Occidentul romanesc 134 - iunie 2022

occidentul romanesc

www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania

ZIAR

GRATUIT

Anul XII - Nr. 134 / 24 pagini

IUNIE 2022

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!

Anca Maria: „Cred că trăirile

sufletești ale unui român sunt mai

intense, mai profunde, decât ale

multor popoare”

„Pe parcursul carierei sale, a concertat cu Placido Domingo, Jose Carreras, Pavarotti,

Rostropovici, Yehudi Meuhin de mai multe ori, Radu Lupu, Nathan Milstein, Henry Mancinni,

Tom Jones și mulți alți artiști excepționali...”

Pagina 12-13

Ziua Românilor de

Pretutindeni marcată la

Bruxelles

„În cadrul evenimentului,

secretarul de stat, Gheorghe

Cârciu le-a mulțumit celor

prezenți pentru munca depusă

în păstrarea și promovarea

valorilor culturale...”

Pagina 02

Persoanele Fizice

Autorizate (PFA) în Spania

Avantaje și dezavantaje

„Comunitatea românească din

Spania este în continuare una

dintre cele mai numeroase în

ceea ce privește numărul de

persoane afíliate la sistemul de

Persoană Fizică Autorizată...”

Pagina 07

„Nueva Ola del Cine

Rumano”

„El Instituto Cultural Rumano

de Madrid organiza del 11 de

junio al 19 de diciembre de

2022 la 12ª Muestra de Cine

Rumano, bajo los auspicios de

la Embajada de Rumanía en el

Reino de España...”

Página 18

Consulat itinerant

organizat la Málaga pe

11 iunie 2022

„Consulatul General al

României la Sevilla anunță

organizarea unui consulat

itinerant la Málaga, sâmbătă,

11 iunie a.c., în intervalul orar

10:00 – 18:00, în cadrul...”

Pagina 04

Bullying-ul și efectele sale

asupra sănătății mentale

„Bullying-ul verbal presupune

rostirea sau scrierea de

cuvinte răutăcioase și include

insulte, tachinări, intimidare,

comentarii sexuale neadecvate,

remarci homofobe sau rasiste

sau abuz verbal...”

Pagina 16

02

IUNIE

2022

Informaţii utile

REPREZENTAREA

DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI

ÎN REGATUL SPANIEI

Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso

XIII nr. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5 linii)

•Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail: secretariat@

embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook.com/ ambasada.

madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail: agregado.trabajo@

embajadaderumania.es •Birou de promovare economică şi comercială:

E-mail: oficina.comercial@ embajadaderumania.es

Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa: Avenida

de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/ 917 344 004 (5

linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@ informatiiconsulare.

ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00-17:00, vineri 09:00-16:00

•Jurisdicţii consulare: León (León, Palencia, Burgos, Zamora,

Valladolid, Soria, Salamanca, Avila, Segovia), Insulele Canare (Las

Palmas, Santa Cruz de Tenerife) •Telefon de urgenţă: 0034/649 656

032 (doar pentru cazuri de deces sau accidente rutiere)

Consulatul General al României la Barcelona •Adresa: Calle San

Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare pentru public:

C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle, Barcelona •Telefon:

0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax: 0034/934 341 109 •Email:

contact@ informatiiconsulare.ro, consuladogeneralenbarcelo@

telefonica.net •Site web: http:// barcelona.mae.ro •Program cu publicul:

luni-vineri 09:00-17:00 (între orele 09:00-14:00 se primesc cererile

pentru servicii consulare, între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele

solicitate) •Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona,

Lerida, Tarragona), Insulele Baleare

Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza Circular

nr. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177 •Fax:

0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare.ro •Program

cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se primesc solicitările

pentru serviciile consulare, între orele 16:30-17:00 se eliberează

documentele solicitate) •Telefon de urgenţă: 0034/608 956 278 (pentru

cazuri de deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Galicia

(La Coruña, Lugo, Pontevedra, Orense), Asturia, Cantabria, Ţara

Bascilor (Alava, Guipuzcoa, Vizcaya), Navarra, La Rioja

Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida

Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la Plana

•E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964 212 446,

0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964 257 053 •Site

web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă: 0034/677 842 467

(numai pentru cazuri de deces, accidente sau alte situaţii de dificultate

deosebită) •Program cu publicul: luni-joi: de la 09:00 la 13:30 (preluare

documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu, fără

excepţie, înainte de orele 13.00), de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte);

vineri: 09:00-11:30 (preluare documente; cererile pentru acte notariale

se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00

(eliberare acte), 14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie,

audienţe etc., cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de

acordare a vizei de intrare în România, eliberare vize, cu programare);

închis în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare:

Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante)

Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37,

13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226

825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926 231

170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere documente

pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea actelor; vineri: 09:00-

17:00 doar servicii programate (audienţe, oficieri casatorii, depuneri

juramânt, penitenciare etc.) •Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790

(doar pentru cazuri de arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii

consulare: Comunitatea Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real,

Albacete, Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz)

Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro

•Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954 230 947,

0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri, orele 09:30-14:00

pentru primirea solicitărilor, orele 15:30-16:30 pentru eliberarea documentelor

•Telefon de urgenţă: 0034/648 212 169 (va fi utilizat strict

pentru cazuri de urgenţă, accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare:

Andaluzia (Huelva, Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen,

Granada), Regiunea Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla

Consulatul României la Zaragoza: Adresă: Calle Camino de Las

Torres nr. 24, 50008 Zaragoza •Program cu publicul: luni- vineri, orele

9.00 -14.30 pentru depunerea documentelor în vederea procesării (doar

cu programare prealabilă online pe www. econsulat.ro), orele 14.30-

15.00 eliberarea pașapoartelor și a altor documente solicitate prin intermediul

oficiului consular (fără programare). •Informații consulare

pentru cetățeni români: Telefon: +34 976 481 429; +34 976 093 063

- aceste numere de telefon sunt conectate direct la call-center-ul consular

care funcționează la București în cadrul Ministerului Afacerilor

Externe. •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro • În cererea de

informații trebuie să precizați orașul și provincia de rezidență, pentru

a primi informații consulare specifice în funcție de zona geografică.

• Site-web: https://zaragoza.mae.ro •Jurisdicție Consulară: Comunitatea

Autonomă Aragón, respectiv provinciile Zaragoza, Huesca și Teruel.

Ziua Românilor de Pretutindeni marcată la Bruxelles

Duminică, 29 mai 2022,

de Ziua Românilor de

Pretutindeni, secretarul de

stat al Departamentului pentru

Românii de Pretutindeni,

Gheorghe Cârciu a efectuat o

vizită în Regatul Belgiei, se

precizează într-un comunicat.

În acest context, Ambasada

României în Regatul Belgiei

a organizat o reuniune cu

reprezentanți ai mediului

asociativ și ai comunității

românești din Belgia, în cadrul

căreia secretarul de stat le-a

mulțumit celor prezenți pentru

munca depusă în păstrarea

și promovarea valorilor culturale

românești și i-a îndemnat

pe cei prezenți la întrunire să

dezvolte proiecte în beneficiul

comunității din care fac parte.

De asemenea, secretarul

de stat a sărbătorit această zi

specială în mijlocul românilor,

la Festivalul Primăvara

Românească la Bruxelles,

eveniment organizat de că-

tre asociația Arthis – Casa de

Cultură Belgo-Română.

Alături de secretarul de

stat, Gheorghe Cârciu, la eveniment

a mai participat ambasadorul

român în Regatul

Belgiei, Andreea Păstârnac,

eurodeputatul Victor Negrescu

și oficialități belgiene.

Foto:

Departamentul pentru

Românii de Pretutindeni

Această ediție a fost tipărită cu sprijinul Departamentului pentru

Românii de Pretutindeni.

Conținutul acestei ediții nu reprezintă poziția oficială a

Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

Publicație lunară gratuită

Produs și editat de:

EL OCCIDENTE RUMANO

Depósito Legal: M-30588-2013

Fondator, Director Editorial:

Kasandra Kalmann Năsăudean

Cofondatori:

Răzvan Ionescu

Dan Aurelian Pătrașcu

Michael Harrison Cronkite

Redacția:

Dan Caragea (Portugalia)

Gabriela Căluțiu Sonnenberg (Spania)

Vavila Popovici (SUA)

Ioana Brătuleanu (Spania)

Ilinca Fodor Van Scheyk (Spania)

Inga Diaconu (Spania)

Tudor Petruț (SUA)

Corina Simionescu Hudgens (Anglia)

Anne Caroline Fletcher (Germania)

Web:

www.occidentul-romanesc.com

Contact:

redactia@occidentul-romanesc.com

kasandranasaudean@occidentulromanesc.com

Kasandra Kalmann-Năsăudean

(Regatul Spaniei)

Documentarul dramatic

The Social Dilemma este un

film documentar american

din 2020 scris și regizat de

Jeff Orlowski, Davis Coombe

și Vickie Curtis. Documentarul

examinează modul în care

designul rețelelor sociale alimentează

o dependență, manipulează

opiniile, emoțiile

și comportamentul oamenilor

și răspândește teorii

ale conspirației și dezinformării,

pentru a maximiza

profitul. Filmul examinează,

de asemenea, problema

efectului rețelelor sociale

asupra sănătății mintale (inclusiv

sănătatea mintală a

adolescenților și creșterea

ratelor de sinucidere a acestora).

Documentarul prezintă

interviuri cu foști angajați,

directori și profesioniști de

la companii de top din tehnologie

și platforme de social

media precum Facebook,

Google, Twitter și Mozilla.

Acești intervievați se bazează

pe experiențele lor la

aceste companii, pentru a

discuta despre modul în care

astfel de platforme au cauzat

consecințe sociale, politice și

culturale negative și problematice.

Unii dintre intervievați

consideră că platformele de

social media și marile companii

de tehnologie au oferit

și unele schimbări pozitive

pentru societate. Intervievații

discută rolul social media

în polarizarea politică din

Statele Unite și influența pe

care publicitatea algoritmică

a avut-o asupra radicalizării

politice.

Filmul examinează, de

asemenea, modul în care

platformele de social media

au influențat răspândirea

știrilor false în ultimii ani.

Aceste interviuri sunt prezentate

alături de dramatizările

dependenței de social

media a adolescenților și

atrag atenția asupra preocupării

crescânde a radicalizării

tineretului pe internet.

În cadrul documentarului,

Jonathan David Haidt,

psiholog social american,

profesor de etică la Școala de

afaceri Stern a Universității

din New York (New York

University Stern School

of Business) trage un nou

semnal de alarmă în ceea

ce privește dependența de

rețelele social media a copiilor

și a adolescenților. Conform

studiilor sale, numărul

de cazuri de depresie și de

anxietate au crescut enorm

în rândul adolescenților, iar

acest aspect a început între

2011 și 2013.

Psihologul american

atrage atenția părinților că

Cuvânt înainte IUNIE

2022 03

Radicalizarea tinerilor pe internet

procentul de depresie și anxietate

a crescut cu 62% în

rândul adolescentelor mai

mari. În cazul preadolescentelor

cazurile au crescut

cu 189%. Aproape triplu.

Același tipar se repetă și în

cazul sinuciderilor. În cazul

fetelor mai mari, între 15 și

19 ani, procentul a crescut

cu 70% în prima decadă a

acestui secol. În cazul preadolescentelor,

a căror rată era

destul de mică, a crescut cu

151%. Aceste drame indică

rețelele de socializare.

Profesorul Haidt precizează

că Generația Z, copiii

născuți după 1996 sunt prima

generație din istorie care este

dependentă de rețelele sociale

în gimnaziu. Cum își petrec

timpul acești tineri? Vin

de la școală și stau pe gadgeturi.

Conform psihologului

american, întreaga Generație

Z este mai anxioasă, mai fragilă

și mai depresivă. Tinerii

din această generație sunt

mai reticenți la a-și asuma

riscuri și tot mai puțini sunt

interesați să-și ia permisul de

conducere, iar numărul celor

care au ieșit la întâlniri sau

care au avut relații romantice

e în continuă scădere. E o

schimbare radicală și extrem

de periculoasă.

În spatele fiecărui caz, al

fiecărei internări, afirmă profesorul

Haidt, există o familie

traumatizată și îngrozită.

„Doamne, ce se întâmplă

cu copiii noștri?” E clar ca

lumina zilei. Aceste servicii

utilizate în exces îi fac pe

oameni să se sinucidă. Profesorul

american afirmă că

nu cunoaște vreun părinte

care să spună: „Da, copiii

mei vreau să crească și să

fi e manipulați de designeri

tehnologici, care să le distragă

atenția, să-i împiedice

să-și facă temele, să se

compare cu false standarde

de frumusețe.” Nimeni nu-și

dorește asta!

În cadrul documentarului

dramatic The Social

Dilemma, psihologul american

ne avertizează, din

nou, că metodele folosite

pentru a crea dependența și

a influența omul sunt diferite

de data aceasta. Și mult mai

toxice. Erau diferite și când a

început să apară presa scrisă,

erau diferite și când a apărut

televiziunea. Așadar, acest

proces s-a mai întâmplat de

câteva ori, dar Inteligența

Artificială este ultima versiune

și cea mai periculoasă.

Există teoria: „Ne vom

adapta. Vom învăța să trăim

cu aceste gadgeturi, așa cum

am învățat să trăim cu toate

celelalte.” Doar că pierdem

din vedere ceva cu totul nou:

Inteligența Arificială controlează

viața oamenilor!

Partea cea mai periculoasă,

precizează profesorul

american de etică, este faptul

că viața ne este controlată de

tehnologia care avansează

exponențial. Dacă începem

din 1960 și până acum, puterea

de procesare a crescut

de un trilion de ori. Nimic

din jurul nostru nu a avut o

asemenea creștere. Mașinile

sunt de două ori mai rapide.

Aproape tot restul e neglijabil.

Mai important de atât,

gândirea și creierul nostru

nu a evoluat deloc. Ființele

umane, la nivel cerebral, fizic

și psihic, nu au suferit schimbări

fundamentale.

Putem folosi ingineria

genetică și putem dezvolta o

nouă ființă umană, dar, realistic

vorbind, trăim într-un

hard, într-un creier vechi de

milioane de ani, iar în spatele

ecranului se află mii de

ingineri și de super computere

cu țeluri diferite de ale

noastre. Cine va câștiga acest

joc? În realitate, pierdem din

vedere faptul că Inteligența

Artificială conduce deja

această lume. Cât de mult

ne dorim sănătatea psihică a

copiilor noștri și a noastră, a

faptului că ne dorim sau nu

să ne fie controlată viața de

aceste rețele social media,

depinde de fiecare dintre noi.

De modul cum le utilizăm,

cât timp și în ce scop!

Autor: Kasandra Kalmann

Năsăudean

Foto: Woody Harrington

Nota redacției:

Kasandra Kalmann Năsăudean

a fost unul dintre redactorii

primului post de radio în limba

română, RadioUniplus92

din Santa Susana (CA), mulți

ani editor (2006-2013) la

prestigiosul ziar Gândacul de

Colorado (Denver) și redactorșef

(2008-2013) la Radio

Diaspora Online ( Chicago)

din Statele Unite ale

Americii. Licențiată în informatică

de gestiune (analist

programator, Felix C-256)

și științele comunicării

(jurnalism de investigații),

Kasandra înființează în

anul 2010 ziarul Occidentul

Românesc dedicat tuturor

românilor din Peninsula

Iberică și de pretutindeni,

publicație de limbă română

care apare lună de lună, fără

întrerupere, în format print

și online de peste 12 ani.

A scris pentru numeroase

reviste și ziare în limba română

din străinătate și din

România (Noi Nu, Romanian

Vip, Cetatea lui Bucur,

Phoenix Magazin, Bruxeles

Mission), iar în Spania a fost

redactor-șef la ziarul Român

în Lume (2009) și a colaborat

cu revista Origini (2008)

și ziarul Noi în Spania (2007)

din Madrid. Este coautor la

volumul The Mists of Time

(Din negura vremii) publicat

în 2011 (LA, Pars Books

& Publishing) și în alte cinci

documentare dramatice aflate

în investigație jurnalistică,

alături de Michael Harrison

Cronkite, șef de lucrări.

04

IUNIE

2022

Sesiune de întrebări și

răspunsuri:

Jurnalist: Domnule

Președinte, pentru că aţi

luat deja pulsul primelor

discuții în Consiliu, cât de

departe sau cât de aproape

suntem de un acord privind

embargoul în legătură cu petrolul

rusesc, cât de afectată

sau pregătită este România

în acest sens și, dacă îmi

permiteți pe tematica energie,

cum vede R omânia poziția

Parlamentului European de

a încerca un vot care să excludă

gazele și energia nucleară

din taxonomie, mai ales

în contextul în care și dumneavoastră

menționați cât de

importantă este terminarea

dependenței Europei de hidrocarburile

rusești?

Președintele României:

Acum, vom vedea cum curge

discuția. Deocamdată

nu s-a ajuns la un acord

pe acest embargo, dar majoritatea

statelor doresc

să continuăm pe pachetul

6 de sancțiuni. Vom vedea

dacă vom reuși să-i convingem

pe toți. Este posibil să

se introducă o așa-numită

clauză de temporizare, adică

să hotărâm pachetul de

embargo, cum l-aţi numit,

sancțiuni, însă unele să

poată fi decalate în timp,

ca unele economii naționale

care depind de importurile

din Rusia să aibă timp săși

găsească o aprovizionare

alternativă. Iar în ce

privește modifi cările pe taxonomie,

știm cu toții că nu

toată lumea a fost de acord

cu această taxonomie care

include pe tranziție gaz și

nuclear. Însă majoritatea -

și aici nu a fost nevoie de

consens - a fost de acord

cu această taxonomie, deci

nu pornesc de la premisa

că rezultatul comunicării

Comisiei se va schimba în

Parlament. Sigur, sunt unii

împotrivă, cum pentru noi

este vital să rămână gazul

și nuclearul în mixul energetic,

cum este și pentru -

cum am spus - o majoritate

care a hotărât că este bine

așa.

Jurnalist: Premierul maghiar

Viktor Orbán, se știe,

este cel care se opune cu

veto acestui embargou care

se discută, acestui al șaselea

pachet de sancțiuni. Astăzi

a fost foarte critic la adresa

Comisiei Europene și aș

dori să ne spuneți ce v-a

spus și dumneavoastră, dacă

această opoziție este una

mai degrabă tranzacțională,

dacă ar dori ceva în schimb,

și aici mă refer la faptul că

Ungaria este blocată de la

fondurile din PNRR, din

cauza nerespectării statului

de drept.


Actualitate

Declarațiile de presă susținute de

Președintele României, Klaus Iohannis,

în marja participării la reuniunea

extraordinară a Consiliului European

Acum, în timpul discuțiilor

nu o să relatez ce se discută,

când vom termina discuția

vom ști dacă avem sau nu

pachetul și atunci vom face

o comunicare pe temă. Ce

negociază însă în detaliu

fi ecare stat membru cu

Comisia, asta este o chestiune

care cel interesat poate

s-o relateze sau nu. Noi nu

avem informații certe despre

ce ar fi negociat x sau y

și aceste negocieri nici nu

sunt destinate publicului.

Jurnalist: Dacă îmi

permiteți o întrebare pe intern.

Se tot vorbește în ultima

perioadă despre acea

introducere a taxei, fie pe

supravenituri, taxe pe averi

sau impozitului progresiv.

Dacă ați discutat cu premierul

această posibilitate, în

condițiile în care inclusiv

ministrul de Finanțe a lăsat

de înțeles că este una dintre

soluțiile care va fi propusă

coaliției de guvernare și, în

plus, există și acel grup de

lucru la nivelul coaliției de

guvernare care să propună

soluții, poate chiar cea a

impozitului progresiv.


Discuții evident sunt și

este ușor de înțeles de ce

sunt aceste discuții, în

condițiile în care bugetul

de stat trebuie să fi e în posibilitatea

de a fi nanța toate

subvențiile care au fost decise,

de exemplu, în sectorul

energetic. Este nevoie, pe

de cealaltă parte, de venituri

și toată lumea caută venituri

în plus, însă la acest

moment nu există o decizie

la nivelul coaliției pentru a

schimba sistemul de impozitare

și nu cred că se va

întâmpla foarte curând, dar

nu este după părerea mea

greșit să fi e luate în discuție

diferite variante posibile,

însă românii nu trebuie să

trăiască cu teama că mâine

se schimbă sistemul de impozitare

și dintr-o dată trebuie

să plătească mai mult.

Aceste lucruri deocamdată

rămân cum sunt stabilite și

discuțiile care se poartă în

mod nu neapărat cu titlul de

noutate, dar ele se poartă

mai mult la televizor decât

în coaliție, deci, nu există o

decizie politică pe creșterea

impozitului sau a taxării și

Guvernul s-a angajat să nu

crească impozitarea, ceea

ce așa va rămâne.

Jurnalist: Aș avea două

întrebări, revenind la subiectul

discuțiilor de aici.

