referitoare la diverse fenomene,

o numărătoare; noțiunea desemnează și acțiunea de culegere,

prelucrare și valorificarea datelor referitoare la fenomenele analizate.

3

06.06.2021



Tipuri de statistică

În funcție de modalitatea de culegere și de interpretare a datelor, statistica

poate fi:

descriptivă – analizează primar datele statistice (clasificări, reprezentări

grafice, tendinţa principală, analiza dispersională) și

inferenţială – extinde rezultatele obţinute prin cercetări parţiale, prin

verificarea ipotezelor statistice, prin elementele de prognoză.

Statistica descriptivă este cel mai des întâlnită în biblioteci.

Bibliotecile au cules date încă de la începuturile existenței lor, date pe

care, de obicei, le-au prezentat sub formă de rapoarte anuale care

cuprindeau numărul de angajați, de volume, de titluri împrumutate etc.

4

06.06.2021



Termenii cu care operează statistica de bibliotecă

Colectivitatea statistică - toate elementele/ unitățile de analiză care pot

fi investigate (biblioteci, cărți, utilizatori).

Eșantionul - unitățile de analiză selectate (dacă o colectivitate este

formată din utilizatori ai bibliotecilor universitare, eșantionul poate fi

format dintr-un număr calculat corespunzător de utilizatori).

Variabila - o caracteristică/ o proprietate a unei unități (sex, vârstă,

număr de cărți împrumutate), care poate varia în cadrul eșantionului/

colectivității.

Varianta - caracteristica dată la un moment dat variabilei.

Frecvența - numărul de cazuri care au în comun o valoare specifică

(dacă se consideră că 100 studenți împrumută publicații, atunci,

frecvența este de 100).

Constanta - o caracteristică care nu variază în cadrul unui studiu (dacă

analizăm utilizatorii de bibliotecă care împrumută cărți, o constantă a

lor este că știu să citească).

5

06.06.2021



6

2. Etape în evoluția statisticii de bibliotecă

Prima jumătate a sec. XIX - Adrien Balbi

1853 - Primul Congres Internaţional de Statistică de la Bruxelles

Inițiative la nivel național (peplan internațional):

- există statistici naţionale germane referitoare la bibliotecile universitare

încă din 1902, organizate pe categorii (la început 49, 448 în 1985;

revizuirea din 1999 a condus la reducerea la 265 a numărului de

categorii);

- în SUA, statistica la nivel naţional începe în jurul anului 1870 şi cunoaşte

un parcurs similar celui la nivel internaţional; la mijlocul secolului XX se

pune problema standardizării datelor, iar în deceniul 8 se introduce

statistica în programa facultăţilor de specialitate;

- în ţările în curs de dezvoltare din Asia şi Africa, statistica naţională de

bibliotecă este introdusă după 1930.

Necesitatea uniformizării statisticilor: H. Lemaître, în Statistique des

bibliothèques (1934, Bulletin de la société de statistique de Paris)

06.06.2021



7

3. Standardizarea statisticilor de bibliotecă

3.1 Terminologie, definiții, scop

standardul este o normă sau ansamblu de norme care

reglementează calitatea, caracteristicile, forma unui produs; prin standard

este desemnat şi documentul în care sunt consemnate aceste norme;

„un set de reguli, condiţii sau de cerinţe stabilite privind

definiţiile termenilor, clasificarea componentelor, specificaţiile referitoare la

materiale, la performanţă şi la operaţii și

delimitarea procedurilor, măsurarea cantităţii şi calităţii pentru

caracterizarea materialelor, produselor, sistemelor, serviciilor sau

practicilor.”

Scopul utilizării standardelor în biblioteci

- a facilita comunicarea informaţiilor, de a transfera conţinutul

documentelor către utilizator în cel mai simplu mod posibil

- punerea la dispoziţia celor interesaţi de "documente care

recomandă terminologia, clasificarea, atributele (...) materialelor,

produselor, proceselor sau sistemelor, precum și metodele de măsurare

sau de testare"

06.06.2021



Condiții pe care trebuie să le îndeplinească standardele destinate

statisticii de bibliotecă:

să asigure conformitatea pentru acele măsurători frecvent utilizate,

să ofere un instrument de referinţă pentru dezvoltarea şi evaluarea unor

proceduri statistice,

să facă legătura dintre datele specifice solicitate şi precizate şi de alte

standarde în domeniu.

