Occidentul romanesc 134 - iunie 2022

Ucraina pierde zilnic, între 60 şi 100 de soldaţi
Internaţional IUNIE
2022 15
Între 60 şi 100 de soldaţi
ucraineni mor în fiecare zi în
luptă şi alţi aproximativ 500
sunt răniţi, a declarat preşedintele
Ucrainei, Volodimir
Zelenski, pentru media americane
Newsmax într-un interviu
publicat miercuri, scrie
AFP. „Situaţia în est este cu
adevărat dificilă”, a adăugat
O majoritate covârşitoare
a danezilor, aproximativ
67%, a votat miercuri în favoarea
aderării la politica de
apărare a UE, potrivit numărării
a 99% din buletinele de
vot, scrie AFP. „În seara asta,
Danemarca a trimis un semnal
important. Aliaţilor noştri din
Europa şi NATO şi lui Putin.
Arătăm că atunci când (preşedintele
Vladimir) Putin invadează
o ţară liberă şi ameninţă
stabilitatea în Europa, noi
ceilalţi ne unim”, a declarat
premierul Mette Frederiksen
în faţa partizanilor săi. „A
şeful statului ucrainean.
Acest număr mare de victime
intervine în timp ce trupele
ucrainene luptă cu înverşunare
împotriva unei puternice
concentraţii de forţe ruse care
încearcă să preia controlul
asupra regiunii Lugansk din
estul Ucrainei. „Cea mai mare
parte” din Severodoneţk, un
existat o Europă înainte de 24
februarie, înainte de invazia
rusă şi este o Europă după”, a
adăugat ea.
La două săptămâni după
invadarea Ucrainei de către
Rusia, Mette Frederiksen a
anunţat un acord cu majoritatea
partidelor din parlament
pentru a supune unui referendum
încetarea excepţiei
daneze, precum şi importante
investiţii militare pentru a
depăşi pragul de 2% din PIB
alocat bugetului apărării dorit
de NATO.
Ţară tradiţional euroscepti-
Danezii au votat masiv „Da” pentru
a se alătura politicii UE de apărare
că, Danemarca a obţinut o serie
de excepţii în 1993, numite
„opt out” (opţiunea de retragere)
pe mai multe probleme
europene, în special în ceea
ce priveşte apărarea. Regatul
scandinav - membru fondator
al NATO - nu a putut, astfel, să
participe la nicio misiune militară
a UE. Altădată marginală,
politica de apărare a celor 27 a
căpătat amploare în ultimii ani,
chiar dacă ideea unei armate
europene este o barieră încă
de netrecut pentru numeroase
capitale.
Foto: BBC
menea, ruşii au suferit pierderi
semnificative potrivit informaţiilor
de pe front. Guvernul
ucrainean a estimat astfel săptămâna
trecută că Rusia a pierdut
peste 30.000 de soldaţi de
la începutul invaziei Ucrainei
la 24 februarie.
Foto:
noticieros.televisa.com/
Azerbaidjan promite că va aproviziona
Bulgaria cu gaze timp de 25 de ani
Azerbaidjan va aproviziona
piaţa bulgară cu gaze
naturale timp de 25 de ani, a
declarant ministrul azer de externe
Jeyhun Bayramov, citat
de Novinite. El a făcut referire
la un acord încheiat de guvernul
bulgar cu Azerbaidjan,
ţară care extrage şi aduce în
Europa gaze din regiunea
Mării Caspice.
„Ungaria este una dintre
cele trei ţări europene care pri-
mesc gaze azere. Suntem siguri
că interconectorul cu Grecia
va fi finalizat în curând şi că
Bulgaria va începe să primească
gaze azere pe acolo. Va fi o
contribuţie grozavă la securitatea
energetică în aceste vremuri
volatile”, a spus Bayramov.
Azerbaidjan şi-a construit,
cu ajutorul Comisiei Europene,
o conductă proprie prin care
exportă gaze în Uniunea
Europeană şi regiune. Acest
oraş cheie din această zonă,
se află acum sub controlul
armatei ruse, după numeroase
bombardamente care
au distrus aproximativ 90%
din oraş, potrivit televiziunii
ucrainene.
„Ne menţinem poziţiile defensive”
în est, a subliniat însă
Volodimir Zelenski. De asecombustibil
este considerat
o alternativă sigură la gazele
ruse. Ungaria şi România
ar avea şi ele acces la gazele
azere dacă Bulgaria ar finaliza
interconectorul la care
s-a referit oficialul azer. Dar
lucrările întârzie. Nu au întârziat
însă lucrările la secţiunea
bulgărească a gazoductului
Balkan Stream al gigantului
rus Gazprom.
Foto: EFE
Budapesta blochează embargoul petrolier prin
refuzul de a-l sancţiona pe patriarhul rus
Ungaria a blocat miercuri
adoptarea embargoului petrolier
şi noi sancţiuni europene
decise împotriva Moscovei
pentru a obţine retragerea de
pe lista neagră a UE a şefului
Bisericii Ortodoxe Ruse,
patriarhul Kirill, au indicat
mai multe surse diplomatice,
relatează AFP. Patriarhul
este considerat „un aliat de
lungă durată al preşedintelui
Vladimir Putin” şi „a devenit
unul dintre principalii susţinători
ai agresiunii militare
ruse împotriva Ucrainei”,
subliniază propunerea de
sancţiuni înaintată statelor
membre.
Liderii celor 27 de ţări ale
UE reuniţi luni şi marţi la
summitul de la Bruxelles au
ajuns la un acord pentru a-şi
reduce importurile de petrol
rus cu aproximativ 90% până
la sfârşitul anului pentru a secătui
finanţarea ofensivei ruse
împotriva Ucrainei. Acest
embargo este măsura emblematică
a celui de-al şaselea
pachet de sancţiuni al UE care
prevede o extindere a listei
negre a UE la aproximativ
60 de personalităţi, între care
şeful Bisericii Ortodoxe Ruse,
patriarhul Kirill, şi excluderea
a trei bănci ruse din sistemul
financiar internaţional Swift,
între care Sberbank, principala
instituţie a ţării.
Este necesară unanimitatea
pentru adoptarea sancţiunilor
europene, iar premierul
ungar Viktor Orban şi-a dat
acordul cu privire la acest
nou pachet de sancţiuni care
urma să fie finalizat miercuri
în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor
înainte de publicarea
sa în jurnalul oficial al
UE pentru intrarea sa în vigoare.
Au avut loc consultări
cu Budapesta pentru a încerca
să se depăşească opoziţia
Ungariei, a declarat o sursă
diplomatică.
Foto: forbes