Aveți o experiență vastă în

astfel de negocieri și voiam

să vă întreb ce se întâmplă

dacă nu se ajunge

la un acord pe acest pachet

de sancțiuni. Ce spune asta

despre unitatea Uniunii

Europene și despre faptul

că o țară, exact cum au spus

și colegii – este vorba despre

Ungaria –, se pune de-a

curmezișul unei decizii atât

de importante.


Acum, vedeți că în Uniune

există interesul general

al Uniunii, dar trebuie să

admitem faptul că există

și interesul național. De

aceea, există diferite forme

de majorități sau de a vota

anumite spețe, în Consiliu

nu se votează pe majoritate,

în Consiliul nostru, ci se

discută în consens. Dacă

toată lumea este de acord

se ia decizia, dacă nu este

toată lumea de acord decizia

nu se ia. Dacă nu se

ajunge la o înțelegere astăzi

sau mâine pe pachetul şase

de sancțiuni, deocamdată

nu se va întâmpla nimic,

ci se va continua negocierea

până când se găsește

o formă care este acceptabilă.

Trebuie să înțelegem

cu toţii, nevoia unor noi

sancţiuni este recunoscută

de toată lumea. Vorbim

însă concret de tehnicități,

ce fel de sancţiuni, ce se

sancționează, unde se impune

un embargou şi unde

nu se impune. Dacă astăzi

şi mâine nu se ajunge la o

concluzie, discuția va continua

cu Comisia şi se va

relua la o dată ulterioară,

ceea ce, sigur, nu ar fi

foarte bine, dar nu ar fi nici

o catastrofă, ca să mă exprim

așa. Iar unitatea este

nezdruncinată, noi mergem

împreună în această chestiune

și anumite speculații

care vin, că se rupe unitatea

Uniunii Europene și că ne

vom despărți, acestea sunt

speculații care trebuie să

spun că sunt alimentate de

narativul rusesc. Nu se va

întâmpla așa ceva.

Jurnalist: Şi aş mai avea

o a doua întrebare, legată

de ajutorul pentru Ucraina,

deja se vorbește în anumite

capitale că ajutorul militar

pe care și-l mai permit statele

să îl trimită Ucrainei

este pe terminate și voiam

să vă întreb ce se poate

face în acest sens și dacă se

discută sau intenționați să

discutați şi acest subiect.

Mulţumesc!


Nu am discutat aceste chestiuni.

Jurnalist: Guvernul a

propus de curând, de fapt

coaliția de guvernare, noi

măsuri de sprijin pentru

populație. Cum vedeți dumneavoastră

aceste măsuri

și ce impact ar putea avea

ele și dacă credeți că prin

aceste măsuri ar putea avea

efecte asupra deficitului bugetar,

care a fost negociat

cu Comisia Europeană?


Haideți să începem cu ultima

parte. Deficitul, da,

a fost negociat, dar este

o asumare a coaliției și a

Guvernului că atât va fi în

acest an. Nu despre asta

vorbim, vorbim despre câteva

măsuri care vin în sprijinul

populației în condițiile

unei infl ații destul de mari,

infl ație care este cauzată în

defi nitiv de acest război al

Rusiei împotriva Ucrainei.

Am mai spus acest lucru și

în continuare sunt convins

că așa este. Sigur, în detaliu

putem să discutăm orice,

dar grosso modo cauza

întregii crize economice, a

inflației, a prețurilor la energie

este acest război purtat

de Rusia și președintele

Putin împotriva Ucrainei. În

aceste condiţii, Guvernul şi

coaliția, corect, au constatat

că oamenilor le este din ce

în ce mai greu și este nevoie

de ceva măsuri pentru a

veni în special în sprijinul

cetățenilor mai vulnerabili.

În această idee a fost decis

noul pachet de sprijin și cred

că au făcut un lucru bun. Nu

putem să facem abstracție

de o infl ație care, practic,

mănâncă din venitul fiecărui

român. Însă calculul a fost

făcut în așa fel încât să nu

afecteze defi citul.

Jurnalist: Aș dori să vă

întreb dacă la acest summit

se va discuta despre

declanșarea procedurilor

de modificare a tratatelor

europene, așa cum își

doreau președintele francez

Emmanuel Macron

și președinta Comisiei

Europene Ursula von der

Leyen și cum se poziționează

România vizavi de acest subiect?


Nu, nu se va discuta așa

ceva nici la acest Consiliu,

nici la următorul Consiliu.

Declanșarea modifi cărilor

tratatelor este un proces extrem

de complicat şi nu cred

că politic există la acest

moment condițiile întrunite

pentru a declanșa cu succes

așa ceva.

România s-a poziționat

după părerea mea foarte

bine. Înțelegem nevoia unor

schimbări și nu ne opunem

deloc, însă trebuie să luăm

lucrurile pas cu pas, cum a

spus cineva. Acum e bine să

facem lucrurile care pot fi

făcute repede, acum, fără să

modifi căm tratatele. În paralel

să începem discuțiile

politice, între grupurile

politice, pentru a vedea

ce este posibil. Nu dorește

nimeni să se ajungă la a

repeta faza cu Constituția

europeană, care la momentul

respectiv, este vorba de

acum mai mulți ani, a început

cu foarte mult entuziasm

și s-a terminat cu nimic,

fiindcă în anumite state

membre a fost nevoie de referendum

și cetățenii au votat

pur și simplu împotrivă.

Nu dorește nimeni să repete

un astfel de eșec, a fost un

mare eșec la vremea respectivă.

Şi de aceea lumea este

mai precaută când vine vorba

despre modifi carea tratatelor.

Dar până atunci se

pot face foarte multe lucruri

fără a modifi ca tratatele,

lucruri care vin, sigur, în

sprijinul cetățeanului, în

sprijinul statelor membre

și în sprijinul economiilor

naționale.

Sursa: Administrația

Prezidențială

06

IUNIE

2022

De interes

Mesajul ambasadorului George Bologan cu

prilejul celebrării Zilei Românilor de Pretutindeni

Dragi români din Spania,

Este pentru prima dată

când, în această ultimă duminică

de mai, sărbătoresc alături

de dumneavoastră Ziua

Românilor de Pretutindeni,

în calitate de ambasador

al României în Regatul

Spaniei, țară care este casă

și loc de muncă sau de studiu

pentru peste un milion de

conaționali.

Mă adresez tuturor românilor

de aici, de la elitele

profesionale care duc faima

Spaniei în cercetare, medicină,

inginerie, înaltă tehnologie,

arhitectură, până la

cei care, cu măiestria profesională

și sudoarea frunții,

au (re)construit la propriu

orașele spaniole, iar alții au

contribuit la valorificarea

potențialului recunoscut al

agriculturii acestei țări ospitaliere

în care au căutat o

viață mai bună. Le mulțumesc

românilor pe care i-am întâlnit

pentru exemplul de demnitate,

decență și de sacrificiu

manifestat.

Relația cu comunitatea

românească reprezintă o

prioritate a mandatului meu

de ambasador și vă invit să

fim parteneri în efortul de a

identifica cele mai bune căi de

promovare și afirmare a acesteia,

de punere în valoare a

imensului său potențial uman,

economic și cultural. Lucrurile

care au schimbat traiectorii

în istoria neamului sau au

făcut ca poporul român să se

poată reinventa, au fost rezultatul

unei voințe comune, care

s-a impus în fața celor care

au dezbinat fie din interior, fie

din exterior.

Efortul de a menține o

imagine vrednică de cinste

a comunității nu poate fi dus

doar de către Ambasadă, de

un oficiu consular sau de

Institutul nostru cultural din

Madrid, este o acțiune de

responsabilitate a tuturor românilor.

De aceea, văd relația

cu românii din Spania ca pe

un spirit de echipă prin care

cu toții, autorități ale statului

român, mediu asociativ românesc

sau biserici de toate

confesiunile din Peninsulă,

construim un proiect comun,

în care să ne recunoaștem

valorile și să vorbim frumos

despre noi și ce putem oferi,

dar mai ales să ne consolidăm

stima de sine și încrederea reciprocă

în centrul cărora să

așezăm reperele de existență

ale poporului nostru: limba,

cultura, istoria, spiritualitatea

și civilizația. Chiar dacă

intenția mea și a colegilor mei

este de a fi uniți în diversitatea

de crez și idei, aceasta nu

se va putea realiza fără implicarea

constructivă a fiecăruia

dintre dumneavoastră.

Mi-aș dori ca depărtarea

geografică să nu aștearnă

mantia uitării peste rădăcinile

noastre, peste satul copilăriei,

prin care mai curg încă lacrimi

pentru copiii plecați departe și

pe care l-au năpădit în ultima

vreme prea amarnic crucile.

Să aducem puțină Românie

aici în Spania prin ceea ce

este nobil sufl etului nostru,

prin cântece, poezie, reuniuni

culturale și spirituale și prin

portul nostru popular și bucătăria

tradițională, cu care ne

mândrim peste tot în lume, iar

acolo unde e nevoie să avem

curajul să smulgem dintre noi

buruienile dezbinării și cele

care sufocă frumusețea omeniei

românești și a respectului

dintre noi.

Vă mulțumesc tuturor și

vă asigur de deplina mea

recunoștință, pentru tot ceea

ce faceți pentru a rămâne români!

Mă înclin cu respect

în fața celor care, în pofi da

greutăților de la locul de

muncă, a lipsurilor materiale

pe care poate mulți le resimțiți

încă sau a durerii despărțirii

de țară și de cei dragi, găsiți

o fărâmă din timpul și energia

dumneavoastră pentru a sădi

România în inima celui mai

de preț avut al nostru: copiii

noștri din Spania. Să purtăm

curat și demn numele nostru

prin lume! La mulți ani, suflet

de dor și trăire românească

oriunde te-ai afla!

George Bologan

Ambasador al României în

Regatul Spaniei

Consulat itinerant organizat la

Málaga pe 11 iunie 2022

Consulatul General al

României la Sevilla anunță

organizarea unui consulat itinerant

la Málaga, sâmbătă, 11

iunie a.c., în intervalul orar

10:00 – 18:00, în cadrul căruia

se vor oferi servicii și asistență

consulară cetățenilor români

aflați în regiune.

Pentru a beneficia de aceste

servicii, cetățenii interesați vor

solicita o programare la adresa

de e-mail: sevilla. itinerant@

mae.ro.

• Vor fi efectuate următoarele

servicii consulare:

• Pașapoarte simple electronice;

• Titluri de călătorie;

• Acte notariale (procuri,

declarații);

• Acte de stare civilă (înscrieri

certificate de naștere, înscrieri

certificate de căsătorie, înscrieri

certificate de deces);

• Eliberarea pașaportului, dacă

ați verificat pe site https://

sevilla.mae.ro/ cauta-pasaport

și apare că este disponibil pentru

ridicare.

Mesajul prin care solicitați

programarea trebuie să conțină

următoarele date:

• Nume și prenume;

• Serviciu consular solicitat;

• Număr de telefon la care

puteți fi contactat;

• Documentul dumneavoastră

de identitate, precum și alte

acte necesare obținerii serviciului

consular dorit (pentru

aceasta vă sugerăm să verificați

lista de documente de pe portalul

https://econsulat.ro/

Dacă deja aveți cereri în

www.econsulat.ro și doriți să

vă programați/reprogramați

pentru consulatul itinerant de

la Málaga, în textul mesajului

prin care solicitați programa-

rea, trebuie să precizați numărul

cererii (PE 0000). Fiecare

solicitant de servicii consulare

urmează să primească pe email

informații privind data și ora

programării.

NU se fac programări telefonice!

Important! Este necesar să

dețineți la dumneavoastră:

– toate actele în original;

– pentru solicitările de înscriere

a actelor de stare civilă este

necesar să prezentați documentele

în original + fotocopii ale

documentelor;

– formularul pe care îl veți

primi pe mail să fie completat;

– taxa de 59 de euro (pentru

pașaport) se va achita doar în

numerar.

Înainte de a participa la consulatul

itinerant asigurați-vă că

dețineți toate documentele necesare

în ORIGINAL!

Cererile care respectă criteriile

comunicate vor fi programate

în ordinea primirii.

Confirmarea programării va

fi făcută, în timp util, pe e-mail

și va conține ziua și ora, precum

și formularele ce trebuie

printate/completate/semnate.

Persoanele ale căror cereri

nu vor putea fi programate, vor

primi un e-mail în acest sens.

Sub auspiciile Ambasadei

României în Regatul

Spaniei, în perioada 11 iunie

- 19 decembrie 2022, Institutul

Cultural Român de la

Madrid organizează cea de-a

XII-a ediție a Festivalului

de Film Românesc. În

acest context, cinefilii din

Madrid, Barcelona, Valencia,

Sevilla, Zaragoza, Oviedo și

Santander au ocazia să vizioneze

o selecție de șase filme

recente, premiate și semnate,

printre altele, de nume mari

ale „Noului Val al cinematografiei

românești”, precum

Radu Jude sau Radu

Muntean.

Filmele sunt redate în versiunea

originală, cu subtitrare

în limba spaniolă, prin urmare

vă încurajăm să participați în

număr cât mai mare, alături de

prietenii spanioli.

Festivalul Filmului

Românesc 2022 începe sâmbătă,

11 iunie, la Cineteca

Madrid de Matadero

( Plaza de Legazpi, 8), cu

„ Întregalde”, al cărui regizor,

Radu Muntean, va fi prezent

la deschidere și la un masterclass

premergător proiecției.

La Madrid (11 – 16 iunie),

puteți viziona următoarele filme:

• 11 iunie - Întregalde (dir.

Radu Muntean);

• 12 iunie - Imaculat (dir.

Monica Stan și George

Chiper-Lillemark) și

11 iunie - 19 decembrie 2022:

Festivalul Filmului

Românesc în Spania,

ediția a XII-a

Babardeală cu bucluc sau porno

balamuc (dir. Radu Jude);

• 14 iunie - După 40 de zile

(dir. Andrei Gruzsniczki);

• 15 iunie - Câmp de maci

(dir. Eugen Jebeleanu);

• 16 iunie - Crai Nou (dir.

Alina Grigore).

Persoanele Fizice

Autorizate (PFA) în

Spania - Avantaje și

dezavantaje

Juridic IUNIE

2022 07

Ioana Bratuleanu

( Madrid-Spania)

Dreptul Persoanelor Fizice

Autorizate ( Autónomos) la

Securitatea Socială spaniolă

a fost recunoscut prima

dată prin Legea Securității

Sociale din anul 1966, apoi

de-a lungul anilor, s-au adaugat

drepturi, ajungând în ziua

de astăzi ca drepturile privind

Securitatea Socială a persoanelor

fizice autorizate să fie

similar persoanelor angajate.

Și aici ne referim la dreptul la

pensie, la concediu medical,

la șomaj etc.

Comunitatea românească

din Spania este în continuare

una dintre cele mai numeroase

în ceea ce privește

numărul de persoane afíliate

la sistemul de Persoană Fizică

Autorizată, care după datele

publicate în Revista Institutului

Național de Securitate

Socială din luna aprilie 2022,

anul acesta se ridică la un număr

de 336.949 de români.

Găsirea unei idei de afaceri și

punerea ei în aplicare în locul

căutării unui loc de muncă a

devenit o alternativă preferată

de către antreprenorii români

din Spania.

Înregistrarea ca Persoană

Fizică Autorizată în Spania

se poate solicita de către orice

persoană, inclusiv de către

cetățenii români care nu dețin

Certificatul de Înregistrare ca

Cetățean al UE (NIE), certificat

pe care prin această cale îl

pot obține.

Cu solicitarea unui NIE

provizoriu la Poliție este suficient

pentru a putea completa

apoi formularul 036/037 la

Finanțe și pentru a solicita

înregistrarea la Securitatea

Socială. Odată obținută înregistrarea

în mod corect, se

poate solicita Certificatul de

Înregistrare ca Cetățean al

UE (NIE) verde, fără dată de

valabilitate.

Atenție însă, pentru că

în funcție de Comunitatea

Autonomă în care locuiți,

funcționarii vă pot solicita

și alte documente precum

declarațiile fiscale după un

trimestru de activitate pentru

a obține NIE-le verde ori proiect

de afacere pentru a obține

NIE-le provizoriu. Aceste documente

suplimentare au fost

solicitate uneori în Madrid,

deși nu au o bază legală, legea

prevăzând ca fiind suficient

doar documentul de înregistrare

la Securitatea Socială,

solicitări suplimentare care au

ca scop evitarea fraudei, deși

legea nu le permite astfel de

cereri.

Odată înregistrați ca

Persoane Fizice Autorizate,

trebuie avute în vedere

obligațiile fiscale și cotizațiile

de achitat la Securitatea

Socială. Dacă este prima

dată când vă înregistrați

la Securitatea Socială ca

Persoană Fizică Autorizată,

în funcție de vârstă, puteți

beneficia de cotele reduse în

primii doi ani. Pentru a obține

această reducere, trebuie să

vă înregistrați ca PFA pentru

prima dată, să nu fi fost înregistrat

ca PFA în ultimii doi ani

sau trei ani dacă ați beneficiat

anterior de reducere și să nu fiți

PFA colaborator (în cazul persoanelor

din familie angajate).

Pentru anul 2022, prima

parte: primele doisprezece

luni se achită o cotizație de

60 euro (reducere de 80%),

a doua parte: din luna a treisprezecea

până în luna a optisprezecea

se achită o cotizație

de 143,10 euro (reducere de

50%), a treia parte: lunile optisprezece

până la douăzeci

și patru se achită o cotizație

de 200,30 euro (reducere de

30 %) și a patra parte: din

lunile douăzeci și cinci până

la treizeci și șase se achită o

cotizație de 200,30 euro (reducere

de 30 %) pentru noii

PFA și pentru persoanele mai

mici de treizeci și cinci de

ani. Aceste reduceri se aplică

muncipiilor mai mici de 5.000

de locuitori ori în anumite

Comunități Autonome cum

ar fi Madrid.

Dacă nu puteți beneficia

de aceste reduceri, trebuie

să cunoașteți faptul că odată

înregistrați, trebuie să

achitați o sumă de 294 euro

lunar în cazul în care cotizați

pentru baza minimă de cotizare.

De asemenea, în cazul

în care beneficiați de reducerile

menționate anterior și

intrați în situație de neplată a

cotizațiilor, veți pierde reducerea

și va trebuie să achitați

pentru următoarele luni

cotizația întreagă.

Din anul 2011 Persoanele

Fizice Autorizate pot cotiza

și pentru șomaj, iar din anul

2019 cotizația pentru șomaj

a fost inclusă în cuantumul

cotizației. Astfel toate PFAurile

cotizează în mod obligatoriu

și pentru șomaj. Pentru

a beneficia de acest șomaj nu

este suficient să închidem activitatea,

cum nu este suficient

nici să ne dăm demisia de la

locul de muncă în cazul în

care sunteți angajat, ci trebuie

îndeplinite anumite condiții.

În cazul PFA-urilor, trebuie

să fiți la zi cu plata cotizațiilor

la Securitatea Socială și înregistrat

în mod corect, să aveți

o vechime de cotizare de cel

puțin doisprezece luni continue

și imediat anterior cererii

de șomaj pentru a beneficia de

patru luni de șomaj (până la

un maxim de doi ani), luându-se

în considerare la acest

calcul și luna în care este solicitat

șomajul.

De asemenea, închiderea

activității trebuie să fie cauzată

de motive economice,

productive sau de organizare,

de forță majoră, pierderea

licenței administrative de activitate,

violența în familie,

divorț sau acord de separare

matrimonială și în oricare din

cazuri să se dovedească cu documente

situația de fapt. Ca și

în cazul șomajului angajaților,

trebuie să semnați un acord de

realizare a activităților formative

cu Serviciul Public

de Muncă și să nu îndepliniți

vârsta de pensionare sau perioada

minimă de cotizare.

Pentru calcul perioadei de

pensionare la PFA-uri, se au

în vedere aceleași criterii ca

și la persoanele angajate și

se solicită vârsta minimă de

66 ani și două luni care va

crește până la 67, cu o perioadă

minimă de cotizare de

15 ani, dintre care cel puțin

doi ani trebuie să fie în ultimii

cinsprezece ani. Pentru pensionarea

anticipată se cere vârsta

minimă de 63 de ani cu

perioada minimă de cotizare

de 35 de ani.

Cuantumul pensiei va

depinde de baza de cotizare

aleasă de PFA care poate fi de

minim 294 euro pentru pensie

de 900 euro până la 1.266,66

euro pentru o pensie de 4.139

euro. În momentul de față se

iau în considerare ultimii cincisprezece

ani de cotizare pentru

calculul pensiei, însă se discută

mărirea acestei perioade la ultimii

douăzeci și cinci de ani.

