RAPORT Activitatea 3 - Institutul National de Sanatate Publica

Cadru legislativ. Comisia Europeană a elaborat un raport privind punerea în aplicare a
recomandărilor privind screeningul pentru cancer. Recomandările Consiliului Uniunii Europene prezintă
dovada eficienţei screeningului pentru cancerul mamar, de col uterin şi colorectal în reducerea implicaţiilor
maladiei şi descrie principiile fundamentale ale celor mai bune practici în depistarea precoce a cancerului în
ghidurile comunitare actualizate şi extinse.
În România, nu există prevederi legale specifice privind metodologii sau modalităţi de implementare
a activităţilor de screening pentru cancerele de sân şi colorectal, singurele prevederi existente fiind pentru
screeningul de cancer de col uterin (lipsa definiţiei screeningului pentru cancerul de col uterin, problematica
includerii în programul de screening a femeilor care nu sunt înscrise pe lista medicilor de familie, a modului
de abordare a screeningului în mediul rural precum şi pentru femeile cu disabilităţi şi a grupurilor
dezavantajate în general, probleme de management al programului precum şi modalitatea de trimitere a
femeilor pentru a putea beneficia de serviciile incluse în program).
Analiza instituţională
- nivelul managerial: nivel naţional (MS şi CNAS - strategic),
- nivel regional (IOB, IOC – tactic), IOB - desfăşoară doar activităţi de screening oportunistic pentru
cancerul de col uterin şi cel de sân, nu are personal alocat special programelor de screening. IOC- a
desfăşurat activităţi de screening pentru cancerul de col uterin, Resursele umane alocate programelor
de screening : 2 medici epidemiologi, 1 medic chirurg, specialist chirurgie şi ginecologie oncologică,
2 medici anatomopatologi, 1 medic medicină de laborator,1 medic radioterapie, competenţă în
senologie imagistică, 1 medic radiologie şi imagistică medicală, 1 cercetător ştiinţific, 1 tehnician de
laborator, 3 tehnicieni radiologie, 1 registrator, 4 asistenţi medicali, 1 jurist, 1 referent.
- nivel local (DSP-uri, CJASS, spitale, cabinete oncologice, laboratoare, centre de diagnostic –
operaţional). La nivel local se desfăşoară screening oportunistic şi initiative de organizare locală de
screening.
Doar 11 judete au trimis informaţii relevante, numărul cabinetelor de asistenţă medicală primară ce pot fi
implicate fiind între 317 (Argeş) şi 17 (Bihor, Buzău). Peste 80% dintre cabinetele de asistenţă medicală
primară funcţionează în regim individual şi decuplat de ceilaţi furnizori de servicii medicale. 70% dintre
laboratoarele de analize medicale şi cele de anatomie patologică se află concentrate în oraşele capitală de
judeţ. Se constată un deficit evident de acoperire cu servicii medicale în zonele rurale şi zonele urbane mici,
atât la nivelul asistenţei medicale primare, cât şi la nivelul serviciilor specializate.
Dotări tehnologice
Această evaluare nu cuprinde situaţia din Bucureşti (din cauza numărului foarte mare de unităţi
medicale şi clinici) şi Cluj, pentru că nu a răspuns deloc.
Cancerul de col uterin: toate judeţele au unităţi medicale care recoltează frotiul cito-vaginal Babeş-
Papanicolau. Judeţele Alba şi Brăila au raportat că nu au unităţi medicale care efectuează colposcopii. sunt
mai multe unităţi private decât publice care efectuează acest tip de investigaţie, iar numarul mediu de
colposcopii raportat de acestea este mai mare decat din sistemul public. Cu toate acestea, există o serie de
judeţe (Bihor, Botoşani, Gorj, Hunedoara, Ilfov, Maramureş, Suceava şi Tulcea) care au raportat că nu există
unităţi private care să efectueze colposcopii. Este de remarcat că în judeţul Bacău s-au raportat 16500
colposcopii!
Cancerul colorectal: Testul hemoragiilor oculte în scaun este o metodă accesibilă şi uşor aplicabilă
care nu necesită dotări speciale. Există câteva judeţe care nu au unităţi medicale care efectuează colonoscopii:
Botoşani, Călăraşi, Giurgiu şi Tulcea. Dintre cele 4 judeţe amintite mai sus, numai în judeţul Tulcea nu se
efectuează nici o procedură de screening sau de diagnostic pentru cancerul colorectal. Sunt numai 6 judeţe
unde se efectuează colonoscopia virtuală (Bistriţa-Năsăud, Braşov, Dâmboviţa, Giurgiu, Ilfov şi Maramureş).
În schimb, capsula endoscopică se utilizează numai în judeţul Iaşi. Sunt mai multe unităţi publice decât
private care efectuează colonoscopii la nivelul întregii ţări.
Cancerul de sân. Toate judeţele au raportat cel putin un mamograf, dar în anul 2009 unele
mamografe nu au fost utilizate, fie din cauza lucrărilor la clădirile spitalelor, fie a aparatelor defecte. Doar
mamograful de la Spitalul Drăgăneşti, Vâlcea nu a funcţionat din cauza lipsei personalului calificat. La nivel
de ţară există mai multe unităţi publice (47) decât private (36) care declară că posedă mamografe. Majoritatea
mamografelor existente au ca sistem de arhivare filmul.
Resursele umane. Niciuna din Direcţiile de Sănătate Publică nu au fost în măsură să comunice o situaţie la zi
a personalului medical, pe specialităţi, ce activează în prezent la nivel judeţean. 60% dintre medicii specialşti
47