Standardele pentru măsurători statistice în biblioteconomie şi ştiinţa

informării sunt, în practică, mai mult orientări decât norme.

Tipuri de standarde

Cuantificabile, de natură materială

Non-materiale, calitative

8

06.06.2021



9

3.2 Implicarea IFLA și UNESCO în standardizarea statisticilor de

bibliotecă

1955-1958 – Secțiunea IFLA a Bibliotecilor Publice – standarde pentru

aceste biblioteci (reprezentau concepte referitoare la cerințele pe

care ar trebui să le îndeplinească)

1966 – revizuirea standardelor elaborate: Conferinţele IFLA de la

Copenhaga (1969) şi Moscova (1970)

1963-1964, IFLA a solicitat implicarea UNESCO în crearea unui

standard pentru statistica internațională de bibliotecă, recomandare

însușită de UNESCO şi susţinută de ISO; rezultat: monografia

MALLABER, K.A. et al. (eds). The International Standardisation of

Library Statistics: A Progress Report (IFLA International Manuals, no.

4). London: International Federation of Library Associations, 1968

1968, Frankfurt am Main – Conferința IFLA – se decide standardizarea

generală în bibliotecă

1969, Copenhaga – Conferința IFLA – problema standardelor pentru

bibliotecile universitare (K W Humphreys); emiterea unor norme cu

scopul uniformizării terminologiei de bibliotecă.

06.06.2021



3.2 Implicarea IFLA și UNESCO în standardizarea statisticilor de

bibliotecă - continuare

1971, Liverpool – Conferința IFLA – reluarea problemei referitoare la

standardizarea terminologiei de bibliotecă.

Frank Schick s-a angajat să demonstreze importanţa statisticilor în

planificarea și dezvoltarea învăţământului biblioteconomic

(Copenhaga,1969)

Apare necesitatea standardizării statisticilor referitoare la pregătirea

personalului din biblioteci (Frank Schick).

Concluzie: eforturile de unificare depuse la acea vreme nu au condus

la un standard - în sensul strict al noțiunii - astfel încât sa fie adoptat

de ISO şi de comitetele naţionale de standardizare. Cu toate acestea,

rezultatul acestor eforturi concertate a fost adoptarea, în 1974, a

standardului ISO 2789 dedicat statisticii internaționale de bibliotecă,

care a rămas în vigoare până în 1991.

10

06.06.2021



4. Statistica de bibliotecă în România

1863, Berlin, Congresul internațional de statistică - Dionisie P.

Marțian

1867, Florența, Congresul internațional de statistică - Grigore

Bengescu

1867, Florența, Congresul internațional de statistică - Grigore

Vulturescu

1876 - Ediția a treia a anuarului statistic al Bucureștiului –conținea,

pentru prima dată, date despre biblioteci

1925 – Prin înființarea Institutului de Statistică Generală a Statului,

precum și prin legea aferentă organizării lui trebuia „să se stabilească

normele după care au a se întocmi lucrările de statistică, dând directive

pentru alcătuirea formularelor necesare la culegerea și prelucrarea

datelor”.

11

06.06.2021



4. Statistica de bibliotecă în România - continuare

12

Odată cu instalarea regimului comunist, statistica devine un adevărat

instrument de propagandă, în primul rând pentru aparatul de partid și,

mai apoi, pentru biblioteca însăși. Aceste considerente au constituit și

motivul interesului deosebit acordat de autorități cifrelor și statisticii.

Chiar dacă în acest fenomen există și un aspect pozitiv, deoarece a

condus la o minimă uniformizare și standardizare a datelor la nivel

național, datele statistice erau deseori modificate pentru a demonstra

rezultatele regimului, fapt care le făcea, prin urmare, irelevante. „Datele

reprezentau o prioritate pentru controlul din exterior, și nu un mijloc de

comunicare internă pentru fundamentarea deciziilor sau proiectelor de

viitor”.

Această situație (la care s-a adăugat lipsa de instruire specifică) a

condus, în anii 1990, la o neglijență în culegerea datelor statistice din

biblioteci românești, dar colaborarea cu bibliotecile din alte țări, cu

forurile de specialitate internaționale au reconectat specialiștii români la

evoluțiile internaționale. Procesul a fost favorizat de standardizarea

statisticii de bibliotecă.