De asemenea, se discută

eliminarea posibilității alegerii

bazei de cotizare și implicit

a cotizației (dat fiind că

majoritatea cotizează pentru

baza minimă) și introducerea

unui nou sistem de stabilire

a cotizației în funcție de

volumul de facturare. Asta

înseamnă că un PFA care

facturează sume mari nu va

mai putea cotiza pentru baza

minimă, achitând doar minimul

de 294 euro lunar, ci i se

va stabili o cotizație în funcție

de veniturile acestuia.

Singurele drepturi pe care

nu le are un PFA față de un

angajat sunt vacanțele plătite,

dat fiind că atât cât lucrează

– facturează și dreptul la

ajutorul pentru persoanele

cu vârsta de peste 52 de ani

(subsidio para mayores de

52 años), care este încă în

discuție pentru a se obține

probabil în anul 2023. În rest,

au aceleași drepturi în ceea ce

privește dreptul la asistență

medicală universală, dreptul

la concediul de maternitate

sau paternitate, dreptul la

concediu medical în caz de

accident de muncă sau boală,

prestații în caz de invaliditate

parțială sau absolută.

Activitate de angajat poate

fi compatibilă cu activitatea

de PFA, adică o persoană fizică

autorizată poate lucra și pe

cont propriu și ca angajat, beneficiind

de drepturile oferite

de ambele sisteme (în caz de

accident de muncă de exemplu,

concediu medical sau

bază de cotizare dublă pentru

pensie), însă în cazul în care

este concediat ca angajat ori

dorește să închidă activitatea

ca PFA și să solicite șomajul

pentru PFA, atâta timp cât

apare ca activ la celălalt loc

de muncă/PFA, nu va putea să

lucreze și să obțină șomajul în

același timp.

***

Autor:

Avocat Ioana Bratuleanu

Nota redacției:

Ioana Brătuleanu este

avocat specializat în Drept

Internațional Privat, colaborator

voluntar în cadrul redacției

Occidentul Românesc din

2015. Licențiată în Drept

la Facultatea de Drept din

cadrul Universității ,,Al. I.

Cuza” din Iași, Ioana a urmat

cursurile Masterului de Drept

european din cadrul aceleași

universități, perioadă în care

a beneficiat și de o bursă de

studiu la Universitatea din

Insulele Baleare, Spania. În

anul 2015 a urmat cursurile

Masterului de Acces în

Avocatură la Universitatea

Complutense din Madrid,

iar în anul 2017 a devenit

membru al Ilustrului Colegiu

de Avocați din Madrid. În

prezent își desfășoară activitatea

de avocat pe teritoriul

Spaniei și al României,

având biroul în capitala

Spaniei.

08

IUNIE

2022

Eveniment

Mihaela Iordache, „sevillana” cu care ne mândrim

Inga Diaconu

(Madrid – Spania)

Sărbătorile spaniole au

revenit în forță după doi ani

de restricții și pandemie. Una

dintre acestea luată cu asalt

atât de localnici cât și de către

turiștii din întreaga lume a

fost Festival de Interes Turistic

Internațional de la Sevilla,

Andalucia, care s-a desfășurat

anul acesta în luna mai.

Târgul de la Sevilla este un

festival de primăvară (Feria de

Abril de Sevilla) care se celebrează

anual în orașul Sevilla

(Comunitatea Autonomă

Andaluzia), cunoscut ca fiind

cel mai mare și mai bine organizat

din întreaga Spanie, un

eveniment social unde localnicii

se îmbracă în stil tradițional

și ies pe străzi pentru o săptămână

de distracție.

Târgul se organizează la

una sau două săptămâni după

sărbătorile de Paști și coincide

cu coridele din Plaza de la

Maestranza. Evenimentul are

un mare impact economic și

social asupra orașului Sevilla

și a fost declarat Festival de

Interes Turistic Internațional.

Originile acestei sărbători

sociale datează încă din

1846 când consilierii José

María Ibarra (basc) și Narciso

Bonaplata (catalan) au avut

ideea de a organiza un târg

anual de trei zile, care să aibă

loc în luna aprilie. Un eveniment

cu caracter comercial

pentru cumpărare și vânzare

de animale. După aprobarea

Reginei Elisabeta a II-a, la 18

aprilie 1847, în Prado de San

Sebastián a fost inaugurat primul

Târg la care au participat

peste 25.000 de vizitatori.

De-a lungul anilor târgul

a devenit una dintre cele mai

importante sărbători din oraș

și și-a schimbat caracterul comercial

în cel de festival social.

Întrerupt doar doi ani în timpul

Războiului Civil, în 1973 a

fost necesară mutarea acestuia

în locația actuală datorită numărului

mare de vizitatori. În

prezent, terenul folosit pentru

amplasament ocupă 1.200.000

m2 și este împărțit în trei zone

diferite: Calle del Infierno, El

Real de la Feria și zona destinată

parcărilor.

El Real este împărțit în

cincisprezece străzi numite

după o figură importantă a luptei

cu tauri. Pe timpul Târgului,

sevillanul transformă standul

său (caseta) în casa sa, unde

își primește familia și prietenii.

În standurile frumos amenajate,

nu lipsesc Fino de Jerez

sau Manzanilla de Sanlúcar de

Barrameda, șunca, creveții,

dansul, Sevillana, palme, chitara

și de asemenea cimpoiul

și toba rociero.

După zile de mulțumire,

lux, călăreți, amazoane, plimbări

cu cai și trăsuri domnești,

Târgul se încheie oficial sâmbăta

următoare, la ora 12 din

noapte, cu un foc de artificii pe

malul fluviului Guadalquivir.

Anul acesta, la marea sărbătoare

de la Sevilla a participat

și românca Mihaela Iordache,

căsătorită de mulți ani cu un

spaniol originar din Sevilla.

Românca face furori de

fiecare dată cu aparițiile sale

vestimentare la acest festival.

În acest an, Mihaela Iordache

a îmbrăcat o rochie în stil flamenco,

în culorile drapelului

Ucrainei. Doamna Ioardache

spune că în acest mod a dorit

să aducă un omagiu poporului

ucrainean.

Datorită faptului că împreună

cu soțul său sunt coproprietari

ai Real Casino de

Madrid, anul acesta au fost

prezenți la Târgul de la Sevilla

cu două standuri. Cel al familiei,

faimosul stand (caseta) Real

Círculo de Labradores, fondat

în 1859 de către strămoși, proprietari

de pământ de origine

aristocratică. În cele două standuri,

frumos amenajate, prietenii

și familia s-au bucurat,

după o absență de doi ani, de

prezența fiecăruia și de bucate

tradiționale savuroase.

Mai în glumă, mai în serios,

localnicii spun că familia

soțului doamnei Iordache este

cunoscută în comunitate ca

fiind „Los Pijos” adică „bogătanii”.

Doamna Iordache

se amuză de fiecare dată când

aude aceste cuvinte și cu mult

umor tipic unui moldovean autentic,

povestește despre marea

sărbătoare sevillană la care participă

alături de familie cu mult

drag și mândrie în fiecare an.

Datorită situației sanitare la

nivel mondial, după doi ani de

întrerupere, anul acesta Târgul

de la Sevilla s-a desfășurat în

perioada 1 – 7 mai. A fost o

săptămână de distracție, unde

atracțiile evenimentului au

fost: călăreții, amazoanele în

vestimentații luxoase, plimbările

cu cai și trăsuri, dansul și

bucatele tradiționale savuroase.

Nu a lipsit Sevillanas, unul

dintre cele mai populare dansuri

și cântece tradiționale din

lume. Originea Sevillanelor

este veche, ar fi necesar să ne

întoarcem la Seguidilla castiliană,

dar evoluția ei, atât metric

cât și muzical, a modelat un

gen unic la jumătatea distanței

dintre folclor și flamenco.

„Ca în fiecare an, s-a dat

startul sărbătorii la ora 12

noaptea în piața Cruz Campo.

A pornit iluminatul stradal

al târgurilor și al porților

principale, pe fundal muzical

tradițional care se numește la

Sabia Rosiera. Până în zori,

spaniolii au dansat Sevillana

sub ritmurile flamenco.

Bărbații îmbrăcăți în stil

tradițional țărănesc și femeile

cu rochii în stil flamenco ce au

abundat în culori și buline, șiau

etalat vestimentația luxoasă

în aplauzele turiștilor sosiți din

toată lumea. Barurile, terasele,

tavernele au fost luate cu asalt

de petrecăreți, care au servit

băuturi răcoritoare și tapas.”,

a povestit doamna Iordache.

Conform domniei sale, Târgul

de la Sevilla durează o săptămână

și este unul dintre cele

mai populare festivaluri sociale

internaționale.

Real Casino de Madrid.

Pentru că suntem curioși de

fire, am întrebat-o pe doamna

Iordache ce reprezintă pentru

familia sa vestitul și luxosul

Real Casino de Madrid. Așa

am aflat că, împreună cu soțul

său, sunt coproprietari de mai

mulți ani al acestui club social

care își desfășoară ativitatea

într-un edificiu emblematic

despre care se spune că ar fi

al doilea după Casa Regală a

Spaniei.

Anul 1836 este începutul

oficial al activității clubului

pentru că atunci a fost dotat

pentru prima dată cu statut și

regulament intern. Cazinoul

a apărut într-o perioadă în

care spiritul de asociere intra

în Europa. Această perioadă a

fost marcată de crearea unor

noi societăți care au abandonat

modelul instituțional

tradițional din secolul al XVI-

II-lea bazat pe academii luminate

care au fost create pentru

recrearea claselor superioare.

Cazinoul a avut la început

mai multe locații, toate amplasate

în diferite zone din centrul

Madridului. Numele societății

a suferit și modificări începând

cu simplul Casino, ulterior

fiind denumit Casino del

Príncipe (datorită locației sale

inițiale pe calle del Príncipe),

până la adoptarea în cele din

urmă a denumirii de „Casino

de Madrid”.

Prima clădire a Cazinoului

a fost înlocuită cu altele noi din

ce în ce mai elegante și mai

luxoase. Apariția acestui club

social a coincis cu o perioadă

de tranziție în care statul liberal

a apărut în Spania din vechiul

r egim. Prin urmare, clubul

social denumit în continuare

Cazinou este o organizație liberală

care a devenit un model

de urmat în capitalele de provincie

din Spania de la sfârșitul

secolului al XIX-lea.

Aici se organizează congrese,

diferite evenimente

internaționale, iar coproprietarii

și asociații pot veni zilnic

pentru a citi cărți în biblioteca

neogotică care deține peste

32 de mii de volume de cărți,

sau pot face gimnastică în săli

special amenajate. Nu oricine

poate fi coproprietar, spune

doamna Iordache. Una dintre

condiții este să fii posesorul

unui card de aur la o bancă, să

ai o anumită funcție publică și

să fii recomandat de către unul

dintre proprietari. Chiar dacă ai

bani și statut social, obligatoriu

trebuie să ai și un comportament

foarte civilizat.

Mihaela Iordache Buhus

este născută în satul Cepești,

comuna Bogdănița, o zonă

din partea de sud a județului

Vaslui. Doamna Iordache spune

că satul său are o mulțime

de oameni minunați dar mai

sunt și dintre acei care o deranjează

cu tot felul de comentarii

dușmănoase și invidioase.

„Răutatea și invidia oamenilor

apar întotdeauna din

frustrări acumulate, pentru că

acele persoane nu au reușit

să realizeze ceva în viața lor.

Așadar, fiecare este demn de

soarta sa. În rugăciunile mele

zilnice eu îi mulțumesc mamei

mele, Anica Iordache și o pomenesc

în permanență, pentru

că mi-a insuflat spiritul acesta

de luptătoare și mă bucur că

îi pot simți prezența alături în

fiecare moment al vieții mele.

Sunt multe obstacole extrem

de greu de trecut și îndurat în

viață până ajungem fiecare

acolo unde ne dorim, dar dacă

depunem multă seriozitate,

efort, muncă și încredere în

noi înșine, reușim. Aici îl voi

cita pe tânărul scriitor și pictor

Bogdan Mohor: « Dumnezeu

ne așează acolo unde este nevoie

de noi!» Întotdeauna.”

Și cum vă spuneam, româncă

noastră ne face cinste. La fiecare

eveniment cultural care

se organizează la Real Casino

de Madrid, Mihaela Iordache

apare de fiecare dată cu câte o

vestimentație care face furori,

alături de modestia, simplitatea

și omenia care o caracterizează.

Anul trecut, spre exemplu,

a purtat o ținută cu tematica

Bosque encantado pentru un

veniment de lux la care, din

nou, doamna Iordache a fost

atracția evenimentului, spre

mândria și aprecierea soțului

său. Mihaela Iordache Buhus

povestește că una dintre ținutele

sale la care ține în mod special

este o rochie de lux primită

în dar de la Regina Iordaniei,

în stil oriental, cu ocazia unui

congres care s-a desfășurat în

incinta edificiului elegant și distins

al Real Casino de Madrid.

***

Autor: Inga Diaconu

Foto: Arhiva personală a

Mihaelei Iordache

Nota redacției:

Inga Diaconu este absolventă

a Universității de Stat din

Republica Moldova, licențiată

în Științele Comunicării, specialitatea

Jurnalism. A debutat

la Pro TV Chișinău, iar

de la 1 Decembrie 2018 este

colaborator voluntar la ziarul

de limbă română Occidentul

Românesc.

Remember IUNIE

2022 09

Anca Maria, destin românesc: „Doar cu

vioara-n mână și în costum popular, așa am

vrut să sosesc pe pământul american.”

Unica fotografie a tatălui Ancăi

cu Regele Mihai copil, publicată

în premieră. Din arhiva familiei.

Românca Anca Maria,

balerină și violonistă recunoscută

peste hotare, s-a născut la

București, dar destinul vieții

sale o va purta pe meleaguri

străine unde reușește să ajungă

pe culmile profesionalismului:

San Francisco și New York

(Statele Unite ale Americii),

São Paulo (Brazilia), Zürich

și Lausanne (Elveția). În

America a lucrat alături de cei

mai mari balerini: Nureev și

Barisnikov, Margot Fontaine,

Makarova și mulți alții, iar pe

parcursul carierei sale a concertat

cu Placido Domingo,

Jose Carreras, Pavarotti,

Rostropovici, Yehudi Meuhin

de mai multe ori, Radu Lupu,

Nathan Milstein, Henry

Anca la New York

Mancinni, Tom Jones și mulți

alți artiști excepționali.

Pentru că era apropiată

Regelui Mihai, familia Ancăi

Maria a suferit represiunea comunistă.

Tatăl său a fost arestat

și dus la muncă forțată, iar

Anca a crescut în grija mamei,

sub îndrumarea căreia a urmat

baletul și muzica. Deși n-ar fi

vrut să-și părăsească familia,

îndemnată de mama sa, care

știa că dosarul de la securitate

al tatălui nu-i va permite o carieră

în țară, Anca Maria a plecat

spre alte zări mai bune.

Arestarea tatălui și închisoarea

politică. București - 21

Decembrie. Solstițiul de iarnă.

„Într-o căsuță, la lumina

slabă a jarului rămas în soba

de teracotă, doarme o familie.

Casa este compusă din două

odăi și o bucătărie simplă.

WC-ul este în curte, iar apa se

ia de la cișmeaua din grădină,

care iarna trebuie dezghețată

zilnic la un foc de vreascuri

adunate într-o căldare ruginită.

La această oră târzie, familia

se află într-un somn adânc.

Aproape de părinți, într-un

pat minuscul de lemn doarme

un copilaș, o fetiță cu părul

cârlionțat, ce moștenise de la

tatăl ei ochii verzi, mari, rotunzi,

umbriți de gene lungi.

O familie modestă, dar fericită,

care se odihnește liniștită,

în timp ce-n fața curții lor, pe

stradă, se oprește o mașină

neagră cu geamuri blindate din

care ies trei bărbați îmbrăcați

în uniformă. Tipii încearcă să

deschidă poarta care rezistă și

enervați, sar gardul. Familia

nu are un câine păzitor, deci

cei trei, netulburați, ajung în

fața căsuței strigând, «Miliția,

deschideți ușa!»

Femeia se trezește buimacă,

pătrunsă de un singur gând,

arma care aparținea soțului ei

și care nefiind de mult timp folosită

se afla înfășurată într-un

ștergar, sus pe dulap. În vremurile

sumbre ale comunismului,

posesia unei arme, chiar cu

permis, era interzisă și pedepsită

cu închisoarea.

Înainte de a pătrunde

securiștii în cameră, cu mâini

tremurătoare dar cu sânge

rece, femeia luă arma și o ascunse

sub salteaua pătuțului

unde dormea copilul, după

care, depunând un sărut pe

pleoapele soțului, îi șopti

«Trezește-te Nae, a venit securitatea!»

Bărbatul știa! Se

aștepta de mult timp la această

vizită nocturnă. Securiștii îl

traseră din pat cu brutalitate,

strigând «Nicolae Cișmaru,

ești arestat!», la care bărbatul

le răspunse cu demnitate

«Dați-mi cinci minute să mă

îmbrac!»

- «Nu! Acolo unde vei merge,

avem haine noi pentru

tine!», zbieră șeful cu-n zâmbet

diabolic, descoperindu-și

caninii înnegriți și măcinați de

carii. Femeia plângea, implorându-i

pe bărbații în uniformă

să nu îl ia.

- «Avem un copilaș care are

nevoie de tată. Soțul meu nu a

comis moarte de om.»

- Taci femeie, urlă la ea

unul dintre tipi. Dacă mai zici

un singur cuvânt, te luăm și

pe tine și-ți aruncăm plodul în

stradă. Aveți arme în casă?

- «Nu», răspunse femeia

susținându-i privirea, dar

șeful, suspicios, dădu ordin

de percheziție. Trezit de atâta

zgomot, copilul începu să

scâncească, în timp ce femeia

îl alina în șoaptă, îngrozită

la gândul armei ascunse sub

salteaua lui. Când percheziția

se terminase, arma nu a fost

găsită. Securiștilor nu le trecuse

prin cap să scotocească

în culcușul unui copil. Dacă

arma era descoperită, femeia

ar fi fost la rândul ei arestată.

- Gata, plecăm, spuse șeful

bruscându-l pe bărbat.

- Un moment, răspunse

acesta, și îmbrățișând copilul

și nevasta, le șopti cu duioșie:

«Vă iubesc. Vă las în grija

Celui de Sus, dar vă promit că

într-o zi vom fi iar împreună»!

Vacarmul terminat, o liniște

apăsătoare se lăsase.

În curte rămăseseră doar

urmele bocancilor, adânc înfundate-n

zăpadă. Amprentele

lejere ale papucilor purtați de

bărbat fuseseră deja acoperite

de noua ninsoare proaspăt

așternută. În căsuța cu două

odăi, o tânără femeie plângea,

legănându-și în brațe pruncul

ce rămăsese fără tată.

*

În acea seară a Solstițiului

de Iarnă, legat la ochi cu o

fâșie de pânză neagră, dar

demn și drept precum un brad,

în pijamaua lui de flanelă și

în papuci, tatăl meu, Nicolae

Cișmaru, a fost încătușat,

arestat, schingiuit și condamnat

fără judecată la cinci ani

de închisoare și de muncă zilnică

forțată, cu lanțuri legat

de glezne, la Bicaz. Verdictul

Securității! Deținut politic!

Vinovat pentru a fi omul de

încredere al Regelui Mihai, al

României. Mama mea, o femeie

extrem de curajoasă, deși

foarte tânără și cu aspect firav,

s-a descurcat cum a putut. Eu,

fetița cu părul cârlionțat din

pătuțul care a ascuns o armă

de foc, am crescut înțelegând

că a fi sărac și înfometat nu

înseamnă a fi nedemn și că

a fi modest, nu este un cusur

ci o virtute. O lecție de viață

învățată din fragedă copilărie,

pe care nu am putut s-o uit și

pe care nu o voi uita niciodată.

Au urmat câțiva ani grei,

de foamete și frig! Mama, fiind

soție de deținut politic, nu a fost

angajată să lucreze nicăieri,

iar noi am trăit din pomana

familiei și a vecinilor, care ne

aduceau mâncare, lemne sau

cărbuni pentru iarnă atunci

când aveau și ei de prisos, ceea

ce nu era mereu. Mămica era

însă o femeie tare și s-a luptat

ca să supraviețuim.”

Fragment din interviul

realizat de către Ruxandra

Hurezean cu artista româncă

Anca Maria stabilită în

Elveția. Continuare la pagina

12 și 13.

Foto: Arhiva personală a

artistei Anca Maria

Mama Ancăi cu familia regală

Anca și fiica ei Tatiana, cu Regele Mihai

10

IUNIE

2022

Gabriela Căluțiu Sonnenberg

(Benissa – Spania)

Deși nu aparține decât

parțial României, Marea

Neagră este strâns legată de

destinul țării noastre, numele ei

rezonând în sufletul fiecărui român.

Nu întâmplător, România

se definește drept spațiu carpato-danubiano-pontic,

componenta

pontică derivând

din numele dat în antichitate

de către greci Mării Negre

( Pontul Euxin). Denumirea de

Marea Neagră i-a fost dată mai

târziu de otomanii care aveau

obiceiul să asocieze nordul

cu întunericul (în limba turcă

Marea Neagră se traduce prin

Kara Deniz) și sudul cu lumina

( Marea Mediterană poartă numele

Ak Deniz - Marea Albă).

