Occidentul romanesc 134 - iunie 2022

Kasandra Kalmann-Năsăudean
(Regatul Spaniei)
Documentarul dramatic
The Social Dilemma este un
film documentar american
din 2020 scris și regizat de
Jeff Orlowski, Davis Coombe
și Vickie Curtis. Documentarul
examinează modul în care
designul rețelelor sociale alimentează
o dependență, manipulează
opiniile, emoțiile
și comportamentul oamenilor
și răspândește teorii
ale conspirației și dezinformării,
pentru a maximiza
profitul. Filmul examinează,
de asemenea, problema
efectului rețelelor sociale
asupra sănătății mintale (inclusiv
sănătatea mintală a
adolescenților și creșterea
ratelor de sinucidere a acestora).
Documentarul prezintă
interviuri cu foști angajați,
directori și profesioniști de
la companii de top din tehnologie
și platforme de social
media precum Facebook,
Google, Twitter și Mozilla.
Acești intervievați se bazează
pe experiențele lor la
aceste companii, pentru a
discuta despre modul în care
astfel de platforme au cauzat
consecințe sociale, politice și
culturale negative și problematice.
Unii dintre intervievați
consideră că platformele de
social media și marile companii
de tehnologie au oferit
și unele schimbări pozitive
pentru societate. Intervievații
discută rolul social media
în polarizarea politică din
Statele Unite și influența pe
care publicitatea algoritmică
a avut-o asupra radicalizării
politice.
Filmul examinează, de
asemenea, modul în care
platformele de social media
au influențat răspândirea
știrilor false în ultimii ani.
Aceste interviuri sunt prezentate
alături de dramatizările
dependenței de social
media a adolescenților și
atrag atenția asupra preocupării
crescânde a radicalizării
tineretului pe internet.
În cadrul documentarului,
Jonathan David Haidt,
psiholog social american,
profesor de etică la Școala de
afaceri Stern a Universității
din New York (New York
University Stern School
of Business) trage un nou
semnal de alarmă în ceea
ce privește dependența de
rețelele social media a copiilor
și a adolescenților. Conform
studiilor sale, numărul
de cazuri de depresie și de
anxietate au crescut enorm
în rândul adolescenților, iar
acest aspect a început între
2011 și 2013.
Psihologul american
atrage atenția părinților că
Cuvânt înainte IUNIE
2022 03
Radicalizarea tinerilor pe internet
procentul de depresie și anxietate
a crescut cu 62% în
rândul adolescentelor mai
mari. În cazul preadolescentelor
cazurile au crescut
cu 189%. Aproape triplu.
Același tipar se repetă și în
cazul sinuciderilor. În cazul
fetelor mai mari, între 15 și
19 ani, procentul a crescut
cu 70% în prima decadă a
acestui secol. În cazul preadolescentelor,
a căror rată era
destul de mică, a crescut cu
151%. Aceste drame indică
rețelele de socializare.
Profesorul Haidt precizează
că Generația Z, copiii
născuți după 1996 sunt prima
generație din istorie care este
dependentă de rețelele sociale
în gimnaziu. Cum își petrec
timpul acești tineri? Vin
de la școală și stau pe gadgeturi.
Conform psihologului
american, întreaga Generație
Z este mai anxioasă, mai fragilă
și mai depresivă. Tinerii
din această generație sunt
mai reticenți la a-și asuma
riscuri și tot mai puțini sunt
interesați să-și ia permisul de
conducere, iar numărul celor
care au ieșit la întâlniri sau
care au avut relații romantice
e în continuă scădere. E o
schimbare radicală și extrem
de periculoasă.
În spatele fiecărui caz, al
fiecărei internări, afirmă profesorul
Haidt, există o familie
traumatizată și îngrozită.