06.06.2021



Etapa post 1990:

Date statistice de bază colectate în bibliotecile RO înainte de

adoptarea standardelor

Adoptarea unora dintre standardele ISO

LIBECON/ PROBIP

Subcomisia de statistică a CNB

ABR - Comisia de statistică și evaluare, 2003

CULT1

RSA (RSU).

In prezent:

-eforturi de uniformizare a datelor statistice colectate, în vederea

completării RSA

- colaborarea cu reprezentanții INS, prin Subcomisia de Statistica a CNB,

pentru adaptarea datelor și definițiilor din formularul CULT1 in

conformitate cu cele din standarde.

13

06.06.2021



5. Aplicarea statisticii în biblioteci

14

5.1 Cum poate fi # activitatea bibliotecii cu ajutorul statisticii de bibliotecă

resursele materiale utilizate (clădiri, echipamente etc) ilustrează nivelul de

implicare al finanţatorilor şi al altor factori care pot influența aceste aspecte;

resursa umană utilizată este influențată, de asemenea, de nivelul de finanțare, la

fel ca și nivelul ei de instruire;

evidențierea ieșirilor (din seria, intrări, ieșiri, rezultate și impact) concretizate în

nivelul de utilizare a colecţiilor şi serviciilor indică în ce măsură informația și

serviciile corespund nevoilor informaționale ale utilizatorilor;

compararea datelor referitoare la intrări (resurse implicate) și ieșiri (produse

rezultate) demonstrează dacă biblioteca și-a organizat serviciile rentabil din

punctul de vedere al costurilor implicate;

statisticile dau măsura nivelului de utilizare a serviciilor, indicând serviciile cel mai

des utilizate şi semnalând necesitatea de a modifica tipul/modul lor de furnizare în

timp;

statisticile de bibliotecă furnizează date asupra tendinţelor/modului de evoluţie a

comportamentului utilizatorilor şi a schimbărilor în nevoile lor de informare.

În fața cui: utilizatorii actuali şi potenţiali; instituţiile finanţatoare și alți

decidenți, inclusiv cei politici; sponsori şi donatori; publicul larg și mass

media; conducerea şi personalul bibliotecii..

06.06.2021



5.2 Etape în realizarea statisticilor

ÎNAINTE de începerea cercetării statistice, se vor stabili

următoarele date:

scopul demersului statistic, definirea colectivității cercetate,

tipurile de date care trebuie reținute,

modalităţile concrete de culegere a datelor (tipul observării),

durata observării/culegerii datelor,

locul și unitatea care raportează (unitatea centrală, filiale),

modul de organizare a prelucrării (centralizarea datelor).

Etape ale realizării cercetării statistice de bibliotecă

observarea statistică/culegerea datelor;

prelucrarea datelor primare şi calculul indicatorilor;

analiza şi interpretarea rezultatelor (statistica descriptivă).

15

06.06.2021



Criterii care trebuie respectate la selecția datelor statistice colectate

Pertinență

Actualitate

Exactitate

Frecvență

Cost

Fiabilitate

Autenticitate

Coerență

Optimizare

Independență

Transparență

Comparabilitate

16

06.06.2021



Proiecte și inițiative pentru evaluarea bibliotecilor

17

06.06.2021

Proiecte și inițiative internaționale pentru evaluarea bibliotecilor

Proiecte susținute de CE: DECIMAL, EQLIPSE, BIBDEL, MINSTREL, CAMILE,

EQUINOX, LIBECON

Proiecte/ soluții propuse de ARL: StatsQual, ARL Statistics, ARL Statistics

Analytics, LibQual, LibValue, DigiQual, Mines for Libraries, ClimateQual, E-

Metrics

Proiecte coordonate de IFLA și colaboratorii săi: Global statistics for 21th

century, Building Strong Library Association (BLSA), Joint Working Group on

Quality Assessment and Benchmarking (LIBER)

Proiecte naționale, desfășurate pe plan internațional, care includ benchmarking

și indicatori de calitate: BIX, HELMS, Benchmarking of the Netherlands

University Libraries etc.

Proiecte susținute la nivel național, desfășurate pe plan european, care au avut

ca element comun preocuparea pentru evaluarea rezultatelor/ impactului:

eVALUEd, IMLS, IBEC

Alte tipuri de proiecte: COUNTER, PIRUS, NESLi2

Proiecte și inițiative românești pentru evaluarea bibliotecilor: BCUB,

PROBIP 2000, Secțiunea de Statistică și evaluare a ABR, LiBEVAL.