Cu o suprafață de 423.488

km² (cam de două ori cât

suprafața României) Marea

Neagră este o mare continentală,

de interior, cu dimensiuni

relativ modeste. Temperatura

ei medie anuală este de 12,5 °

C, depășind-o cu mult pe cea

de 20 de grade a aerului. Adâncimea

medie de 1.271 m nu

este exacerbată, platforma continentală

fiind foarte extinsă

mai ales în zona nord-vestică

(deci și în dreptul României).

Punctul ei cel mai adânc se

află la circa 2.212 m sub nivelul

mării, nu departe de orașul

Ialta (Peninsula Crimeea).

Apele ei comunică printr-un

sistem de strâmtori – Bosfor,

Marea Marmara, Dardanele

– cu Marea Mediterană, iar

mai apoi cu oceanul Atlantic.

Strâmtoarea Kerci face legătura

cu Marea de Azov. Alt detaliu

interesant este faptul că

mareele sunt de mică amplitudine

(sub 12 cm). Nu înseamnă

că Marea Neagră ar fi mai ușor

navigabilă decât alte ape! Dimpotrivă,

curenții ei marini sunt

temuți și respectați îndeosebi

iarna, când vânturile de nordvest

provoacă valuri mari.

Și fiindcă vorbim despre

valuri, nu puțini sunt cei care

susțin că Marea Neagră ar fi

nici mai mult nici mai puțin

decât locul în care s-ar fi produs

cândva legendarul Potop

biblic, când barajul natural

al Bosforului s-ar fi surpat,

permițând intrarea nestăvilită

a apelor Mediteranei în actualul

perimetru al Euxinului (cuvânt

care în greacă înseamnă

ospitalier). Ipoteza nu a fost

suficient verificată științific,

dar există dovezi precum că

prin aceste locuri s-ar fi aflat

în preistorie un lac de apă dulce

(Lacul Pontic), în jurul căruia

s-ar fi dezvoltat una dintre

primele civilizații agricole europene.

Fapt este că aici s-au

produs și mai recent catastrofe

naturale, de pildă, în anul 1901,

când un cutremur de 7,2 grade

pe scara Richter a provocat un

val de tip tsunami de aproape

5 metri înălțime, care a măturat

litoralul României și Bulgariei,

distrugând sate întregi și spulberând

plaje pe distanțe de

kilometri.

Cauza acestor mișcări tectonice

este activitatea seismică

intensă de la granița dintre

Europa și Asia Mică. Linia

imaginată de geografi între

platformele continentale taie

marea în două părți, segmentul

major fiind cel european.

Statele riverane sunt:

România, Bulgaria, Ucraina,

Rusia, Georgia și Turcia. O

frontieră nouă a apărut în martie

2014, odată cu anexarea

Peninsulei Crimeea de către

Rusia. Granița fluidă impusă

de atunci României de Rusia

se întinde de la nord spre sud,

pe o lungime de 200 km. S-au

ridicat imediat voci care prevesteau

Mării Negre destinul

latent de „lac rusesc” (citat din

președintele de atunci, Traian

Promovăm România

Cotele apelor... Mării Negre

Băsescu).

Pentru a promova și coordona

politicile și interesele

statelor din zona Mării Negre,

cele 6 țări riverane și vecinele

lor s-au unit, constituind

în anul 1992 Organizația

Cooperării Economice a Mării

Negre. S-a convenit asupra

construirii unui inel de autostrăzi

în jurul mării și a unei

rețele electrice comune. În

plus, s-a construit gazoductul

de adâncime Blue Stream, care

leagă Federația Rusă de Turcia.

Lucrările pentru traseul South

Stream, menit să lege Rusia de

Bulgaria, urmând să traverseze

și partea care ține de România,

s-au sistat în decembrie 2014.

La inițiativa academicianului

şi diplomatului român Mircea

Malița, s-a înființat tot în 1992

Fundația Universitară a Mării

Negre (FUMN), organizație

non-politică şi non-profit creată

după modelul Universității

Mării Baltice şi Universității

Mării Mediterane. Obiectivul

ei este rezolvarea problemelor

la nivel macro din bazin, care

nu țin seama de granițele dintre

state. Un exemplu: în anul

2014, poluarea cu materiale

plastice aduse de Dunăre în

Marea Neagră se ridica la 4,2

tone. Pe zi!

Dar să revenim la geografie.

Forma ovală a Mării

Negre nu este întreruptă decât

arareori de crestături la

țărm. „Proeminențele” ei cele

mai notabile sunt Peninsula

Crimeea, limanurile (lacuri

formate prin acumularea de

aluviuni depozitate la gurile

de vărsare ale râurilor) și cele

câteva insule de la gura Dunării

(de exemplu Sacalinul Mare).

Un loc aparte îl ocupă Insula

Șerpilor, clasificată drept

„stâncă” în nomenclatorul

internațional, pentru că nu dispune

de sursă proprie de apă

dulce.

Situată la 45 de km

de țărmurile României și

Ucrainei, Insula Șerpilor este

un platou arid, de 17 hectare,

fără semnificație teritorială,

dar cu mare impact strategicomilitar

și economic. Numele

ei provine de la șerpii care o

locuiau odinioară, complet

inofensivi pentru om, dar care

se pare că atingeau lungimi de

până la 2 metri, hrănindu-se cu

rozătoare.

Deși Tratatul de Pace de

la Paris din 1947 recunoștea

României supremația asupra

Insulei Șerpilor, ea fost anexată

de URSS la sfârșitul celui

de-Al Doilea Război Mondial,

trecând mai apoi în subordinea

Ucrainei. Diferendul politic

dintre România și Ucraina,

care a durat 40 de ani, s-a

rezolvat în 2009 prin Curtea

Internațională de Justiție de

la Haga, când României i-au

revenit 9.700 km pătrați din

platoul continental de lângă insulă.

Este prima și unica extindere

de jurisdicție suverană și

drepturi suverane ale României

de după Marea Unire din 1918!

Miza disputei este economică

(posibilitatea exploatării resurselor

de hidrocarburi).

Ambele părți au respectat

decizia Curții. Nu și Rusia,

care a invadat și ocupat insula

chiar din prima zi a războiului

de cotropire a Ucrainei (pe 24

februarie 2022). Curajului militarilor

ucraineni, care au apărat-o

din răsputeri, i-a fost dedicat

până și un timbru poștal

omagial. Bătălia continuă...

Râurile mari care se varsă în

Marea Neagră îi reduc drastic

salinitatea, făcând posibilă proliferarea

a circa 1.500 specii de

animale marine cu importanță

economică sporită, cum sunt

scrumbiile, pălămidele, hamsiile,

stavrizii, sturionii, delfinii

și focile. Cu o salinitate

de 10 până la 22 la mie, apa

Mării Negre poate chiar să

înghețe la mal! Cum în adânc

nu pătrunde suficient oxigen,

din moment ce lipsesc curenții

verticali, unii biologi se tem că

Marea Neagră ar putea deveni

o mare moartă, sulfuroasă.

Pe de altă parte, acestea sunt

condițiile ideale pentru acumularea

depozitelor de combustibil

fosil!

O butadă îndrăgită postulează

că Marea Neagră ar fi singurul

vecin cu care România nu

s-a învrăjbit niciodată. Până și

acest lucru s-ar putea schimba

sub presiunea războiului din

Ucraina, care amenință să destabilizeze

întreaga regiune.

Dar, de fapt, cui aparține

Marea Neagră? În această

privință, există reglementări și

acorduri internaționale foarte

clare. Platforma continentală

a României în Marea Neagră

are o lungime absolută de 194

km și însumează un total de

245 km de țărm. Spațiul maritim

al României cuprinde peste

20.000 de kilometri pătrați,

fiind împărțit în trei categorii:

apele maritime interioare (753

km2), marea teritorială (4.487

km2) și zona contiguă (4.460

km2). Primele două sunt indiscutabil

subiectul deplinei

suveranități a statului, dar ultima

este inclusă în zona economică

exclusivă (10.300 km2)

în care se aplică doar anumite

înlesniri.

În funcție de convențiile

statelor riverane, lățimea apele

teritoriale europene poate varia

între 3 și 12 mile marine. Aici

România se încadrează deosebit

de bine, deținând o fâșie de

12 mile marine, deci maximă

(pentru exemplificare, SUA

și Marea Britanie dețin doar 3

mile marine, iar țările scandinave,

Italia, Spania, Grecia și

Italia contează cu 6 mile marine).

Zona contiguă este fâșia de

mare adiacentă mării teritoriale.

Se întinde spre largul mării

până la distanța de 24 mile

marine. În perimetrul ei, statul

riveran poate exercita control

vamal, fiscal, sanitar sau de

imigrare (navele comerciale și

militare au nevoie de o aprobare

guvernamentală prealabilă).

În completarea ei, zona economică

exclusivă se întinde până

la 200 de mile marine în larg

și prevede drepturi de explorare,

conservare și gestiune a

resurselor naturale, biologice

sau nebiologice, inclusiv producerea

de energie cu ajutorul

apelor, curenților și vântului,

precum și alte drepturi asupra

mării garantate de Convenția

Națiunilor Unite.

România a fost prima țară

din lume care a înregistrat oficial

o producție de țiței în anul

1857 (pe uscat). Urmare a recentei

adoptări în Parlament a

Legii Offshore, ar putea deveni

și lider în exploatarea submarină.

Altfel spus, parafrazându-l

pe poetul Octavian Goga, nu

doar „munții noștri aur poartă”,

ci și marea. România, ca garant

regional al independenței

energetice, ar putea juca un rol

echivalent cu cel al prestigioasei

Norvegii în complicatul

caleidoscop economic actual.

Surse: studiul Deloitte

„Contribuția proiectelor de

explorare și producție a hidrocarburilor

din Marea

Neagră la dezvoltarea economiei

românești”, (mai 2018);

„ Hidrocarburile din Marea

Neagră – între provocări și

riscuri”, Nicolae Anastasiu

(aprilie 2019); Badische

Zeitung (7 martie 2014); platforma

www.GazDeRomania.

ro și site-ul Asociației Române

a Concesionarilor Offshore din

Marea Neagră (https://rbsta.ro/

ro)

***

Autor:


Foto: https://media.euobserver.

com/ https://dailynationtoday.

com/

Nota redacției:


este economist, scriitor și

jurnalist, promotor de cultură,

traducător, colaborator

voluntar în cadrul redacției

„Occidentul Românesc” din

anul 2011.

A absolvit Academia de Studii

Economice din București cu

titlul de doctor în anul 2000.

Scrie în limbile română, germană

și spaniolă pentru diverse

publicații din Europa,

Australia, America și Asia. A

debutat ca redactor pe probleme

economice în anul 1991 la

„Tribuna Economică” din

București și ulterior în domeniul

jurnalismului cultural

la ziarul „Observatorul” din

Toronto. Cărți proprii: „Vine

seninul”, proză scurtă (2007);

„Andaluzia – sentiment multicolor”,

reportaj (2010);

„M etoda Pătrățelelor”, roman

(2015); „Bolero”, note

de călătorie (2017); „Vine

Seninul”, vol. II, proză scurtă

(2022). Traduceri: autobiografi

a „Johan fără țară” a

sociologului norvegian Johan

Galtung, precum și o serie

de volume de poezii semnate

Germain Droogenbroodt,

Laurean Jiménez Carrión, Ion

Deaconescu, Zhao Lihong ș.a.

Cărți în cooperare: „ Poezie

fără frontiere” culegere de

poezie modernă contemporană

(2020), „All over Heimat”,

culegere de proză scurtă în

limba germană (2019). Este

prezentă în multe antologii și

a fost distinsă cu numeroase

premii pentru activitatea literară

și pentru promovarea

culturii române în străinătate.

Este afiliată Uniunii Ziariștilor

Profesioniști din România

și Asociației Jurnaliștilor de

Turism din România.

Să scriem corect româneşte IUNIE

2022 11

Dan Caragea

(Lisabona - Portugalia)

Din aceeași categorie, a articolelor

noi, face parte și un

apreciabil număr de cuvinte

străine, multe englezești, dar

și din alte vocabulare, pe care

românii le folosesc în comunicare.

Este vorba de clasa străinismelor

sau xenismelor, o

clasă de frontieră, dar formată

din unități de uz frecvent, prezente

fie în limba generală, fie

în limbajele specializate.

Prima chestiune care se ridică

este apartenența sau nu a

acestor cuvinte la limba noastră.

Altfel spus, fac ele parte

din vocabularul limbii române

sau sunt unități lexicale externe

acesteia pe care însă le folosim

și noi?

La această întrebare răspunsul

este simplu: străinismele

(chiar și cele semiadaptate) nu

fac parte din vocabularul limbii

române, ele apar însă înregistrate

în dicționar cu specificarea

limbii căreia îi aparțin. Uneori,

când au întrat printr-o filieră, se

menționează și limba de origine:

jiu-jitsu (fr./jap.), citinduse:

„cuvânt japonez întrat prin

filieră franceză”. Aceasta nu

înseamnă că străinismele nu ar

avea un rol esențial în comunicare,

că trebuie evitate ș.a.m.d.

De altfel, autoarele le descriu

în felul următor: „Dincolo

de modă și de imitația facilă,

multe dintre acestea denumesc

realități noi, îmbogățesc limba

cu sinonime și au adesea

și avantajul conciziei și al

univocității; pe de altă parte,

ele prezintă anumite probleme

de grafie, de pronunțare sau/

și de comportament gramatical.

Pentru a contracara excesul

de anglicisme ar trebui să

se elaboreze liste de termeni

românești recomandați în locul

acestor împrumuturi – întreprindere

care nu se află însă

printre atribuțiile acestui tip de

dicționar. DOOM 3 nefiind un

dicționar explicativ, ele nu au

putut fi însoțite de indicarea

sensurilor, care trebuie căutate

în alte surse.” (p. 12)

Unitățile străine apar în

DOOM cu pronunțare, indicarea

limbii de origine și articulare.

DOOM-ul nu precizează

însă sensul, nefiind în sarcina

sa. Cum spun autoarele însă,

sensurile „trebuie căutate în

alte surse”. Alte surse înseamnă

dicționarele limbii engleze,

site-urile de traducere, resursele

Wiki etc. De drept însă, sarcina

aceasta este a DEX-ului care

oferă articole complete, cu toate

informațiile din DOOM, dar

și cu explicarea sensului, după

cum se vede mai jos:

• GADGET, gadgeturi,

s. n. (Englezism) Obiect mic,

ingenios construit, de valoare

și utilitate neînsemnate. [Pr.:

gáğet] – Din engl. gadget.

• !gadget (engl.) [pron.

g’eğet] (desp. ga-dget) s. n.,

pl. gadgeturi [pron. g’eğetur i ].

Am remarcat neconcordanța

la pronunțare între cele două

transcrieri. Dacă vrem să ne

lămurim, aflăm că în Oxford

sau Collins transcrierea este /

ˈɡædʒɪt/, prin urmare în spațiul

anglofon ultima vocală este i,

dar la noi ambele dicționare ne

spun să pronunțăm e, căci așa

rostesc românii.

Chestiunea spinoasă este

însă alta. Academia ar trebui să

disponibilizeze cât mai repede

DOOM-ul, și DEX-ul, DELRul,

DLR-ul, ROMTEXTUL etc.

pe Web, să creeze un portal al

limbii române cu resurse academice.

Numai o astfel de decizie

ne poate alinia la standardele

europene. Astăzi, dicționarele

nu mai pot fi privite ca opere

„încremenite”, cum sunt, de

fapt, edițiile lor pe hârtie.

Astăzi DOOM-ul sau DEXul

trebuie să fie informatizate,

actualizate permanent. Nu putem

aștepta încă trei sau patru

ani ca un cuvânt precum covid

să apară în DEX (DOOM 3 înregistrează

COVID-19, fără

să precizeze că este un termen

din engleză și fără să țină seama

că acronimul este perceput

ca substantiv simplu: covid,

fiind deja adaptat: covidul, covidului).

Și nici nu trebuie să

împovărăm profesorii, elevii,

jurnaliștii, editorii, traducătorii

etc. cu cheltuieli nenecesare,

obligați, dacă ar dori să fie „la

zi”, să cumpere ultimele tiraje

ale „cărămizilor” academice.

Iată însă că și acum le-a

sărit în ajutor DexOnline publicând

imediat toate noutățile

din DOOM 3 și scăpându-i

de cheltuieli. Să fim limpezi:

Academia nu trebuie să sacrifice

mai mulți copaci decât este

necesar, pentru că astăzi niciun

dicționar de referință nu poate

fi corectat, revizuit, îmbogățit,

interconectat prin noi tiraje.

Conceptul de ediție tipărită nu

mai este compatibil cu operele

lexicografice de referință, gestionate

de entități ale statului. Cu

părere de rău, trebuie să spun că

Academia noastră ne ține încă

în anii ’70 ai secolului trecut,

dacă este să judecăm după felul

cum ne prezintă dicționarele

sale.

A doua chestiune. Diferența

între neologisme și străinisme

constă în adaptarea primelor

la sistemul limbii, din punct

de vedere ortoepic, ortografic

și morfosintactic. De exemplu,

cuvântul show este străinism

și se scrie după regulile limbii

engleze. Dacă l-am dori românizat,

ar trebui să scriem șou.

În schimb, în exemplul de mai

jos avem o situație de adaptare:

• sandvici/sendviș s. n.,

pl. sandviciuri/sendvișuri

(DOOM 2 , 2005)

• !sendviș/sandvici (desp.

send-viș/sand-vici) s. n.,

pl. sendvișuri/sandviciuri

(DOOM 3 , 2021)

La aceste forme, pe care

DOOM le permută la ediția

a III-a, după cum se vede, se

pot adăuga altele ca variante,

unele fiind pronunții defectuoase:

sendvici, senvici, sandviș,

sanviș. Dacă ar fi să facem o

simplă căutare pe Internet (în

pagini obișnuite, în știri și cărți),

forma sandviș (după pronunția

franceză) are 570 de ocurențe,

forma sandvici (după engleză)

are 590 de ocurențe, forma

sendviș (prima în DOOM 3 ) are

440 de ocurențe, iar sendvici,

110 de ocurențe. Așadar, din

perspectiva frecvenței, soluția

preferabilă ar fi fost: sandvici/

sandviș. Sunt multe astfel de

exemple discutabile în DOOM,

în toate edițiile.

Oricum, se pare că grafia

românească, oricare ar fi

forma aleasă, s-a impus celei

franțuzești sau englezești (sandwich).

Cum trebuie considerat

acest cuvânt? Un neologism

sau un străinism? Lexicografii

l-ar putea probabil introduce

în ambele clase, cu argumente

diferite. În ceea ce ne privește,

îl considerăm neologism. Era

străinism la 1862, când G.M.

Antonescu îl înregistra în

Dicționarul său de „cuvinte

străine”: „S a n d w ic h , (angl.)

buccată de păne copperită cu

unt şi siuncă.” Astăzi, după mai

bine de o sută cincizeci de ani

în limbă, părăsind veștmântul

grafic englezesc sau franțuzesc

(francezii l-au luat de la englezi

la 1762), în ciuda ezitărilor lexicografilor,

este un neologism

dintre cele „vechi”, dacă ni se

îngăduie o asemenea exprimare.

Și, mai firesc, un cuvânt al limbii

române. Dacă însă persistăm

să îl scriem ca în engleză, atunci,

dintr-un cuvânt firesc al limbii

redevine străinism.

La unele cuvinte pătrunse

mai demult ne-am obișnuit

deja cu neconcordanța dintre

pronunție și grafie. La cuvinte

ca bleu, sufleur, föhn (DOOM,

DEX) sau foehn (MDA), pizza,

DOOM 3 adaugă paella. Unele

sunt semiadaptate (acceptă

flexiunea) ca bleu-uri, sufleuri,

foehnuri, pizze, la altele

flexiunea e nebuloasă: paella.

Cred că putem zice totuși gustul

paellei:

„O rețetă grozavă, se poate

renunța desigur la creveți, însă

pentru cunoscători, aceștia

chiar desăvârșesc gustul paellei.”

(www. bucataras.ro/retete/

paella-cu-creveti-81254.html).

ACADEMIA ȘI DICȚIONARELE SALE DOOM – EDIȚIA A TREIA (IV)

La plural însă exprimarea

întâlnită este două paella, ceea

ce nu indică vreo adaptare:

„Dăm și comanda de două

paella (care se comandă obligatoriu

pentru minim două

persoane, cam peste tot am

întâlnit așa), și bunul nostru

chelner începe și aduce diverse

sticle pe o masă alăturată.”

( designedtotravel.ro/cinabilbao-spania/).