„Doamne, ce se întâmplă
cu copiii noștri?” E clar ca
lumina zilei. Aceste servicii
utilizate în exces îi fac pe
oameni să se sinucidă. Profesorul
american afirmă că
nu cunoaște vreun părinte
care să spună: „Da, copiii
mei vreau să crească și să
fi e manipulați de designeri
tehnologici, care să le distragă
atenția, să-i împiedice
să-și facă temele, să se
compare cu false standarde
de frumusețe.” Nimeni nu-și
dorește asta!
În cadrul documentarului
dramatic The Social
Dilemma, psihologul american
ne avertizează, din
nou, că metodele folosite
pentru a crea dependența și
a influența omul sunt diferite
de data aceasta. Și mult mai
toxice. Erau diferite și când a
început să apară presa scrisă,
erau diferite și când a apărut
televiziunea. Așadar, acest
proces s-a mai întâmplat de
câteva ori, dar Inteligența
Artificială este ultima versiune
și cea mai periculoasă.
Există teoria: „Ne vom
adapta. Vom învăța să trăim
cu aceste gadgeturi, așa cum
am învățat să trăim cu toate
celelalte.” Doar că pierdem
din vedere ceva cu totul nou:
Inteligența Arificială controlează
viața oamenilor!
Partea cea mai periculoasă,
precizează profesorul
american de etică, este faptul
că viața ne este controlată de
tehnologia care avansează
exponențial. Dacă începem
din 1960 și până acum, puterea
de procesare a crescut
de un trilion de ori. Nimic
din jurul nostru nu a avut o
asemenea creștere. Mașinile
sunt de două ori mai rapide.
Aproape tot restul e neglijabil.
Mai important de atât,
gândirea și creierul nostru
nu a evoluat deloc. Ființele
umane, la nivel cerebral, fizic
și psihic, nu au suferit schimbări
fundamentale.
Putem folosi ingineria
genetică și putem dezvolta o
nouă ființă umană, dar, realistic
vorbind, trăim într-un
hard, într-un creier vechi de
milioane de ani, iar în spatele
ecranului se află mii de
ingineri și de super computere
cu țeluri diferite de ale
noastre. Cine va câștiga acest
joc? În realitate, pierdem din
vedere faptul că Inteligența
Artificială conduce deja
această lume. Cât de mult
ne dorim sănătatea psihică a
copiilor noștri și a noastră, a
faptului că ne dorim sau nu
să ne fie controlată viața de
aceste rețele social media,
depinde de fiecare dintre noi.
De modul cum le utilizăm,
cât timp și în ce scop!
Autor: Kasandra Kalmann
Năsăudean
Foto: Woody Harrington
Nota redacției:
Kasandra Kalmann Năsăudean
a fost unul dintre redactorii
primului post de radio în limba
română, RadioUniplus92
din Santa Susana (CA), mulți
ani editor (2006-2013) la
prestigiosul ziar Gândacul de
Colorado (Denver) și redactorșef
(2008-2013) la Radio
Diaspora Online ( Chicago)
din Statele Unite ale
Americii. Licențiată în informatică
de gestiune (analist
programator, Felix C-256)
și științele comunicării
(jurnalism de investigații),
Kasandra înființează în
anul 2010 ziarul Occidentul
Românesc dedicat tuturor
românilor din Peninsula
Iberică și de pretutindeni,
publicație de limbă română
care apare lună de lună, fără
întrerupere, în format print
și online de peste 12 ani.
A scris pentru numeroase
reviste și ziare în limba română
din străinătate și din
România (Noi Nu, Romanian
Vip, Cetatea lui Bucur,
Phoenix Magazin, Bruxeles
Mission), iar în Spania a fost
redactor-șef la ziarul Român
în Lume (2009) și a colaborat
cu revista Origini (2008)
și ziarul Noi în Spania (2007)
din Madrid. Este coautor la
volumul The Mists of Time
(Din negura vremii) publicat
în 2011 (LA, Pars Books
& Publishing) și în alte cinci
documentare dramatice aflate
în investigație jurnalistică,
alături de Michael Harrison
Cronkite, șef de lucrări.