6. Standarde internaționale care reglementează statistica și

evaluarea performanței în biblioteci

6.1 ISO 2789: Informare și documentare. Statistici internaționale de

bibliotecă (2013)

6.2 ISO 11620: Informare si documentare. Indicatori de performanță

pentru biblioteci (2014)

Conceptul Balanced Scorecard (BSC) în evaluarea pe baza

indicatorilor de performanță

6.3 ISO TR 28118: 2009 – Indicatori de performanţă pentru bibliotecile

naționale

6.4 ISO 16439: 2014 – Metode și proceduri pentru evaluarea

impactului bibliotecilor

6.5 ANSI/NISO Z39.7: 2013 Servicii de informare și utilizare: statistici

și măsurători pentru biblioteci și distribuitorii de informații

18

06.06.2021



6 Standarde internaționale care reglementează statistica și

evaluarea performanței în biblioteci - continuare

ISO TR 11219: 2012 - Condiţii de calitate şi statistici de bază pentru clădirile

bibliotecilor

ISO TR 14783: 2013 - Statistici şi probleme de calitate ale arhivelor web

ISO 18461: 2016 - Information and documentation: International museum

statistics

ISO 21248: 2019 - Information and documentation: Quality assessment for

national libraries

ISO/TR 14873: 2013 - Information and documentation: Statistics and quality

issues for web archiving

ISO 21246: 2019 - Information and documentation: Key indicators for museums

În dezvoltare: ISO/DIS 24083: Information and documentation: International

archives statistics

19

06.06.2021



6.1 ISO 2789: Informare și documentare. Statistici internaționale

de bibliotecă

Ediții: 1974, 1991, 2003, 2006 și 2013- aflat în vigoare; este in

dezvoltare ed. a VI-a: ISO/WD 2789 (ISO/TC 46/SC8 Quality –

statistics and performance evaluation

SI colectează date referitoare la:

Biblioteci (numărători pe tipuri de biblioteci)

Serviciile și utilizatorii bibliotecii tradiționale și electronice, inclusiv servicii

interactive pe Internet și servicii destinate dispozitivelor mobile

Colecții

Acces și facilități

Management

Finanțare și cheltuieli

Personalul bibliotecii

20

06.06.2021



6.1 ISO 2789: Informare și documentare. Statistici internaționale

de bibliotecă - continuare

Capitolele 2 şi 6 formează baza acestui standard:

capitolul 2 - definiţii pentru majoritatea elementelor care constituie un

serviciu de bibliotecă, definiţii aplicabile doar în scopuri statistice,

capitolul 6 - recomandări cu privire la modul de numărare a fiecărui

element definit. Această ultimă ediție conţine definiţii şi proceduri de

numărare pentru toate tipurile de resurse şi servicii electronice.

Capitolul 3 - sarcinile curente ale bibliotecilor; a fost adăugat cu

scopul de a explica motivele pentru care standardul include un şir de

servicii de bibliotecă noi.

21

06.06.2021



6.2 ISO 11620: Informare si documentare. Indicatori de

performanță pentru biblioteci – etape în dezvoltarea și

introducerea IP

22

Anii 1980: introducerea IP ca instrumente utilizate în evaluare

Se obțin date cuantificate şi, prin urmare, IP dau o apreciere cantitativă,

putând fi consideraţi obiectivi.

Inițiativa CE DGXIII - E3, din 1995, Indicatori de performanţă şi

instrumente manageriale pentru biblioteci, un studiu-sinteză referitor la

direcțiile de dezvoltare a tehnicilor de măsurare a performanţelor în

bibliotecile europene; 9 categorii de IP: contextul bibliotecii, personalul,

puncte de servicii/ program de funcţionare, utilizatorii și utilizările

bibliotecii, colecțiile/documentele oferite, serviciile pentru utilizatori, ILL,

alte facilităţi oferite.

1998, Departamentul Arte şi Biblioteci, Consiliul Bibliotecilor şi

Serviciilor de Informare din Anglia: Cheile succesului: indicatori de

performanţă pentru biblioteci publice, un manual care are la bază

norme europene și include 16 IP, grupați în 4 categorii: operaţionali, de

eficacitate, indicatori cost - eficienţă, de impact.