Articularea cu articol hotărât

implică, la plural (neutru), în

scris, două recomandări:

1. „La substantivele străine

a căror finală prezintă deosebiri

între scriere și pronunțare,

articolul -(u)l și desinența -uri

se leagă prin cratimă: acquis

art. acquis-ul [pron. ak’iul].

2. La cele a căror finală se

pronunță cum se scrie (inclusiv

cu valoarea prototipică a literelor

-w și -y), chiar dacă în interior

au și grafii neromânești,

articolul -(u)l/-i și desinența

-uri se leagă direct: basedow

pl. basedowuri, cowboy art.

cowboyi, whisky pl. whiskyuri.”

(p. 190)

Prin urmare, vom scrie cu

cratimă after-shave-ul, dar

legat whiskyul.

Este firesc ca realități străine

să fie numite cu cuvinte

străine? Chiar dacă mâncăm

frecvent sau preparăm pizza,

credeți că ar trebui să scriem

pița? Atâta vreme cât trăim

într-o lume „globalizată”, cu

aceleași etichete pretutindeni,

nu e nicio problemă să avem și

cuvinte străine în vocabularul

cotidian, poate chiar în vocabularul

fundamental dacă îl construim

în funcție de frecvență.

De aceea, nu vedem motivul

de a le oropsi cu soluții hibride,

artificiale. Prin scriere și prin

pronunțare se vede de la o poștă

că whisky nu este un cuvânt

adaptat. Adaptat ar fi uischi.

Și în alte limbi problema este

similară. Portughezii au propus

forma uisque, spaniolii güisqui,

dar aceste creații ale lexicografilor

nu au învins forma originală.

Moda limbii vernaculare a

trecut cam peste tot, așa că politica

adaptărilor lexicale forțate

a fost și ea abandonată.

Este un fapt incontestabil că

în comunicarea politică și socială,

în media, dar și în viața de

zi cu zi, limba noastră nu poate

evita străinismele, chiar și atunci

când avem bune corespondențe

în română. Motivele pentru care

oamenii apelează la englezisme

sunt variate. Aș enumera câteva:

în primul rând, pentru că este un

fenomen la modă pretutindeni,

în al doilea rând, pentru că vrem

să ne distanțăm de „restul”

societății prin codul lingvistic

diferit, în al treilea rând, pentru

că sunt multe realități pentru

care nu aveam un nume convenabil

sau suficient de nuanțat

în limba noastră, în al patrulea

rând, pentru că avem cunoștințe

tot mai precare de limbă română,

în fine, pentru că întreaga

societate este guvernată de fenomene

globale condiționante,

de o uniformizare sub toate aspectele

a vieții cotidiene.

Pentru ilustrarea străinismelor

în DOOM 3 , vom analiza articole

de la litera J.

+jam-session (engl.) [pron.

engl. ğemseşăn] s. n., art. jamsessionul

Mai întâi să lămurim sensul.

Wikipedia ne sare în ajutor:

Literal ar însemna „sesiune

aglomerată”, dar „Termenul de

jam session se referă la acțiunea

de a improviza o piesă muzicală

de către muzicieni care

nu obișnuiesc să interpreteze

în formula respectivă și care,

într-un context relativ familiar,

construiesc linii melodice noi

bazându-se numai pe inspirația

de moment.”

„Cineva a pus mâna pe o ghitară,

alții s-au prezentat cu alte

instrumente și s-a încins un jam

session îndrăcit de vuia hotelul.”

(Nicolae Covaci, Phoenix. Însă

eu, o pasăre, Integral, București,

2015, ebook)

Termenul a fost introdus

în lexicografia noastră de

Dicționarul de neologisme

(1986): „Reuniune de jaz formată

de soliști și acompaniatori

în vederea improvizării

în colectiv.” și preluat ca atare

de Micul dicționar academic.

O observație: acest substantiv

nu apare cu cratimă în Oxford,

Merriam-Webster, Collins,

American Heritage etc. Oare

de ce o are în DOOM 3 ? Simplu,

pentru că așa apare în DN

și MDA. Cine să mai verifice?!

+jazzman (engl.) [pron.

ğazmen/ğezmen] s. m., pl. jazzmeni

[pron. ğazmen i /ğezmen i ]

Cuvântul a fost pentru prima

dată înregistrat de Dicționarul

de neologisme (1986), „Muzician

de jaz”, dar a avut un tratament

lexicografic complet în

Dicționarul de cuvinte recente

al Floricăi Dumitrescu (1982):

jazman s. m. pl. jazmeni

(muz.; anglicism) Interpret de

jaz ◊ „În cadrul schimburilor

culturale S.U.A. ‒ România

este programată în luna decembrie

o vizită la București

a unor jazzmeni de marcă.”

Săpt. 5 VII 74 p. 7. ◊ „La

Nisa se va desfășura, între 6

și 16 iulie, cea de-a 5-a mare

paradă a jazului, la care vor

participa 250 dintre cei mai

celebri jazmeni din lume.” Sc.

24 VI 78 p. 6. ◊ „Jazzmenii

străini ne-au arătat că nu sunt

suficiente talentul și pasiunea

[...]” Săpt. 10 IV 81 p. 7 [pron.

jézmen; scris și jazzman] (din

engl. jazzman; PR 1952, DMC

1966, DMN 1969; DJ; DN3)

Florica Dumitrescu îl atestă

la 1974 și îl scrie cu un singur

z, ca și DN, după forma jaz

(semiadaptată, întrucât nu se

pronunța /jaz/). Pluralul urmează

engleza: man/men, la care

adăugăm morfemul i (scurt).

+joint (engl.) [pron. ğoĭnt]

s. n., pl. jointuri

Nu știm la ce sens al lui

joint s-au gândit autoarele, dar

se pare că nu poate fi altceva

decât o „țigară de marijuana”:

joint, jointuri s. n.

(tox.) țigară de marijuana

confecționată artizanal, fumată,

cel mai adesea, în grup.

(Dicționar de argou, 2007)

Este un termen din argoul

american, apărut în 1938, răspândit

astăzi pretutindeni.

„Ca în vremurile bune! exclamă

Pity, pufăind răbdător

dintr-un joint.” (Dana Bordea,

Dragostea all inclusive, vol.

I: Craiul din Olimp, Editura

Stylished, Timișoara, 2020,

p.186)...(va urma)

***

Autor: Dan Caragea

Nota redacției:

Dan Caragea este critic literar,

publicist, eseist, critic de artă,

critic de teatru și traducător

român. Este lusitanist, specialist

în psihologie și lingvistică

computațională. Din

2011, colaborator voluntar în

cadrul redacției Occidentul

Românesc. Dan Caragea a

absolvit Facultatea de Limbă

și Literatură Română (specialiate

B: Limbă și Literatură

Portugheză). Este doctor

în Psihologie. În perioada

1978-1990, a fost profesor

de limba română și asistent

la Facultatea de Limbi și

Literaturi Străine (unde a predat

limba portugheză), autor

de manuale de limbă portugheză,

traducător, critic, publicând

în diverse reviste culturale din

România. Între 1991 și 2008

a fost bursier al Institutului

Camões din Lisabona, autorul

unui manual de portugheză

pentru străini, Viver em

Portugal, director al societății

Cyberlex, responsabilă pentru

versiunile portugheză și spaniolă

ale programului Tropes

(analiza semnatică a textului).

Între 2009 și 2015 lucrează ca

expert la UEFISCDI, unde realizează

versiunea românească

a porogramului Tropes și un

software de detectare a similitudinilor

(Semplag). Publică

Analiza automată a discursului

în 2013, la Editura Academiei

(coautor Adrian Curaj). În

2017 coordonează la Lisabona

un mare album despre relațiile

culturale și diplomatice româno-portugheze

(la care este și

coautor). În anii 2018-2019

este expert la Institului de

Lingvistică „Al. Rosetti – Iorgu

Iordan” din București, colaborând

la prima fază de implementare

a proiectului Romtext

în România. Publică și revista

în culturală Leviatan.

12

IUNIE

2022

Anca Maria s-a născut la

București, iar acum trăiește în

Elveția. Familia sa, pentru că

era apropiată Regelui Mihai, a

suferit represiunea comunistă.

Tatăl său a fost arestat și dus la

muncă forțată. Anca a crescut

în grija mamei, sub îndrumarea

ei a urmat baletul și muzica.

Era studentă la Conservator în

București când a cunoscut un

tânăr american venit aici pentru

o lucrare de doctorat. Băiatul

s-a îndrăgostit de ea și a

cerut-o în căsătorie. Deși n-ar

fi vrut să-și părăsească familia,

îndemnată de mama sa, care

știa că dosarul de la securitate

al tatălui nu-i va permite o carieră

în țară, a plecat.

Îmbrăcată în costum popular

și doar cu vioara în brațe,

Anca a părăsit România, zburând

pentru prima dată cu avionul.

Traseul vieții sale avea să

fie: București - San Francisco -

New York - Sao Paolo – Zurich

- Lausanne. New York a fost

Epoca de Aur pentru ea. Acolo,

ne mărturisește, a realizat că

este întru totul adevărat ceea

ce se spune despre America și

anume că, dacă muncești din

greu, îți îndeplinești visele și

poți ajunge departe!

În America a lucrat cu cei

mai mari balerini: Nureev și

Barisnikov, Margot Fontaine,

Makarova și mulți alții. Pe

parcursul carierei sale, a concertat

cu: Placido Domingo,

Jose Carreras, Pavarotti,

Rostropovici, Yehudi Meuhin

de mai multe ori, Radu Lupu,

Nathan Milstein, Henry

Mancinni, Tom Jones și mulți

alți artiști excepționali. Acum,

Anca Maria se întoarce periodic

în orășelul familiei ei,

Călimănești, unde a refăcut

casa bunicilor. Pentru că viața

ei avea nevoie și de rădăcini.

Ruxandra Hurezean:

Anca Maria, știu că ești balerină

și violonistă, că ai străbătut

lumea în căutarea visului

tău și locuiești în Elveția. Dar

care este povestea familiei și

a copilăriei tale în România?

Anca Maria: Povestea familiei

mele este strâns legată

de istoria noastră. Tatăl meu,

Nicolae Cișmaru, s-a născut

la Călimănești. Bunicul avea o

situație modestă și erau în total

șapte copii. Când tata a împlinit

11 ani, bunicul i-a zis că era

destul de mare ca să-și câștige

existența, și cu o bocceluță ce

cuprindea un schimb de haine,

un cârnat, o bucată de mămăligă

și două mere, l-a trimis cu

trenul la o mătușă din București,

care, nefiind nici ea prea înstărită,

i-a oferit o cameră în beciul

ei. Viața a fost grea la început,

însă tata, fiind isteț, chipeș și

muncitor, și-a găsit repede de

lucru făcând munci mărunte

la o instituție de pompieri, iar

așa a învățat meseria. Șeful l-a

plăcut mult și l-a înscris într-o

școală de detectivi, unde băieții

tineri erau formați pentru a face

parte din garda regală. În acest

timp, când Mihai devenise

rege la doar șase ani, reginamamă

căuta băieți tineri pentru

anturajul și paza lui, deoarece

atunci era înconjurat în marea

majoritate doar de vârstnici.

L-a ales pe tata, i l-a prezentat

copilului-rege care imediat

Campania de excelenţă

„Cred că trăirile sufletești ale unui român sunt mai

Ruxandra Hurezean

(Cluj - Napoca)

l-a îndrăgit și așa a ajuns el la

Palatul Peleș, să fie omul de

încredere al Regelui Mihai, la

nici 25 de ani. O relație care a

durat până când regele a plecat

din țară.

Mămica s-a născut la

Cerbureni-Argeș. Era un copil

sărac, care iarna trebuia să împartă

unica pereche de cizme cu

sora ei pentru a putea merge la

școală, ceea ce putea face doar

trei zile pe săptămână. Bunicului

îi plăcea băutura și când se

îmbăta devenea foarte violent.

Într-o zi, când a fugit cu coasa

după bunica amenințând că

o va tăia în bucăți, dânsa și-a

luat cei cinci copii și a plecat de

acasă. Neavând cu ce să-i hrănească,

pe cei mai mari i-a dat

„de suflet”. Mama avea șapte

ani. A nimerit la o mătușă care

avea atelier de croitorie și a puso

imediat la muncă, încât devenise

slugă în casa lor, muncind

așa de mică cum era, din zori de

zi până-n apus de soare.

Într-o noapte, când mama

avea 16 ani, au dat-o afară din

casă. Neavând unde să se ducă

și înfricoșată, s-a ascuns după

niște lăzi de gunoi și, adormind

ghemuită într-un colțișor, a fost

descoperită de un trecător ce

revenea de la o petrecere. Povestea

este lungă, dar pe scurt,

acest gentleman era un veritabil

baron austriac, care până

la urmă a înfiat-o și i-a oferit

o viață de lux, cu guvernantă,

cursuri de limbi străine și de

pian și tot fastul care venea cu

titlul lui de nobil.

La un moment dat, el fiind

evreu, aranjase să iasă clandestin

din țară și, bineînțeles, cu

mama, care prin acte devenise

fiica lui. Mama însă n-a vrut să

plece fiindcă de-abia îl cunoscuse

pe tata și era deja îndrăgostită,

deci el a plecat fără ea.

Nu a mai avut niciodată vești

de la acest tată adoptiv, ca să

Anca și fiica ei Tatiana, cu Regele Mihai

aflăm doar acum câțiva ani că,

toți cei care au plecat în noaptea

aceea, au fost turnați la securitate

și împușcați la graniță.

Sora mea, Tina, din prima

căsătorie a tatălui meu, s-a

născut la Pelișor și se juca prin

grădinile palatului cu prinții și

prințesele. Mama ei a murit

foarte tânără, iar mama mea,

când s-a măritat cu tata, a crescut-o

ca pe copilul ei. Noi trei

am rămas toată viața unite. Eu

m-am născut la București, la

câțiva ani după ce regele plecase.

El și-a dorit mult ca tata

să-l însoțească, dar dânsul nu

a vrut, zicându-i că-și iubește

prea mult țara pentru a pleca

pe meleaguri străine. La doar

câteva luni după ce mă născusem,

a venit Securitatea și l-a

arestat. A fost condamnat fără

judecată la cinci ani de muncă

forțată la Bicaz. Acolo a făcut

eforturi supraomenești pentru

a supraviețui, îndemnat zilnic

de dorința de-a reveni acasă,

lângă noi.

Ruxandra Hurezean: Cum

ai plecat din România, când

s-a întâmplat?

Anca Maria: Eram studentă

în anul doi la Conservator.

Într-o zi, mergând spre casă,

după cursuri, am cunoscut din

întâmplare un băiat american,

care venise pentru un an la

București ca să se documenteze

pentru teza de doctorat pe

care o făcea la Universitatea

din Stanford, în Științe Politice.

Povestea este simplă. El s-a îndrăgostit

de mine și o săptămână

mai târziu a venit la mama

să mă ceară de nevastă. Era un

băiat minunat și îmi era nespus

de drag, însă eu fiind încă o

copilă naivă, nu-mi doream să

plec din țară și de lângă mama,

mai ales că tata murise, nu de

mult. La îndemnul mamei mele

însă, care știa că din cauza lui

tata aveam dosar la securitate

și că, deși eram o bună violonistă,

șansele mele de-a avea

o carieră artistică în România

erau periclitate, am depus

actele pentru căsătorie care,

după un prim refuz și multe

alte peripeții, a fost aprobată.

Astfel am luat singură avionul

pentru prima oară în viața mea,

fără bagaj, doar cu vioara-n

mână și îmbrăcată simbolic în

costum popular românesc. Așa

am vrut să sosesc pe pământul

american, deoarece, deși-mi

lăsam în urmă țara, o purtam

cu mine-n suflet.

Ruxandra Hurezean: Ai

ajuns în America, țară minunată,

dar nu a fost complicat

să-ți reiei studiile acolo? Cum

te-ai descurcat?

Anca Maria: Viața în

America a fost grea la început!

Anca Maria în grădina ei din Elveția

Eu nu vorbeam engleza, deci

nu puteam să mă reîntorc imediat

la studii, iar cu soțul meu

de atunci trăiam doar din mica

lui bursă de la facultate. Am încercat

câteva așa-zise meserii

care nu necesitau să vorbesc

limba: vânzătoare de flori la o

stație de benzină, barman, maseuză

într-un cabinet de terapie,

muzician de stradă. Asta timp

de câteva luni până când am

învățat suficient engleza pentru

a da examen la Conservator, de

unde am absolvit cu o diplomă

în solistică. Americanii m-au

primit cu brațele deschise și

m-au adoptat imediat. Nu erau

români pe acolo, deci în afară

de cei din păturile intelectuale,

superioare, nu auzise nimeni

despre România, nici nu știau

pe ce continent este. Erau însă

fascinați de povestirile mele

despre acasă, iar când îi invitam

la petreceri cu mămăligă și

sarmale și le cântam la vioară

romanțe și cântece populare

românești, erau cei mai fericiți.

Pentru ei eram o persoană exotică

și mă admirau că mă născusem

într-o astfel de țară. Unii

voiau chiar să-i învăț limba

română. Era minunată această

libertate de-a putea comunica

fără niciun fel de bariere, atât

de diferit de viața mea din

România, unde îmi era parcă

și teamă să exist. La un an și

jumătate după ce plecasem

din țară, spre fericirea mea cea

mare, am adus-o și pe mama.

În timpul regimului comunist

a existat o perioadă în care se

aproba întregirea familiei, iar

cum tata murise și mama mă

avea doar pe mine, a fost posibil.

Pentru dânsa a fost greu la

început, dar a fost admirabilă și

extrem de curajoasă. A învățat

limba, a studiat un an de zile

și, prin concurs a căpătat un

serviciu bun, plus că și-a luat

permisul de conducere, ea care

nu fusese într-o mașină mică

mai mult de zece ori în viața ei.

N-am rămas împreună cu

primul soț, deși era un băiat minunat

pe care-l iubesc și acum

și cu care sunt bună prietenă,

mai ales că este și nașul fetei

mele. El dorea însă o familie,

copii, ceea ce era firesc, dar eu

voiam atunci să-mi trăiesc pasiunea

pentru muzică și să îmi

fac o carieră.

Ruxandra Hurezean:

Așadar, ce a urmat? New

York?

Anca Maria: Da. După

absolvirea facultății mi-am

luat iarăși valiza și vioara și

am plecat singură la New

York. Mama rămăsese la San

Francisco, nu departe de fostul

meu soț, pe care l-a iubit

întotdeauna ca pe copilul ei.

La New York începuturile

au fost grele! Nu cunoșteam

pe nimeni, iar în oraș existau

deja 3.000 de violoniști

profesioniști. După trei luni

de insistențe și când aproape

terminasem toate economiile,

am reușit în sfârșit să primesc

o audiție pentru un mare agent

care, fiind plăcut surprins, mi-a

înlesnit primirea primului post

în orchestra ABT, cel mai renumit

balet din America, iar de

atunci a început să se lanseze

cariera mea de violonistă.

New York a fost Epoca

de Aur pentru mine, în care

am realizat că este întru totul

adevărat ceea ce se spune

despre America și anume că,

dacă muncești din greu îți

îndeplinești visurile și poți

ajunge departe! Acolo am lucrat

cu cei mai mari balerini:

Nureev și Barisnikov, Margot

Fontaine, Makarova și mulți

alții. Pe tot parcursul carierei

mele am lucrat cu: Placido

Domingo, Jose Carreras,

Pavarotti, Rostropovici,

Yehudi Meuhin de mai multe

ori, Radu Lupu, Nathan

Milstein, Henry Mancinni,

Tom Jones și mulți alți artiști

excepționali, pe care am avut

onoarea de a-i cunoaște și personal.

Ruxandra Hurezean: Dar

ai părăsit și New Yorkul...

Anca Maria: Pentru o mare

provocare. Când locuiam la

New York și aveam 23 de ani,

am dat concurs pentru postul

de concertmaistru și solistă

cu Orchestra simfonică din

Sao Polo. Angajamentul era

pentru cinci luni, am câștigat

concursul și am plecat din nou

în aventură. Eram cea mai tânără

și unica femeie pe postul

acesta din istoria orchestrei de

până atunci. A fost o experiență

minunată.

Campania de excelenţă IUNIE

2022 13

intense, mai profunde, decât ale multor popoare.”

Ruxandra Hurezean:

Cum ai ajuns să te stabilești

în Elveția?

Anca Maria: După ce

m-am reîntors din Brazilia la

New York, am primit angajamente

la Zürich, unde, rămânând

câtva timp, l-am cunoscut

pe Louis, cu care m-am căsătorit

și am avut-o pe fata noastră

Tatiana. La Zürich oamenii

mi-au părut mult mai puțin

deschiși decât în America.

Atunci nu prea erau români

acolo și nici biserică nu aveam.

După părerea mea, biserica

este inima unei comunități,

deoarece acolo e locul unde

se adună toți cei plecați în pribegie,

indiferent că sunt catolici,

evrei sau ortodocși. N-am

stat mult timp la Zürich. Când

Tatiana a împlinit vârsta de a

merge la școală, tatăl ei, fiind

din partea franceză a Elveției,

ne-am mutat la Lausanne, unde

am găsit viața mult mai relaxată,

cu mai puține restricții.

Comunitatea românească este

destul de mare aici și avem biserica

noastră. Îmi place mult

să locuiesc aici. Avem un apartament

spațios, mobilat destul

de simplu și boem, cu o curte

enormă ce ne aparține, lângă o

pădurice și un râuleț.

Elvețienii sunt foarte

respectuoși în ceea ce privește

locuințele lor și spațiile publice,

și de o curățenie exemplară.

Pentru ei este foarte important

ca lucrurile să arate armonios

și îngrijite. De asemenea, eu îi

găsesc foarte politicoși, iar aici

nu se face diferența între păturile

sociale. Fiecare om este

tratat cu același respect, ceea ce

din păcate am constatat că nu

se petrece la fel în România.

Aici, în casa mea, am câteva

tablouri cu scene românești,

multe fețe de masă și șervete

lucrate de bunica mea, precum

și câteva icoane foarte vechi,

moștenite de la mama.

Ruxandra Hurezean: Care

sunt impresiile tale despre oamenii

pe care i-ai cunoscut,

lângă care trăiești?

Anca Maria: Elvețienii

sunt foarte politicoși și cu

bune maniere, iar tot ceea ce

ține de birocrație merge ceas.

Ești peste tot bine primit și eficient

servit, fără a se face nici

o diferență în funcție de titlu,

etnie, sau categorie socială.

Nu e ușor să-ți faci prieteni,

dar când se întâmplă asta, sunt

foarte sinceri, săritori și loiali.

Nu am legături în mod special

cu comunitatea românească, în

afară de faptul că merg deseori

la biserica noastră. Cred

că mulți dintre românii de aici

s-au adaptat și integrat bine la

stilul de viață elvețian și nu

când în piese de teatru la Paris,

Avignon etc. După facultate a

plecat la New York, unde și-a

format grupul ei de Jazz. Ea

este cea care scrie toate aranjamentele

muzicale. A dat concerte

în aproape toată Europa,

în multe părți din America, în

Tailanda, China, Fiji, Insulele

Mauritius, India și multe alte

locuri.

În timpul pandemiei, a revenit

acasă, la Lausanne și

împreună cu un prieten compozitor,

a scris libretul unei

opere, care va avea premiera

în 2023. Curând va apărea pe

marile ecrane un film în care ea

deține rolul principal.

Ruxandra Hurezean: Teai

întors și ai reconstruit casa

bunicilor de la Călimănești.

De ce?

Anca Maria: Călimănești

este orașul drag al sufletului

meu. Rădăcinile din partea

tatălui meu sunt din străbuni

adânc înfipte la Călimănești.

Acolo, unde se născuse tata,

era căsuța noastră de vară și am

petrecut cea mai fericită copilărie

plină de aventuri inocente,

frumoase, prima iubire pură,

primul sărut. După ce au murit

părinții mei, am devenit unica

moștenitoare și, neputând să

înstrăinez acest pământ atât

de drag și plin de amintiri, am

decis să nu vând. Căsuța avea

138 de ani și nu mai putea fi

renovată, deci trebuia să fie

dărâmată și reconstruită. Am

angajat un arhitect, așa cum

zice legea, dar când i-am văzut

proiectul nu am fost de

acord, deoarece el voia o casă

modernă, iar eu doream să-i

păstrez stilul vechi cu forma de

acoperiș originală și cu cerdac.

În final, după multe dificultăți

cu el, l-am concediat și împreună

cu meșterii mei, care

au fost minunați, am construit

pas cu pas căsuța viselor mele.

Deși nu știam nimic despre

construcții, m-am documentat,

am studiat și în final am

conceput eu proiectul. Mi-am

luat un an sabatic pe care l-am

petrecut pe șantier, cot la cot cu

meșterii mei, am umblat după

toate actele, și cu constructorul

prin toată regiunea după

materiale, pentru a alege totul

conform planului meu.

A fost greu, uneori am și

vărsat lacrimi, dar am fost

susținută de prieteni buni, plus

că am simțit neîncetat prezența

părinților mei. Mulți oameni

din Călimănești au fost atât de

generoși cu mine, încât simt

că această căsuță aparține la

un sfert din orășel. Acum sunt

cea mai fericită că o am, construită

exact pe același loc unde

simt încă amprentele familiei

mele și-n orașul unde am păstrat

aceiași prieteni minunați pe

care îi aveam în copilărie. E paradisul

meu și o adevărată binecuvântare

când merg acolo.

Ruxandra Hurezean: M-a

impresionat dragostea ta pentru

locul de origine. Dar cum

ai regăsit România, ce ne spui

despre ea?

Anca Maria: Deși sunt

cetățean elvețian și american

și iubesc aceste două țări care

m-au adoptat cu brațele deschise

și unde mă simt acasă,

n-am nici o îndoială că-n suflet

am rămas româncă și că sunt

mândră de-a fi. Cred că trăirile

sufletești ale unui român sunt

mai intense, mai profunde decât

cele ale multor popoare. De

asemenea, gândesc că legătura

noastră cu pământul strămoșesc

este mai strânsă, permanentă.

Din păcate însă, poporul român

trăiește o mare suferință de prea

mult timp, de decenii, iar eu, de

aproape sau de departe, sufăr

împreună cu el. N-am venit niciodată

în România ca turistă,

sau ca o «elvețiancă cu bani»,

am rămas fata simplă ce eram

în copilărie. Nu am mașină

acolo, deci folosesc numai

transporturi publice, tramvai,

autobuz, autocar, rareori taxi.

Îmi place să fiu aproape de oameni

și să le ascult doleanțele.

Am prieteni cu situații foarte

modeste pe care îi respect pentru

curajul lor, stau la masă și

la taifas cu ei și le cunosc bine

viața grea și suferințele. Uneori

plâng cu ei și pentru ei, nevăzând

cum ar mai putea spera la

o viață mai bună, deși-i îndemn

mereu ca să privească viitorul

cu încredere.

Prietena mea Maria, de

la Călimănești, m-a-nvățat o

zicală din bătrâni pe care n-o

știam, «Ca să fii un om realizat

trebuie să sădești un pom, să

construiești o casă și să ai un

petrec prea mult timp între ei.

Ruxandra Hurezean:

Anca, tu l-ai cunoscut pe

Regele Mihai? Cum era?

Anca Maria: Pe Regele

Mihai l-am întâlnit în câteva

ocazii. Prima oară cu sora mea,

Tina, care locuise la Peleș și îl

cunoștea bine. Din America,

unde ea emigrase cu ani în

urmă, aranjase o întâlnire cu el,

iar când a venit la Lausanne,

am mers împreună în vizită la

reședința lui din Versoix, cantonul

Geneva, Elveția. Ceea ce

m-a frapat a fost că ajungând

cu trenul în gara mică de acolo,

Regina însăși a venit singură

să ne ia cu mașina, pentru a ne

conduce la ei acasă.

Întâlnirea a fost foarte impresionantă,

mai ales între

sora mea și Rege. Își amintea

tot despre tatăl nostru și ne-a

destăinuit că îl marcase mult

faptul că din cauza lui a făcut

tata închisoare, precum,

bineînțeles, mii de persoane

ce-au fost atunci întemnițate.

Eu l-am găsit pe Rege foarte

modest, ușor de abordat. S-a

bucurat să mă cunoască, mai

ales când a aflat că sunt violonistă.

Știam artiști în comun și

și-a exprimat dorința să o întâlnească

și pe mama, ceea ce

s-a și întâmplat, iar câțiva ani

mai târziu a cunoscut-o și pe

fata mea, Tatiana. Eu, personal,

știind cât de mult l-a adorat tata

și că și-ar fi dat viața pentru el,

am fost extrem de fericită, convinsă

fiind că de acolo, de Sus,

el ne privea zâmbind.

Ruxandra Hurezean: Ai o

fată, muzician, Tatiana Eva-

Marie. Viața ei cum a fost, este

atașată de România?

Anca Maria: Fata mea,

Tatiana, s-a născut cu muzican

sânge, tatăl ei fiind compozitor

de muzică clasică, de film

și de teatru, iar eu violonistă.

Cu o săptămână înainte de-a

se naște, aveam un concert cu

Simfonia a 8-a de Beethoven,

iar ea, fericită, sau poate deranjată,

bătea cu pumnișorii ritmul

percuției. A crescut pe platouri

de filmări, televiziune, în săli

de teatru sau de concert. Tatăl

ei fiind și cântăreț de jazz, ea se

producea la șase ani pe scenă

cu el și cu orchestra lui, deci

deja-și alesese ce va fi mai târziu

în viață. Eu însă, precum

fac mamele românce, i-am

spus că trebuie să meargă mai

întâi la facultate. După bacalaureat,

pe care l-a luat cu brio,

fiind cea mai tânără din canton,

a intrat la 16 ani și jumătate ca

studentă la Sorbona, Paris, de

unde a absolvit cu un masterat

în literatură medievală engleză.

În tot acest timp, lucra și serile

cântând în cabarete, sau jucopil»,

iar eu le-am făcut pe

toate trei. Am plantat un brad

în curtea mea din Lausanne,

am construit din temelie o

casă la Călimănești și am dat

viață unui copil minunat, care

îmi reprezintă sufletul și țara în

toate colțurile lumii. Eu însă aș

mai adăuga un lucru extrem de

important într-o viață de om și

anume, că nu poți fi pe deplin

fericit fără a ști ce înseamnă să

trăiești o dragoste adevărată, a

iubi și a fi iubit, iar Cel de Sus

m-a îmbogățit dăruindu-mi și

acest cadou prețios.

Ruxandra Hurezean: Ce

ți-ai dori pentru România?

Ai un mesaj pentru noi?

Anca Maria: De când

mă știu, îl ador pe Eminescu,

iar de când am plecat printre

străini, pribeagă, volumele lui

mă-nsoțesc peste tot, deoarece,

citindu-l, mă regăsesc acolo

unde m-am născut, acasă.

Deci ce-aș putea dori eu mai

mult țării mele, decât ceea

ce îi dorea el Dulcei Noastre

Românii, care îmi este nespus

de dragă și căreia-i doresc să

iasă din necazuri și să-i înlăture

pe toți conducătorii care nu

o iubesc și-i fură frumusețea

Tânăra Anca și vioara ei

și bogățiile. Avem o țară minunată

și zic asta fiindcă am

colindat lumea, dar cu tristețe

spun că nu știu dacă România

noastră va supraviețui dacă

nu va primi curând dragostea

și tandrețea pe care o merită.

Rămânem însă optimiști!

***

Autor: Ruxandra Hurezean

Nota redacției:

Ruxandra Hurezean este

jurnalist cu vastă experiență.

Lucrează în presă de peste

27 de ani. A condus redacții

și a contribuit la înfi ințarea

de publicații, lucrând atât

pentru presa locală clujeană,

cât și pentru cea națională.

Este autoarea a cinci volume

de reportaje și proză scurtă.

A fost premiată în mai multe

rânduri de către Asociația

Profesioniștilor din Presă

Cluj și a primit „ Premiul

Mass- Media” al Ambasadei

Germaniei la București pentru

reportajele privind istoria

și prezentul minorității germane

din România. În anul

2017 i s-a decernat premiul

Festivalului Internațional de

Carte Transilvania pentru

„Cartea jurnalistului”.

Anca și Tatiana în călătorie

14

IUNIE

2022

Guvernul urmează să aprobe acordarea

unui ajutor de 700 de lei pensionarilor

cu venituri sub 2.000 de lei

Guvernul urmează să aprobe

prin ordonanţă de urgenţă,

acordarea, în luna iulie, a unui

ajutor financiar în cuantum de

700 lei pensionarilor ale căror

venituri lunare sunt mai mici

sau egale cu 2.000 de lei. Potrivit

notei de fundamentare a

proiectului, măsura se aplică

pensionarilor sistemului public

de pensii, pensionarilor

din sistemul militar şi beneficiarilor

de drepturi prevăzute

de legi cu caracter special

plătite de casele teritoriale de

pensii/casele de pensii sectoriale,

ale căror venituri lunare

sunt mai mici sau egale cu

2.000 lei.

Tot prin ordonanţă de

urgenţă Executivul va aduce

completări la Legea nr.

82/1992 privind rezervele

de stat, vizând, între altele,

introducerea termenului de

„nivel de rezilienţă”, acesta

având semnificaţia de cantitatea

minimă de produs din

cadrul stocului rezervă de stat,

stabilită prin Nomenclatorul

produselor, necesară să existe

în stocul rezervă de stat sau,

după caz, în stocul intangibil,

destinată creşterii imediate a

Românii pot investi, începând

de joi, 2 iunie, în titluri

de stat Tezaur, cu maturităţi

de 1 şi 3 ani şi dobânzi anuale

record de 7,2% şi 7,8%, a

anunţat Ministerul Finanţelor.

Titlurile de stat au valoare

nominală de 1 leu şi sunt în

forma dematerializată. Potrivit

sursei citate, titlurile de

stat pot fi cumpărate: între 2

şi 27 iunie 2022 online, numai

de către persoanele fizice

care sunt înregistrate în SPV.

Operaţiunile care pot fi realizate

online sunt: deschidere

cont de subscriere pe numele

investitorului la o unitate a

Trezoreriei Statului selectată,

subscriere titluri de stat

Tezaur, virament al sumelor

din contul de subscriere al investitorului

către un cont bancar

pe numele investitorului.

Totodată, acestea pot fi

cumpărate între 2 - 28 iunie

2022 de la unităţile Trezoreriei

Statului, între 2 - 27 iunie

2022 în mediul urban şi 2 -

24 iunie 2022 în mediul rural,

prin subunităţile poştale ale

CN Poşta Română SA. „Dobânda

este anuală, plătibilă

la termenele prevăzute în prospectul

de emisiune. De asecapacităţii

de răspuns aferentă

intervenţiilor operative, scrie

agerpres.ro/.

Totodată, în nota de fundamentare

a proiectului se

arată că pentru situaţii care

implică intervenţii operative

urgente cu produse din rezerva

de stat şi pentru care este

necesară existenţa, acoperirea

deficitelor, deţinerea imediată

şi efectivă de stocuri, la

propunerea Administraţiei

Naţionale a Rezervelor de

Stat şi Probleme Speciale,

Guvernul poate dispune prin

hotărâre acumularea stocurilor

de urgenţă ori constituirea

şi/sau reîntregirea stocurilor

rezervă de stat necesare atingerii

nivelului de rezilienţă.

Printr-un alt proiect de ordonanţă

de urgenţă, Guvernul

va modifica şi completa

Legea nr. 96/2000 privind

organizarea şi funcţionarea

Băncii de Export-Import a

României EximBank. Un

alt proiect de ordonanţă de

urgenţă supus aprobării în

Guvern vizează înfiinţarea,

organizarea şi funcţionarea

Agenţiei Naţionale pentru

Dezvoltarea Infrastructurii

România

în Sănătate (ANDIS). Rolul

ANDIS este de a dezvolta infrastructura

de sănătate, prin

pregătirea, implementarea

şi finalizarea obiectivelor/

proiectelor de investiţii de

importanţă considerabilă în

infrastructura de sănătate, se

spune în nota de fundamentare

a proiectului de OUG.

Pe agenda Executivului

figurează, în primă lectură,

şi un proiect de ordonanţă de

urgenţă privind implementarea

Planului naţional de măsuri

cu privire la protecţia şi

incluziunea persoanelor strămutate

din Ucraina, beneficiare

de protecţie temporară în

România. În şedinţa de guvern

urmează să fie adoptat

şi un proiect de lege privind

zonele metropolitane, precum

şi pentru modificarea şi completarea

unor acte normative.

Totodată, Executivul va aproba,

printr-o hotărâre, normele

metodologice pentru identificarea

obiectivelor strategice

de interes naţional, aflate în

stadiul de proiectare.

Printr-o altă hotărâre,

Executivul va decide cu privire

la scoaterea din rezervele

de stat a unor cantităţi de produse

şi acordarea acestora ca

ajutoare umanitare interne de

urgenţă, cu titlu gratuit, instituţiei

Prefectului din judeţele

Botoşani, Brăila, Călăraşi,

Constanţa, Ialomiţa, Vaslui

şi Ministerului Afacerilor

I nterne - Inspectoratului

General pentru Imigrări, pentru

protecţia populaţiei refugiate,

în contextul escaladării

conflictului din Ucraina.

Executivul va aproba, tot

prin hotărâre, Protocolul între

Ministerul Apărării Naţionale

din România şi Ministerul

Apărării al Republicii

Moldova privind colaborarea

în domeniul învăţământului

militar, semnat la Chişinău, la

11 februarie 2022. Nu în ultimul

rând, în cadrul reuniunii

guvernamentale va fi adoptat

şi un memorandum având ca

temă transferul de competenţe

de la nivel central la nivel

local în domeniul tineretului,

familiei şi egalităţii de şanse

între femei şi bărbaţi.

Comisia Europeană: România

nu îndeplineşte condiţiile pentru

adoptarea monedei euro

România nu îndeplineşte

condiţiile pentru adoptarea

monedei euro, este concluzia

Comisiei Europene, în urma

evaluării privind compatibilitatea

juridică şi îndeplinirea

criteriilor de convergenţă şi

luând în considerare factorii

relevanţi suplimentari, se arată

într-un comunicat publicat de

Executivul comunitar.

Concluzia este prezentată

în Raportul de convergenţă din

2022, care evaluează progresele

realizate de Bulgaria, Cehia,

Croaţia, Ungaria, Polonia,

România şi Suedia în direcţia

aderării la zona euro. Acestea

sunt cele şapte state membre

din afara zonei euro care s-au

angajat din punct de vedere juridic

să adopte moneda euro,

scrie agerpres.ro.

Raportul CE semnalează,

în special, că legislaţia din

România nu este pe deplin

compatibilă cu obligaţia de

conformitate prevăzută la articolul

131 din Tratatul privind

funcţionarea Uniunii Europene

(TFUE), România nu îndeplineşte

criteriul de stabilitate a

preţurilor, pe cel privind finan-

ţele publice, nu îndeplineşte

criteriul cursului de schimb şi

criteriul de convergenţă a ratelor

dobânzii pe termen lung.

Comisia Europeană a anunţat

miercuri că Croaţia este pregătită

să adopte moneda euro la 1

ianuarie 2023, ceea ce va aduce

numărul statelor membre din

zona euro la douăzeci.

Potrivit concluziilor raportului,

doar Croaţia şi Suedia

îndeplinesc criteriul referitor la

stabilitatea preţurilor, Bulgaria

şi Croaţia sunt cele două state

membre care îndeplinesc

criteriul cursului de schimb,

Bulgaria, Republica Cehă,

Croaţia şi Suedia îndeplinesc

criteriul ratelor dobânzilor pe

termen lung, iar toate statele

membre îndeplinesc criteriul

privind finanţele publice, cu

excepţia României, care este

singurul stat membru care face

obiectul unei proceduri de deficit

excesiv.

Statele membre care adoptă

moneda euro trebuie să fi atins

un nivel înalt de convergenţă

economică durabilă, care este

examinat în raportul de convergenţă

pe baza criteriilor de

convergenţă. Aceste criterii

(denumite şi „criteriile de la

Maastricht”) sunt prevăzute la

articolul 140 alineatul (1) din

TFUE.

Durabilitatea este un aspect

cheie în evaluarea criteriilor de

la Maastricht, ceea ce înseamnă

că progresele înregistrate

în materie de convergenţă trebuie

să fie bazate pe elemente

structurale care le garantează

durabilitatea şi nu pe factori

temporari.

Foto: money.ro

Românii pot cumpăra titluri de stat Tezaur

la dobânzi record de până la 7,8%

menea, titlurile de stat emise

în cadrul Programului Tezaur

sunt transferabile şi se pot

răscumpăra în avans. Un investitor

poate efectua una sau

mai multe subscrieri în cadrul

unei emisiuni. Investitorii au

posibilitatea anulării subscrierilor

deja efectuate doar în

perioada de subscriere, prin

depunerea unei cereri”, precizează

MF într-un comunicat

transmis AGERPRES.

Sunt eligibile persoanele

fizice care au împlinit vârsta

de 18 ani la data efectuării

subscrierii. Veniturile obţinute

din investirea în oferta

de economisire lansată de

Ministerul Finanţelor sunt

neimpozabile. Fondurile obţinute

de Ministerul Finanţelor

în calitate de emitent, ca urmare

a emisiunii de titluri de

stat, vor fi utilizate pentru finanţarea

deficitului bugetar şi

refinanţarea datoriei publice.