IFLA

06.06.2021




performanță pentru biblioteci - continuare

Definiție: IP reprezintă o expresie numerică, simbolică sau verbală,

derivată din statistica de bibliotecă și datele aferente folosite pentru a

caracteriza performanța unei biblioteci (un mod de evaluare a calității a

ceea ce biblioteca pune la dispoziția utilizatorilor săi (resurse, servicii).

IP măsoară

gradul de adecvare a resurselor (de exemplu, locuri pentru utilizatori per

capita, personal de bibliotecă per capita),

gradul de adecvare a colecţiilor (de exemplu, rata de utilizare a colecţiei,

disponibilitatea titlurilor solicitate, numărul de documente download-ate per

capita),

calitatea proceselor (viteza de desfăşurare a împrumutului

interbibliotecar),

atractivitatea serviciilor de bibliotecă (vizite la bibliotecă per capita,

persoane participante la evenimentele bibliotecii per capita),

raportul cost-eficienţă (cost per sesiune în baza de date, cost per

împrumut);

23

06.06.2021




performanță pentru biblioteci – continuare

Ediții: 1998 (29 IP), 2008 (45 IP), 2014 (52 IP) - neadoptat in RO.

Scopul introducerii ISO 11620: de a susţine utilizarea unor

indicatori de performanţă în biblioteci şi de a face cunoscut modul

de măsurare a performanţei. Standardul oferă îndrumare pentru

implementarea IP în bibliotecile în care aceştia nu sunt încă folosiţi,

furnizează o terminologie standardizată, definiţii şi descrieri concise ale

IP.

Caracteristicile IP:

conținutul informațional,

fiabilitatea,

validitatea,

caracterul adecvat scopului său,

caracterul practic,

caracterul comparabil.

24

06.06.2021





IP incluşi în ultimele 2 ediții au la bază abordarea BSC (dr. Robert

Kaplan, dr. David Norton) şi sunt clasificaţi în funcţie de activităţile sau

serviciile la care se referă, fiind cel mai frecvent calculaţi de biblioteci.

Cele patru perspective sunt:

1. Resurse, acces și infrastructură;

2. Utilizare;

3. Eficiență;

4. Potențial și dezvoltare.

Evoluția conceptului BSC: Dacă la momentul apariţiei conceptului

BSC, scopul introducerii a fost obţinerea unui nivel de performanță, mai

târziu, trecerea de la un simplu instrument de măsurare a

performanţei la un sistem strategic de management al performanţei a

necesitat şi elaborarea unor planuri de performanţă strategică

operaţională şi individuală, ca bază pentru comunicarea, monitorizarea

şi îmbunătăţirea performanţei organizaţionale.

25

06.06.2021




performanță pentru biblioteci

Exemple de Proiecte bazate pe BSC:

"German bechmarking system BIX" a fost derulat de Fundaţia

Bertelsmann (la inceput) și de Asociaţia Germană a Bibliotecilor (DBV);

In bibliotecile germane a fost introdus şi sistemul de benchmarking

(proces sistematic şi permanent de măsurare şi comparare a

proceselor de muncă ale unei organizaţii cu ale alteia), în scopul

creşterii performanţelor bibliotecilor publice şi academice, începând

cu 1999 (bibliotecile publice) și, respectiv, din 2004 (bibliotecile

universitare).

26

06.06.2021





MODEL DE APLICARE A BSC ÎN BIBLOTECILE ROMÂNEȘTI

IP pentru aplicarea BSC într-o bibliotecă universitară românească

Perspectiva

I. Resurse, acces și

infrastructură

27

06.06.2021

Obiective strategice și indicatori de performanță propuși

Obiective:

- maximizarea satisfacției utilizatorilor în ceea ce privește

resursele informaționale și serviciile bibliotecii prin diversificarea

și creșterea calității acestora;

- creșterea ponderii, în bugetul total de cheltuieli, a achiziției de

documente (tipărite și electronice);

- atragerea unei finanțări suplimentare pentru dezvoltarea

serviciilor existente și introducerea unora noi.