Foto: Ministerul Finanțelor

Ucraina pierde zilnic, între 60 şi 100 de soldaţi

Internaţional IUNIE

2022 15

Între 60 şi 100 de soldaţi

ucraineni mor în fiecare zi în

luptă şi alţi aproximativ 500

sunt răniţi, a declarat preşedintele

Ucrainei, Volodimir

Zelenski, pentru media americane

Newsmax într-un interviu

publicat miercuri, scrie

AFP. „Situaţia în est este cu

adevărat dificilă”, a adăugat

O majoritate covârşitoare

a danezilor, aproximativ

67%, a votat miercuri în favoarea

aderării la politica de

apărare a UE, potrivit numărării

a 99% din buletinele de

vot, scrie AFP. „În seara asta,

Danemarca a trimis un semnal

important. Aliaţilor noştri din

Europa şi NATO şi lui Putin.

Arătăm că atunci când (preşedintele

Vladimir) Putin invadează

o ţară liberă şi ameninţă

stabilitatea în Europa, noi

ceilalţi ne unim”, a declarat

premierul Mette Frederiksen

în faţa partizanilor săi. „A

şeful statului ucrainean.

Acest număr mare de victime

intervine în timp ce trupele

ucrainene luptă cu înverşunare

împotriva unei puternice

concentraţii de forţe ruse care

încearcă să preia controlul

asupra regiunii Lugansk din

estul Ucrainei. „Cea mai mare

parte” din Severodoneţk, un

existat o Europă înainte de 24

februarie, înainte de invazia

rusă şi este o Europă după”, a

adăugat ea.

La două săptămâni după

invadarea Ucrainei de către

Rusia, Mette Frederiksen a

anunţat un acord cu majoritatea

partidelor din parlament

pentru a supune unui referendum

încetarea excepţiei

daneze, precum şi importante

investiţii militare pentru a

depăşi pragul de 2% din PIB

alocat bugetului apărării dorit

de NATO.

Ţară tradiţional euroscepti-

Danezii au votat masiv „Da” pentru

a se alătura politicii UE de apărare

că, Danemarca a obţinut o serie

de excepţii în 1993, numite

„opt out” (opţiunea de retragere)

pe mai multe probleme

europene, în special în ceea

ce priveşte apărarea. Regatul

scandinav - membru fondator

al NATO - nu a putut, astfel, să

participe la nicio misiune militară

a UE. Altădată marginală,

politica de apărare a celor 27 a

căpătat amploare în ultimii ani,

chiar dacă ideea unei armate

europene este o barieră încă

de netrecut pentru numeroase

capitale.

Foto: BBC

menea, ruşii au suferit pierderi

semnificative potrivit informaţiilor

de pe front. Guvernul

ucrainean a estimat astfel săptămâna

trecută că Rusia a pierdut

peste 30.000 de soldaţi de

la începutul invaziei Ucrainei

la 24 februarie.

Foto:

noticieros.televisa.com/

Azerbaidjan promite că va aproviziona

Bulgaria cu gaze timp de 25 de ani

Azerbaidjan va aproviziona

piaţa bulgară cu gaze

naturale timp de 25 de ani, a

declarant ministrul azer de externe

Jeyhun Bayramov, citat

de Novinite. El a făcut referire

la un acord încheiat de guvernul

bulgar cu Azerbaidjan,

ţară care extrage şi aduce în

Europa gaze din regiunea

Mării Caspice.

„Ungaria este una dintre

cele trei ţări europene care pri-

mesc gaze azere. Suntem siguri

că interconectorul cu Grecia

va fi finalizat în curând şi că

Bulgaria va începe să primească

gaze azere pe acolo. Va fi o

contribuţie grozavă la securitatea

energetică în aceste vremuri

volatile”, a spus Bayramov.

Azerbaidjan şi-a construit,

cu ajutorul Comisiei Europene,

o conductă proprie prin care

exportă gaze în Uniunea

Europeană şi regiune. Acest

oraş cheie din această zonă,

se află acum sub controlul

armatei ruse, după numeroase

bombardamente care

au distrus aproximativ 90%

din oraş, potrivit televiziunii

ucrainene.

„Ne menţinem poziţiile defensive”

în est, a subliniat însă

Volodimir Zelenski. De asecombustibil

este considerat

o alternativă sigură la gazele

ruse. Ungaria şi România

ar avea şi ele acces la gazele

azere dacă Bulgaria ar finaliza

interconectorul la care

s-a referit oficialul azer. Dar

lucrările întârzie. Nu au întârziat

însă lucrările la secţiunea

bulgărească a gazoductului

Balkan Stream al gigantului

rus Gazprom.

Foto: EFE

Budapesta blochează embargoul petrolier prin

refuzul de a-l sancţiona pe patriarhul rus

Ungaria a blocat miercuri

adoptarea embargoului petrolier

şi noi sancţiuni europene

decise împotriva Moscovei

pentru a obţine retragerea de

pe lista neagră a UE a şefului

Bisericii Ortodoxe Ruse,

patriarhul Kirill, au indicat

mai multe surse diplomatice,

relatează AFP. Patriarhul

este considerat „un aliat de

lungă durată al preşedintelui

Vladimir Putin” şi „a devenit

unul dintre principalii susţinători

ai agresiunii militare

ruse împotriva Ucrainei”,

subliniază propunerea de

sancţiuni înaintată statelor

membre.

Liderii celor 27 de ţări ale

UE reuniţi luni şi marţi la

summitul de la Bruxelles au

ajuns la un acord pentru a-şi

reduce importurile de petrol

rus cu aproximativ 90% până

la sfârşitul anului pentru a secătui

finanţarea ofensivei ruse

împotriva Ucrainei. Acest

embargo este măsura emblematică

a celui de-al şaselea

pachet de sancţiuni al UE care

prevede o extindere a listei

negre a UE la aproximativ

60 de personalităţi, între care

şeful Bisericii Ortodoxe Ruse,

patriarhul Kirill, şi excluderea

a trei bănci ruse din sistemul

financiar internaţional Swift,

între care Sberbank, principala

instituţie a ţării.

Este necesară unanimitatea

pentru adoptarea sancţiunilor

europene, iar premierul

ungar Viktor Orban şi-a dat

acordul cu privire la acest

nou pachet de sancţiuni care

urma să fie finalizat miercuri

în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor

înainte de publicarea

sa în jurnalul oficial al

UE pentru intrarea sa în vigoare.

Au avut loc consultări

cu Budapesta pentru a încerca

să se depăşească opoziţia

Ungariei, a declarat o sursă

diplomatică.

Foto: forbes

16

IUNIE

2022

Bullying-ul este orice comportament

nedorit sau agresiv

al unei persoane care încearcă

în mod intenționat să te supere,

să rănească sau să aibă putere

asupra ta. Bullying-ul are loc în

rândul copiilor, adolescenților

și tinerilor, fie în persoană,

online, fie prin intermediul

rețelelor sociale. Adulții pot

fi, de asemenea, hărțuiți, atât

în grupuri sociale, cât și la

locul de muncă. În opinia cunoscutului

psiholog Laura

Maria Cojocaru, președinte

și fondator al Institutului de

Neuro-Programare Lingvistică

Somato-Integrativă (INLPSI),

este important să recunoaștem

diferența dintre bullying și luptă,

deoarece uneori pot arăta

foarte asemănătoare.

„Luptele au loc între doi oameni

care au putere egală, fie

că este vorba de forță, dimensiune

sau intelect. Bullying-ul

se întâmplă între cineva care

are mai multă putere (fizică,

socială, contextuală etc.) și

este mai agresiv decât persoana

vizată. Un bătăuș folosește

această putere, indiferent dacă

este puterea fizică, pentru a fi

mai popular sau a cunoaște

informații jenante, pentru a

răni sau pentru a controla

persoana pe care o agresează.

Persoana care este hărțuită

poate avea greutăți să se apere

și se poate simți din ce în ce

mai neputincioasă față de persoana

care o hărțuiește. Poate

fi dificil pentru părinți sau

persoane cu roluri de autoritate

(profesori, antrenori, șefi)

să identifice dacă o persoană

este hărțuită sau agresează pe

altcineva, pentru că deseori

se întâmplă în afara vederii

lor”, explică psihologul Laura

Maria Cojocaru.

Totodată, specialistul este

de părere că acest comportament

de agresiune creează o

cultură a fricii și are un impact

negativ asupra tuturor celor

implicați. A fi hărțuit poate

afecta grav bunăstarea fizică,

emoțională, academică și socială

a unei persoane. Mulți dintre

cei care suferă de bullying

nu au încredere, se simt prost

cu ei înșiși, au puțini prieteni și

petrec mult timp singuri.

„A fi hărțuit este dureros

și stresant și este ceva despre

care multor oameni le este

greu să vorbească. Cei care

sunt hărțuiți se întreabă continuu:

„de ce eu?” S-ar putea

să se simtă rușinați și jenați de

ceea ce li se întâmplă, chiar

să declanșeze sentimente de

vinovăție. Comportamentul

de agresiune poate avea efecte

devastatoare asupra unei persoane,

care poate dura până la

vârsta adultă. În cel mai rău

caz, a fi hărțuit i-a determinat

pe copii și tineri la auto-vătămare

și chiar la sinucidere”,

afirmă psihologul Laura Maria

Cojocaru.

Eveniment

Bullying-ul și efectele sale asupra

sănătății mentale

Tipuri de comportament

de bullying. Bullying-ul ia

multe forme diferite și poate

afecta atât copiii, cât și adulții.

De la hărțuirea fizică și verbală

până la hărțuirea socială și

cibernetică, această formă de

comportament agresiv nedorit

poate fi mai evidentă de detectat

sau mai subtilă. Aceasta

presupune ca o persoană să

provoace în mod intenționat

și în mod repetat disconfort

sau răni altei persoane fără

motiv. În general, o persoană

agresată nu este capabilă să se

apere și probabil că nu se află

într-o poziție de putere. Pentru

a preveni și a atenua agresiunea

atunci când apare, este important

să cunoașteți semnele

și tipurile. Se poate întâmpla

în orice moment, context sau

locație, inclusiv online sau prin

intermediul unui telefon mobil.

„Există două moduri largi

de agresiune prin bullying:

directă și indirectă. Bullyingul

direct are loc între persoanele

implicate într-o situație,

în timp ce acțiunile indirecte

implică alte persoane, cum

ar fi transmiterea de insulte

sau răspândirea de zvonuri.

Hărțuirea indirectă provoacă

în cea mai mare parte un rău

prin deteriorarea reputației

sociale, a relațiilor cu semenii

și a stimei de sine a altei persoane.

Bullying-ul implică un

comportament repetat, agresiv,

pe o perioadă de timp și

este clasificat în patru moduri

principale: fizic, verbal, social

și cibernetic, și două moduri

secundare: rasist și sexual”,

explică psihologul Laura Maria

Cojocaru.

Tipuri de bullying:

1. Bullying-ul fizic este cel

mai evident tip de comportament

de hărțuire de observat

și implică vătămarea corpului

sau a bunurilor unei persoane.

Acest lucru poate lua forma lovirii,

lovirii cu picioarele, împiedicarea,

ciupirea, împingerea

sau deteriorarea proprietății

altei persoane și poate provoca

vătămări fizice atât pe termen

scurt, cât și pe termen lung;

2. Bullying-ul verbal presupune

rostirea sau scrierea de

cuvinte răutăcioase și include

insulte, tachinări, intimidare,

comentarii sexuale neadecvate,

remarci homofobe sau rasiste

sau abuz verbal. În timp ce

comportamentul de agresiune

verbală poate începe inofensiv

sau într-un context de glumă,

poate escalada rapid, provocând

suferință emoțională;

3. Bullying-ul social este

adesea mai greu de recunoscut,

deoarece implică afectarea

reputației sau a relațiilor

cuiva. Denumit uneori hărțuire

relațională, acest tip de comportament

de hărțuire implică

excluderea sau marginalizarea

cuiva în mod intenționat, a le

spune oamenilor să nu fie prieteni

cu acea persoană, răspândirea

de zvonuri neadevărate

și/sau jenarea intenționată în

public.

4. Bullying-ul cibernetic

poate fi deschis sau ascuns, deoarece

implică comportamente

de agresiune prin tehnologii

digitale, cum ar fi computerele

și smartphone-urile. Din cauza

naturii tehnologiei, acest lucru

se poate întâmpla în orice moment

și poate include texte

abuzive, e-mailuri sau postări

pe rețelele sociale, excluderea

deliberată a unei persoane online,

răspândirea de zvonuri și

imitarea altora prin utilizarea

informațiilor lor de conectare.

5. Bullying-ul rasist sau

rasial poate include toate celelalte

tipuri de hărțuire, chiar și

atacuri fizice. Include: batjocorirea

sau intimidarea cuiva din

cauza rasei sale, devalorizarea

originii rasiale a cuiva, discreditarea

practicilor religioase

sau culturale ale cuiva, insultarea

discursului unei persoane,

felul în care se îmbracă sau

obiceiurile sale;

6. Bullying-ul sexual include

orice contact fizic sexual

nedorit, comentarii neadecvate

sau hărțuire online. Include: trimiterea

sau postarea de fotografii,

mesaje sau videoclipuri

cu caracter sexual explicit,

facerea de comentarii sexuale

nepotrivite, glume sau gesturi

cu mâinile, răspândirea

de zvonuri sexuale, apucarea

sau atingerea într-o manieră

sexuală, supunerea la presiuni

pentru sex sau fotografii sexual

explicite.

Efectele bullying-ului.

Bullying-ul îi afectează pe toți

cei implicați și nu doar persoana

vizată, inclusiv pe cei care

agresează și pe cei care sunt

martori la acțiune. În timp ce

multe cazuri raportate de agresiune

afectează copiii, adulții

sunt, de asemenea, susceptibili

la efectele dăunătoare ale

acestui comportament. Are un

impact asupra sănătății mintale

a unei persoane și este legat de

multe rezultate negative, inclusiv

abuzul de substanțe și, în

cazuri extreme, gânduri sau

sentimente suicidare.

„Efectele fizice și

emoționale ale agresiunii pot

include: risc mai mare de a

dezvolta depresie și anxietate,

sentimente crescute și mai

frecvente de tristețe și singurătate,

modificări ale tiparelor

de somn, inclusiv insomnie

sau epuizare, modificări ale tiparelor

alimentare și ale apetitului,

pierderea interesului și

a dorinței pentru activități, mai

multe afecțiuni de sănătate, inclusiv

bunăstarea fizică a unei

persoane. Când se întâmplă la

locul de muncă, capacitatea

unei persoane de a se concentra

și de a performa este afectată

și poate duce la un mediu

toxic pe termen lung. Agresorii

pot viza indivizi care reprezintă

o amenințare pentru ei, cu

scopul de a face individul să

se simtă mai puțin încrezător și

mai inadecvat la locul de muncă.

Dar chiar și a fi martor la

acest tip de hărțuire poate avea

un impact dăunător. Un studiu

a constatat că un spectator are

un risc crescut de a dezvolta

simptome depresive în următoarele

18 luni după ce apare

agresiunea”, explică psihologul

Laura Maria Cojocaru.

Semne de agresiune prin

bullying în cazul copiilor/

adolescenților. Bullying-ul

apare în mod intenționat în

afara vederii adulților. Atunci

când există semne de avertizare,

acestea implică de obicei

schimbări comportamentale și

emoționale.

„Semnele pe care este necesar

să le observăm când un

copil este agresat includ: semne

fizice precum tăieturi, vânătăi

sau zgârieturi care nu sunt ușor

de explicat, încearcă să renunțe

la școală, deodată încep să se

descurce prost la școală, vin

acasă triști, lăcrimați, deprimați

sau prea obosiți, își pierd pofta

de mâncare sau dezvoltă o tulburare

de alimentație, par mai

stresați sau anxioși decât de obicei,

acuză dureri de cap, greață,

dureri de stomac sau alte simptome

fizice, au coșmaruri, tulburări

de somn, insomnie sau

probleme cu somnul”, afirmă

specialistul.

Ce să faci dacă ești agresat?

Potrivit psihologul Laura

Maria Cojocaru, atunci când

apare un comportament de

agresiune, indiferent dacă o

persoană este ținta vizată sau

un spectator, există acțiuni care

pot fi întreprinse pentru a ajuta

la oprirea comportamentului și

pentru a-l preveni în viitor.

„Începeți prin a înregistra

ceea ce se întâmplă,

documentați cuvintele sau

comportamentele agresorului

și descrieți când și unde a

avut loc. Dacă a avut loc prin

e-mail, text sau rețele sociale,

tipăriți acele cazuri în scopuri

de documentare. Acest lucru

va asigura o relatare detaliată

a incidentului (incidentelor)

atunci când luați măsuri. În

timp ce furia, retragerea și

teama de un stigmat pot determina

o persoană agresată

să sufere singură și în tăcere,

este important să raportați

comportamentul de agresiune

pentru a vă asigura că tiparul

nu continuă să dăuneze celor

din jur. Ori de câte ori este

posibil, păstrează distanță între

tine și agresor în timp ce

cauți sprijin. Comportamentul

de agresiune este supărător și

poate avea un impact semnificativ

asupra sănătății fizice

și emoționale a unei persoane

pe termen scurt și lung. Deși

poate lua multe forme, fie directă

sau indirectă, fi e prin

comportamente fizice, verbale,

sociale și cibernetice, efectele

dăunătoare afectează nu doar

persoana agresată, ci și pentru

oricine este martor la acțiune.

Dacă te confrunți cu bullying,

este important să documentezi,

să raportezi și să cauți sprijin,

amintindu-ți că nu ești singur

în experiența ta și că ajutorul

este disponibil”, conchide psihologul

Laura Maria Cojocaru.

Nota redacției:

Laura-Maria Cojocaru,

președinte și fondator

al Institutului de Neuro-

Programare Lingvistică

Somato-Integrativă ( INLPSI)

și președinte și fondator al

Asociației „Generația Iubire”

este Psihoterapeut şi Trainer în

Programare Neuro- Lingvistică.

A studiat natura minţii umane

urmând nouă formări profesionale

cu abordări diferite - psihoterapie

integrativă, hipnoză

clinică, relaxare și psihoterapie

ericksoniană, psihoterapie de

cuplu și familie, psihologie clinică,

neuro-programare lingvistică,

terapii florale Bach,

consultant Panorama Socială,

instructor internațional yoga,

formator acreditat CNFPA. De

peste 13 ani ghidează oamenii

atât în ședințe individuale cât și

de grup și organizează cursuri şi

traininguri în România, cu scopul

de a-i face pe oameni să-și

acceseze și utilizeze la potențial

maxim resursele interioare.

A consemnat și transmis: Dr.

Tănase Tasenţe - Director

General Plus Communication

Emigrantul IUNIE

2022 17

Drama românului închis 8 ani

în China pentru 80 de dolari

Marius Balo din Cluj a stat

opt ani în închisoare în China

pentru 80 de dolari. Autoritățile

l-au acuzat, în 2014, că ar

fi primit această sumă de la

cetățeni chinezi, fără să știe

că provenea din comiterea de

infracțiuni. A fost considerată

fraudă contractuală. Procesul a

fost o farsă, povestește profesorul

român pentru PressHUB.

Marius Balo spune că a fost supus

la interogatorii obositoare,

iar în timpul arestului preventiv

a fost menținut intenționat sub

presiune psihică: se gândea

chiar că va fi condamnat la

moarte și executat.

Tânărul din Cluj, care preda

engleza în China, nu a primit

aproape deloc sprijin din partea

statului român, în ciuda apelurilor

sale disperate. Ar fi putut fi

transferat în România în 2020,

dar pandemia de Covid-19 i-a

anulat această șansă. A fost eliberat

abia în 2022.

Marius Balo povestește

pentru PressHUB, torturile

psihologice la care a fost supus,

cum funcționează justiția

din China, ce au făcut pentru

el autoritățile din România și

cum a reușit, în cele din urmă,

să fie eliberat și să se întoarcă

acasă după opt ani.

PressHUB: În 2010, ajungi

în China, unde în 2014, în împrejurări

nefaste, vei fi arestat.

Cum arăta viața ta înainte de

a merge în China?

Marius Balo: Am absolvit

Seminarul Teologic Liceal

Ortodox din Cluj-Napoca în

2001 și mai apoi, în perioada

2001-2004, programul Master

of Divinity la Seminarul

Teologic Ortodox „St. Vladimir”

din New York, SUA.

Chiar în ziua când am primit

diploma de absolvire, mama

mea mi-a dat un telefon și mi-a

spus că i-a fost descoperită o

tumoare și că trebuie să se

opereze. M-am întors în țară, la

Cluj, și am călătorit împreună

încă un an și opt luni, după care

mama a trecut la cele veșnice.

În acel moment, mi-am spus:

„Marius, de acum înainte poți

să faci ce vrei tu!” Nu sună

așa de grav, însă s-a dovedit a

fi cel mai destructiv lucru pe

care mi l-am spus în întreaga

mea viață.

PressHUB: De ce ai ales

China? Ce anume te-a motivat

ca să te îndrepți într-acolo

și ce așteptări pe termen scurt,

sau poate chiar lung, aveai de

la șederea în China? La momentul

plecării, îți proiectai

un viitor pentru o perioadă

nedeterminată acolo?