Indicatori propuși:

I.1. Documente în stoc per capita/utilizator activ

I.2. Număr documente achiziționate per utilizator activ

I.3. Personal per 1000 capita/utilizator activ

I.4. Stații de lucru pentru public per 1000 capita/utilizator activ

I.5. Număr de locuri per 1000 capita/utilizator activ

I.6. Cheltuieli pentru achiziții de documente per 1000

capita/utilizator activ

I.7. Număr de utilizatori activi per număr de personal*

I.8. Număr de împrumuturi per angajat*

I.9. % de personal de specialitate







Perspectiva

II. Utilizare și

utilizatori

28

06.06.2021


Obiective:

- creșterea numărului de utilizatori ai bibliotecii;

- creșterea ratei de utilizare a colecțiilor tradiționale și electronice

și a serviciilor

- formarea unor utilizatori independenți, capabili să își identifice și

să își selecteze informația necesară.


II.1. Împrumuturi per capita/utilizator activ

II.2. % din populația țintă atras la bibliotecă (utilizatori activi ca %

din populația țintă)

II.3. Vizite (fizice, virtuale, totale) per capita/utilizator activ

II.4. Număr de accesări/căutari efectuate într-o BD per utilizator -

FTE (calculat pentru resursele electronice)

III.5. Număr total de accesări/căutari efectuate într-o BD

II.6. Gradul de utilizare a colecției (sau procentul din colecții

neutilizat)

II.7. Numărul de prezențe ale utilizatorilor la instruiri per

capita/utilizator activ

II.8. Numărul de prezențe ale utilizatorilor la evenimentele



bibliotecii per capita/utilizator activ

29





Perspectiva

III. Eficiență

06.06.2021


Obiective:

- stabilirea priorităților și alocarea resurselor în direcția atingerii

obiectivelor strategice

- organizarea activității generale în bibliotecă pentru a facilita

diversificarea și creșterea calității serviciilor;

- obținerea unor costuri cât mai reduse pentru serviciile oferite;

- reproiectarea proceselor interne ale bibliotecii pentru a răspunde

și a anticipa nevoile informațioanle ale utilizatorilor.


III.1. Cost per utilizarea colecției

III.2. Cost per unitate de conținut download-ată (sau preț per

acceasre/căutare)

III.3. Cost per vizită (fizică, virtuală) la bibliotecă

III.4. Cost per utilizator

III.5. Rata cheltuielilor pentru achiziții față de costurile cu

personalul

III.6. % cheltuielilor pentru personal raportat la cheltuielile curente

III.7. Cost de achiziție per utilizarea colecției

III.8. % cheltuielilor de achiziție din cheltuielile



curente





Perspectiva

IV. Potențial d

perfecționare și

dezvoltare

30

06.06.2021


Obiective:

- creșterea capacității bibliotecii de a se moderniza prin alinierea

la tendințele de evoluție manifestate pe plan mondial, de a

răspunde necesităților informaționale ale utilizatorului de tip nou;

- menținerea unui mediu de lucru care să încurajeze inovarea,

cercetarea și implicarea personalului;

- formarea unei forțe de muncă înalt calificată, competentă și

adaptabilă la schimbări.


IV.1. Numărul de ore de prezență la sesiunile de instruire formală

per membru al personalului;

IV.2. % din personal implicat în colaborări și proiecte naționale și

internaționale;

IV.3. Rata de înnoire a colecției;

IV.4. % din personal care furnizează servicii electronice;

IV.5. % din cheltuieli pentru achiziția resurselor de informare

folosit pentru resurse electronice

IV.6. % din personal implicat în activitatea de cercetare



31



Beneficiile implementării BSC:

îmbunătățirea managementului organizațional, prin reducerea costurilor

și creşterea productivității;

facilitarea alinierii activităților la planul strategic; favorizarea unei

abordări pe termen lung a activităților care au ca rezultat dezvoltarea

unei game mai largi de servicii;

demonstrarea faptului că serviciile și facilitățile oferite de bibliotecă

reflectă obiectivele strategice ale instituției;

sprijinirea luării de decizii mai bune și mai rapide la nivel de buget şi

control a proceselor din organizație;

prezentarea unei imagini cuprinzătoare a performanțelor bibliotecii,

permițând atât identificarea zonelor unde aceasta a avut succes, cât și

a deficiențelor;

facilitarea de comparații în timp;

favorizarea recunoașterii meritelor individuale și ale echipei prin

evidențierea performanțelor în învățare și dezvoltare.

06.06.2021



6.3 ISO TR 28118: 2009 Informare si documentare. Indicatori

de performanță pentru bibliotecile naționale

Ia în considerare sarcinile specifice bibliotecilor naționale;

Exemple:

Colecţia naţională şi Bibliografia naţională

Procentul de publicaţii naţionale dobândite de către BN

evaluează gradul de acoperire a "national imprint" de către

colecţia bibliotecii (incluzând toate tipurile de documente).

Procentul de titluri „national imprint” solicitate din colecţie evaluează

dacă documentele solicitate de către utilizatori şi pe care, conform cu

politica sa, biblioteca ar fi trebuit să le achiziţioneze, pot fi găsite în colecţii.

Procentul de intrări noi în bibliografia naţională evaluează viteza în

procesul de achiziţie şi de catalogare din bibliotecă.

(“national imprint” produsele industriei de publicare la nivel național).

32

06.06.2021




de performanță pentru bibliotecile naționale - continuare

Conservarea moştenirii documentare naţionale

Procentul din colecţie depozitat în condiţii stabile evaluează ce % din

colecţie este potrivită pentru utilizare (Materialele considerate a fi în

condiţii stabile ar putea avea unele deteriorări, dar pot fi folosite fără nici

un risc imediat sau ulterior. Spre deosebire de acestea, documentele

aflate în condiţii instabile vor fi în continuare afectate, dacă sunt utilizate);

Procentul din toate materialele care au nevoie de tratament de

conservare/ restaurare care a primit un astfel de tratament - acest

indicator arată angajamentul bibliotecii în activităţile de restaurare dintr-un

an;

Procentul din colecţii găzduit într-un mediu adecvat evaluează în ce

măsură colecţiile sunt stocate într-un mediu cu temperatură,

umiditate, lumină şi calitate a aerului adecvate.

33

06.06.2021





Digitizarea patrimoniului documentar naţional

Scopurile digitizării:

să facă disponibil pentru consultare patrimoniul cultural universal prin

proiecte de digitizare şi

să conserve exemplarele originale prin înlocuirea cu forma lor digitală.

Indicatorii de performanţă pentru digitizare iau în considerare:

întreaga colecţie

colecţiile speciale

gradul de utilizare a produselor digitale: numărul de documente scanate la

1000 de titluri din colecţie; procentul de documente digitizate per colecţie

specială; numărul de unităţi de conţinut descărcate per document digitizat.

34

06.06.2021





Rolul cultural al bibliotecilor naţionale

numărul de prezenţe la evenimente culturale (care arată atractivitatea

evenimentelor organizate de bibliotecă) și

procentul de personal angajat în proiecte de cooperare naţională şi

internaţională (care arată angajamentul bibliotecii în cooperare,

importanţa şi impactul său în mediul intern şi internaţional de biblioteci).

Indicatori generali pentru calitatea bibliotecii

Arhivarea web

BN trebuie să selecteze, să colecteze şi să stocheze publicaţii

şi website-uri din aria lor naţională, înţelegând acest lucru ca o

sarcină similară depozitului legal tradiţional.

35

06.06.2021



6.4 ISO 16349: 2014 Metode și proceduri pentru evaluarea

impactului bibliotecilor

Definiție: Impactul - diferența sau schimbările produse la nivel

individual sau de grup rezultate din contactul cu serviciile bibliotecii.

Noțiuni cu care se operează pentru evaluarea impactului:

Input-ul (intrări) – contribuția de resurse care susțin activitatea bibliotecii

(de exemplu, finanțare, personal, colecții, spații, echipamente).

Procesele - ansamblu de activități corelate sau în interacțiune, care

transformă intrările în ieșiri (catalogarea, împrumutul).

Output-ul (ieșiri) – produsele rezultate în urma proceselor desfășurate în

bibliotecă (de exemplu, număr de titluri catalogate, număr de împrumuturi,

număr de răspunsuri la întrebările de referințe, număr de articole

descărcate din resursele electronice).

36

06.06.2021




impactului bibliotecilor - continuare

Outcome-ul (rezultate, consecințe) – efectul direct al output-ului raportat la

obiectivele stabilite de bibliotecă (numărul de utilizatori, nivelul satisfacției

utilizatorilor).

Impactul – conform definiției din paragrafele anterioare.

Beneficiul - un efect bun sau ceva destinat să ajute.

Valoarea – importanța pe care factorii interesați (instituții finanțatoare,

utilizatori, personal, publicul larg, politicieni) o atribuie bibliotecii și care

este legată de percepția unui beneficiu real sau potențial.

Impactul bibliotecii poate fi:

la nivel individual, asupra unei persoane (dar poate viza și grupuri de

persoane, de exemplu, colectivul unei clase de elevi) ;

asupra bibliotecii ca instituție sau asupra comunității;

la nivel social.

37

06.06.2021





Relația dintre intrări, ieșiri, rezultate, impact și valoare

Sursa: Poll, R. Can we quantify the library’s influence? Creating an ISO standard for impact assessment.

În: Performance Measurement and Metrics, 2012, vol. 13, nr. 2, p. 124

38

06.06.2021



39



Metode de evaluare a impactului

Există câteva metode de identificare a impactului real, dar că trebuie să

recurgă la măsurători surogat. Literatura de specialitate consemnează

diferite moduri de colectare a acestor dovezi:

Dovezi deduse (care indică doar posibilitatea unui astfel de impact)

din:

06.06.2021

output - datele de ieșire (de exemplu, participarea la evenimente, nivelul

de utilizare a serviciilor, rezultatele la examene);

indicatori de performanță specifici bibliotecilor;

nivelul de satisfacție a utilizatorilor.

Dovezi solicitate (dovezi directe) – metode calitative (prin chestionare,

interviuri, focus-grupuri sau alte metode de obținere a opiniilor);

Dovezi observate (dovezi directe) – metode cantitative (prin observație

structurată, observație informală, teste).

Cea mai bună modalitate pentru evidențierea clară a impactului pozitiv al

bibliotecii - combinarea mai multor metode și compararea rezultatelor.





Rezultatele obținute prin evaluarea impactului vor fi utilizate pentru a

demonstra dacă obiectivele propuse prin această evaluare au fost

îndeplinite:

sprijinirea procesului decizional,

justificarea resurselor,

monitorizarea rezultatelor,

realizarea de comparații cu rezultatele organizațiilor similare,

promovarea rolului și importanței bibliotecii pentru utilizatorii lor și

pentru societate, în general.

40

06.06.2021



CONCLUZII (I)

În ultimele decenii – creșterea rolului statisticii în activitatea de

bibliotecă și în elaborarea strategiilor.

Relația dintre strategie și statistică este biunivocă: rezultatele analizelor

statistice pot influența schimbarea unor direcții strategice, după cum

noile direcții strategice impun alte seturi de date și de analize statistice.

Pot fi utilizate mai multe metode statistice de culegere și de analiză a

datelor (raportul statistic, sondajul, ancheta, chestionarul etc), dar toate

acestea trebuie incluse într-un program statistic instituțional.

41

06.06.2021



CONCLUZII (II)

Programul statistic al unei biblioteci are în vedere:

respectarea standardelor statistice și de evaluare naționale și

internaționale, pentru posibilitatea de a face comparații cu instituții

similare;

crearea cadrului statistic necesar urmăririi periodice a îndeplinirii

obiectivelor generale și specifice prevăzute în strategie, pentru fiecare

departament/ pentru întreaga instituție;

furnizarea optimă a datelor necesare corelării intrărilor și ieșirilor/

resurselor alocate și resurselor utilizate, dar și a celor necesare

susținerii noilor direcții strategice înaintea ordonatorului de credite;

IFLA Statistics Manifesto (atasat acestei prezentari)

42

06.06.2021



BIBLIOGRAFIE

43

LUNGU, Claudia. Statistica de bibliotecă. În: Tratat de biblioteconomie,

Editura ABR, 2016, vol. II.2, cap.7, p. 541-575

OLARIU, Ivona. Suport pentru cursul facultativ „Introducere în ştiinţele

informării şi documentării”, organizat de Facultatea de Istorie,

Facultatea de Litere, Universitatea A. I. Cuza Iași şi BCU Iaşi,

2015-2016

OLARIU, Ivona. Anelis Plus Consortium and the Development of

Scholarly Publishing in Open Access, IFLA Statistics and Evaluation

Section - Satellite Meeting: More Than Numbers: Implementing New

Assessment Methods for Libraries, University of Pireus, August 22-23,

2019

OLARIU, Ivona. Variation of performance in the new national/

European/worldwide socio-economic context - “diagnosis”, “causes”

and “treatment” (the case of a Romanian university library). The 2 th

Qualitative and Quantitative Methods in Libraries (QQML) May 25-28,

2010, Chania, Crete.

06.06.2021



Library statistics

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?