Marius Balo: Am plecat în

China în 2008, în vizită la un

prieten care se stabilise acolo

încă din 2007. În acel an el,

mi-a tot scris și m-a îndemnat

să merg să îl vizitez. Asta

știam atunci când am ajuns și

într-adevăr așa s-a dovedit să

fie: totul era nefamiliar, nou,

cu fundul în sus, însă părea

armonios și această aparentă

armonie te atrăgea. Am revenit

în 2009 și în 2010, iar după a

treia vizită am decis să mă stabilesc

acolo. Nu știam pentru

cât timp însă simțeam că va fi o

perioadă relativ lungă de timp.

PressHUB: De la data la

care ai fost arestat și până la

data la care a avut loc procesul,

care a fost asistența

consulară în procedurile din

fața instanței judiciare din

China pe care ai primit-o în

mod concret de la autoritățile

române? Consideri că statul

român s-ar fi putut implica

mai mult pentru a se asigura

că îți sunt respectate drepturile

și libertățile ca cetățean

român aflat pe teritoriul

Chinei?

Marius Balo: Bineînțeles.

După trei zile am primit o

vizita de la Consulul României

din Shanghai. Mi-a spus

foarte franc: „Noi nu putem să

te ajutăm cu nimic!” Nici nu

m-am așteptat, însă am văzut

după aceea, auzind și despre

alți străini arestați în acel loc,

că se puteau face totuși lucruri.

Poate semnificative, poate nesemnificative,

însă ceva sigur

se putea face.

PressHUB: Cum a decurs

procesul? În ce fel ai beneficiat

de asistență judiciară din

partea statului român în timpul

procesului?

Procesul a fost o farsă, cum

sunt toate procesele de fapt.

Este un om care stă în scaunul

judecătorului, altul este așezat

în scaunul avocatului, însă totul

e doar de formă. Nu contează

ce spui sau dacă spui ceva. Totul

a fost hotărât în momentul

în care ai fost arestat. Procesul

e doar ștampila care se pune pe

acea hotărâre.

PressHUB: În urma procesului

ai primit o condamnare

de 8 ani de închisoare

cu executare, 100 000 RMB

amendă și deportare către

Curtea Intermediară Nr. 2 din

Shanghai. Se putea face apel

la această sentință? Ai folosit

acest drept?

Se putea face. Nu am făcut,

pentru că mi s-a comunicat

de către ofițerii din casa

de detenție că, la apel, din

10.000.000 de cazuri doar în

două dintre acestea s-a schimbat

sentința și asta pentru că se

descoperise adevăratul crimi-

nal și acel biet individ pe care

ei îl torturaseră la sânge să recunoască

faptul că el e criminalul

(ceea ce face fiecare până

la urmă, pentru că nu poți să

reziști) a fost eliberat fără nici

un fel de compensație sau nici

un fel de scuze.

PressHUB: În septembrie

2016, făceai o cerere

către Consulatul Român din

Shanghai pentru transferul

în România în vederea executării

restului de pedeapsă

în țară. Care a fost răspunsul

primit în urma cererii adresate

consulatului?

Mi s-a spus că cererea a fost

trimisă la București. Și apoi,

timp de trei ani, nici o veste.

Abia după ce au apărut în presă

informații despre necazul meu,

abia atunci au început lucrurile

să se miște.

PressHUB: La câteva luni

distanță, în ianuarie 2017,

scriai un memoriu adresat

Ambasadei României din

Beijing în care implorai

intervenția statului român,

descriind istoricul arestării

și al încarcerării, solicitând

încă o dată transferul

pentru executarea pedepsei

acasă. Cum a răspuns

Ambasada României la memoriul

adresat? În 2019, în

presa din România apăreau

declarațiile avocatului tău

care acuza public autoritățile

române de lipsa de implicare

în oferirea asistenței consulare,

de data aceasta tu fiind

deja încarcerat de cinci ani

în penitenciarul de maximă

siguranță din Shanghai. Din

nou, cererea de transfer era

adusă în atenția Ministerului

Justiției din România. Ce

progrese s-au făcut la data

respectivă de către partea română,

în vederea soluționării

cererii de transfer lansate

deja de nenumărate ori?

Abia atunci au început lucrurile

să se miște. Doamna

Ministru Ana Birchall a negociat

cu Ministerul de Justiție

chinez și a obținut aprobarea

autorităților de la Beijing. Mai

trebuia doar să fie trimisă o

escortă de poliție care să mă

aducă acasă.

PressHUB: Care au fost

condițiile de detenție din

penitenciarul de maximă

siguranță din Shanghai?

Cum decurgea o zi din viața

ta ca deținut?

Ne trezeam la 6:30. Urma

micul dejun care consta în orez

fiert în apă și o chiflă crescută

la abur de mărimea unei cărți

de credit. Apoi începea munca,

întreruptă doar de masa

de prânz, orez din nou cu legume

în zilele bune, în zilele

mai puțin bune orez cu iarbă.

La ora 17:00, venea cina, din

nou orez cu ridichi sau cu

castraveți. Mai prindeai și o

bucățică de carne, însă mai rar.

Seara, la ora 21:00, erai închis

în cameră.

PressHUB: Care au fost

cele mai grele momente din

închisoare și cum anume ai

reușit să reziști detenției? Ai

avut momente de disperare?

Momente de disperare nu

am avut, însă am avut momente

grele. Momentul în care miam

aflat sentința a fost foarte

greu. Momentul în care mi s-a

transmis să nu mai insist cu

transferul, pentru că dacă voi

insista mi se va da să trăiesc restul

de pedeapsă în țară în cele

mai grele condiții cu putință.

Mulțumesc lui Dumnezeu pentru

că nu am ajuns să experimentez

acele amenințări.

PressHUB: În România

din timpul regimului comunist,

condițiile de exterminare

din închisorile politice puteau

fi explicate din perspectiva

luptei de clasă în care era

angrenat partidul comunist.

Condițiile vecine cu tortura

din pușcăriile chineze, cum

crezi că se explică?

În China, tortura este o artă

care se tot perfecționează de

mii de ani. Am văzut o fotografie

în una din cărțile pe care

le-am găsit acolo, făcută la începutul

secolului trecut, în care

un om era omorât prin tehnica

celor 1.000 de tăieturi (se face

o mică incizie cu un cuțit, după

care se pune sare pe rană), iar

cei cărora priveau, o mulțime

uriașă, le sclipeau ochii de

plăcere. Ei relativizează, nu

empatizează.

PressHUB: Ai putut să îți

faci prieteni în închisoare?

Ai mai cunoscut, din rândul

deținuților, cazuri similare cu

al tău? Există vreun caz aparte

care te-a marcat?

Toate cazurile sunt similare,

pentru că în toate cazurile s-au

înregistrat abuzuri. Nimănui

nu i s-a făcut dreptate. Prieteni

mi-am făcut, însă am fost mai

apropiat doar de două persoane:

Dima, un profesor de istorie

din Belarus și Ali, un om de

afaceri din Iran.

PressHUB: Mai sunt români

în China care s-ar afla

în situații asemănătoare cu a

ta, din ceea ce știi tu?

Da, mai sunt doi români,

din ce știu eu, condamnați la

12-13 ani de închisoare pentru

cărți de credit. Pedepse absolut

uriașe, m-am cutremurat când

am aflat.

PressHUB: Ce anume ai

învățat din detenție?

Am învățat să am răbdare.

Am învățat să ascult. Am

învățat că atunci când mă

pornesc să fac ceva, orice ar

fi, trebuie să pornesc cu două

obiective: să o fac cu grijă și

să o fac cu dragoste.

PressHUB: Ce sfaturi ai

da unui tânăr care se lansează

în necunoscut, vrând să își

facă un rost în China?

Să nu meargă acolo. Sub

nicio formă.

Sursa: PressHUB

Foto: actualdecluj.ro/

18

IUNIE

2022

Español

Andalucía limitará la explotación de “pisos

turísticos” a un máximo de dos por propietario

Andalucía limitará la explotación

de las viviendas con fines

turísticos (VFT), conocidas

popularmente como “pisos turísticos”,

a un máximo de dos

por propietario. Esta es la principal

novedad que presenta el

nuevo decreto que está tramitando

la Consejería de Turismo

de la Junta de Andalucía para

regular el sector. Las entidades

gestoras también estarán obligadas

a explotar un tope de dos

viviendas por persona propietaria,

escribe tourinews.es.

Si hace unos días se conocía

que uno de los objetivos

principales de este decreto

era diferenciar claramente

El Instituto Cultural Rumano

de Madrid organiza del 11 de

junio al 19 de diciembre de

2022 la 12ª Muestra de Cine

Rumano, bajo los auspicios de

la Embajada de Rumanía en el

Reino de España. Los aficionados

a las películas de Madrid,

Barcelona, Valencia, Sevilla,

Zaragoza, Oviedo y Santander,

podrán ver una selección de 6

películas recientes, propuestas

diversas tanto a nivel formal

como temático, galardonadas y

firmadas, entre otros, por grandes

nombres de la “Nueva Ola

del Cine Rumano”, como Radu

Jude o Radu Muntean.

Colaboran: Cineteca

de Madrid, FilmoTeca de

Catalunya, Institut Valencià

de Cultura, Consejería de

entre apartamentos turísticos

(AT) y VFT, ahora se ha conocido

que cada propietario

podrá explotar un máximo de

dos pisos turísticos al mismo

tiempo.

En el caso de las entidades

gestoras de este tipo

de inmueble, también estarán

obligadas a explotar un

tope de dos viviendas por

persona propietaria, con el

mismo objetivo de evitar la

especulación inmobiliaria

y que grandes operadores

económicos se acojan a esta

figura alojativa a través de

terceros, según informa El

Confidencial, medio que ha

Cultura y Patrimonio Histórico

de la Junta de Andalucía,

Filmoteca de Zaragoza, la

Semana del Audiovisual

Contemporáneo de Oviedo

y la Fundación Municipal de

Cultura de Oviedo y el Ateneo

de Santander. Las películas de

este año, presentadas como

siempre en versión original

con subtítulos en español, son:

• Întregalde, dir. Radu Muntean

(2021, 104´);

• Babardeală cu bucluc sau

porno balamuc/ Un polvo

desafortunado o porno loco,

dir. Radu Jude (2021, 106`);

• Crai Nou/ Blue Moon, dir.

Alina Grigore (2021, 85`);

• Imaculat/ Immaculate,

dir. Monica Stan y George

Chiper-Lillemark (2021,

tenido acceso al proyecto del

citado decreto.

Asimismo, la Junta ha recogido

una serie de nuevos requisitos

a la hora de gestionar

las VFT:

• Alquiler de la vivienda al

completo: no podrá tener más

de 15 plazas;

• Alquiler por habitaciones:

el inmueble no podrá superar

las 6 plazas en total.

Además, en ambos casos

estará prohibido exceder las

4 plazas por habitación, de las

cuales 2 deberán habilitarse

siempre en camas que no sean

literas.

Foto: lasexta.com

„Nueva Ola del Cine Rumano”

V.O.S.E, 114`;

• După 40 de zile/ No Rest

for the Old Lady, dir. Andrei

Gruzsniczki, 2021, 99`);

• Câmp de maci/ Poppy Field,

dir. Eugen Jebeleanu (2020,

81`).

La Muestra de Cine

Rumano 2022 empieza el sábado,

11 de junio, en la Cineteca

Madrid de Matadero (Plaza de

Legazpi, 8), con “ Întregalde”,

cuyo director, Radu Muntean,

estará presente en la inauguración

y en un masterclass previo

a la proyección.

Programación en Madrid

(11 – 16 de junio):

• SÁBADO, 11 DE JUNIO,

18.00 h. Sala Borau

• Masterclass con Radu

Muntean

• SÁBADO, 11 DE JUNIO,

20.30 h. Sala Azcona

• Întregalde (dir. Radu

Muntean) + Coloquio con el

director

• DOMINGO, 12 DE JUNIO,

18.00 h. Sala Plató

• Immaculate/ Imaculat

(dir. Monica Stan y George

Chiper-Lillemark)

• DOMINGO, 12 DE JUNIO,


• Bad Luck Banging or Loony

Porn/ Babardeală cu bucluc

sau porno balamuc (dir. Radu

Jude)

• MARTES, 14 DE JUNIO,

20.00 h.Sala Plató

• No Rest for the Old Lady/

După 40 de zile (dir. Andrei

Gruzsniczki)

• MIÉRCOLES, 15 DE

J U N I O , 20.30 h.Sala Plató

• Poppy Field/Câmp de maci

(dir. Eugen Jebeleanu)

• JUEVES, 16 DE JUNIO,


• Blue Moon/Crai Nou (dir.

Alina Grigore)

A partir de septiembre llegaremos

en las otras ciudades

españolas que nos acogen.

Casona en ruinas de Vitoria

(Álava) será transformada en hotel

tecnológico y centro cultural

La “casa de los Alfaro”,

edificio decimonónico en ruinas

de Vitoria (Álava), tendrá

una segunda vida gracias al

proyecto impulsado por la

sociedad Iradier Gardens. La

idea es reconvertir el histórico

y semiderruido inmueble en un

hotel multidisciplinar abierto a

la ciudadanía.

Según ha confirmado

al diario El Mundo Juanjo

Gracia, líder de la iniciativa

urbanística, el proyecto prevé

mantener todas las fachadas

de la casona del siglo XIX,

ya que está protegida por

su valor histórico, y llevar a

cabo una reforma del interior

para garantizar la seguridad y

accesibilidad, así como habilitar

este espacio como lugar

de encuentro a través de un

nuevo concepto hotelero. Es

una experiencia que va más

allá del descanso de alta calidad,

porque es una oportunidad

para disfrutar de la vida

social de la ciudad.

El sector turístico de

Mallorca (Baleares) ha vivido

su primera semana grande este

2022, gracias al desembarco de

decenas de miles de turistas

alemanes. La celebración de

la festividad de Pentecostés ha

motivado un traslado masivo

de viajeros germanos hacia la

isla, llegando a desembarcar

hasta 10.000 en un solo día a

través de la operativa de TUI.

Tal y como apunta el diario

Última Hora, los hoteles

boutique de Palma han estado

al completo gracias a

El primer boceto ideado por

Iradier Gardens planea mezclar

arquitectura, interiorismo

y vanguardia tecnológica, en

un hotel de 5 estrellas y unas

30 habitaciones, que contará

con espacios de coworking

integrados en zonas de ocio y

gastronomía.

“Es una experiencia que va

más allá del descanso de alta

TUI traslada 10.000 turistas

alemanes a Mallorca en un solo día

la gran presencia alemana,

pero también a otros mercados

como el británico, suizo,

nórdico y el procedente de

Benelux.

Por su parte, los establecimientos

ubicados en Cala

calidad porque es una oportunidad

para disfrutar de la vida

social de la ciudad, con una

zona común en la que se realizarán

actividades culturales y

gastronómicas. No habrá una

recepción de hotel tradicional,

sino un espacio abierto”, ha

adelantado Gracia al citado

diario.

Foto: elcorreo.com/

Millor, Playa de Palma,

S’ Arenal de Llucmajor,

Cala d’Or, Playa de Muro,

Capdepera y Calvià, han superado

todos ampliamente el

75 % de ocupación.

Foto: tourinews.es/

Zoe Stoleru Martí

Ingeniero geógrafo - Valencia

Rumanía cuenta con un

patrimonio Unesco poco conocido

para el turista que inicia

la planificación del viaje

abriendo la guía de Rumanía.

Sin embargo no por ello son

ejemplos menores de las joyas

arquitectónicas y culturales

que podemos encontrar durante

nuestra ruta.

Las iglesias de madera de

Maramures son buen ejemplo

de ello. Dispersas por

toda la región fronteriza con

Ucraina, poco señalizadas y

casi siempre al final de una

carretera por donde ya pensamos

que nos hemos perdido,

las iglesias (biserica) de

madera de Maramures suelen

abrir sus puertas gracias a vecinos

que nos enseñan su un

estilo lejano al de las suntuosos

centros de culto de España

o Italia.

Los Monasterios de

Bucovina quizá son la imagen

más recurrente de las portadas

turísticas de Rumanía.

Sus magnificos frescos externos

felizmente recuperados

tras una ardua estrategia de

restauración, maravillan por

el espectáculo de colorido y

la paz que transmite sus entornos

ajardinados donde los

monjes pululan intentando

seguir su rutina de oración.

Los monasterios de Arbore,

Humor, Moldovita, Patrauti,

Voronet, Suceavita o Neamt

entre otros menores, suponen

la mayor concentración de de

pinturas murales del mundo.

La ciudad sajona de

Sighisoara es el conjunto monumental

más importante de

Rumanía. Toda la ciudad es

parte de un complejo de ciudad

medieval poco alterado

por el tiempo, que la Unesco

no ha pasado por alto.

En el sur de Rumanía,

encontramos las fortalezas

dacias de los montes de

Orastie. Se trata de los antiguos

asentamientos del pueblo

dacio, datados entre el I

a.C i el I d.C, antes de la invasión

romana. Aunque los

restos no son muy representativos,

la gran documentación

sacada a la luz gracias a

la excavación arqueológica

ha puesto de relieve el alto

desarrollo cultural de los dacios.

Las iglesias fortificadas de

Transilvania eran auténticos

fortines amurallados en la

baja edad media. La fortaleza

campesina de Prejmer

fue designada patrimonio de

la Unesco por la ser la más

completa y mejor conservada

de toda Transilvania, si

Español IUNIE

2022 19

Patrimonio Unesco

bien el listado completo lo

componen Biertan, Câlnic,

Viscri, Dârjiu, Saschiz y

Valea Viilor.

Monasterios del Valle de

Olt. Uno de ellos, el monasterio

de Horezu fue incluido

en la lista de patrimonio de la

Unesco. Son la manifestación

en Rumanía

perfecta del arte de Valaquia

que va del XIV al XVIII.

Ligados a la historia de los

Voivodas, estos centros religiosos

no sólo siguen activos, si

no que su comunidad aumenta

cada año.

El Delta del Danubio

que formó parte del

p atrimonio Unesco a partir

de 1991 conserva una variedad

de ecosistemas diferentes

único en E uropa.

Centenares de especies de

flora y Fauna se diseminan

en las marismas que riega el

Mar Negro.

Los siguientes sitios y monumentos

se encuentran en la

lista de lugares en evaluación

por la UNESCO, por lo que

pueden entrar a formar parte

del Patrimonio Universal muy

pronto.

El centro histórico de Sibiu

con su Gran Plaza y los edificios

y murallas que la rodean.

Balneario de Baile Felix

Baile Felix es la estación

balnearia más importante de

Rumanía, y muy reco nocida

a nivel europeo, ya conocida

por los romanos que la denominaban

“balneario de la

felicidad”. La zona es rica en

minerales con propiedades

terapéuticas, de modo que sus

aguas termales y sus lodos son

beneficiosas para todo tipo de

tratamientos, desde el reúma,

cuidado de la piel, o simplemente

el ocio.

Además las temperaturas

suaves de invierno y templadas

del verano hacen que el

clima sea muy apreciado para

visitar la estación balnearia

durante todo el año.

Además de los diferentes

servicios y tratamientos, el

complejo de Baile Felix, cuenta

con piscinas y toboganes

al estilo parque acuático, siendo

una actividad apta para

niños y adultos.

En la población hay un grupo

de hoteles que nos ofrecen

alojamiento desde opciones

económicas a otras más selectas

y de lujo. Desde luego

si estamos en Oradea de vacaciones

no debemos olvidarnos

de pasar por Baile Felix.

Además de los diferentes

servicios y tratamientos, el

complejo de Baile Felix, cuenta

con piscinas y toboganes al

estilo parque acuático, siendo

una actividad apta para niños

y adultos. En la población hay

un grupo de hoteles que nos

ofrecen alojamiento desde opciones.

20

IUNIE

2022

Ruladă de cașcaval cu

ceapă verde

Ingrediente:

• 250 gr cașcaval

• 1 morcov

• 150 gr cârnați de la bunica

• câteva fire de ceapă verde

• 20 măsline negre fără sâmburi

Mod de preparare:

Cârnații se fierb. Cașcavalul

tăiat felii se pune

într-un vas pe bain-marie și

se amestecă până se topește

complet. Se întinde o folie

de aluminiu și 2 bucăți de

folie alimentară, suprapuse

una peste alta. Așezăm

cașcavalul pe folia alimentară

și cu ajutorul unei

linguri întindem în formă

dreptunghiulară, cca 5 mm

grosime. Adăugăm cârnații

tăiați, măslinele, ceapa ver-

Reţetele Annei

de și morcovul mărunțite

pe toată suprafața și rulăm

strâns. Învelim rulada

în folie alimentară, folia

de aluminiu și o strângem

bine la capete. Punem rulada

pe o tavă și introducem

la rece pentru minim 3

ore. Se porționează în felii

potrivite și se servește ca

aperitiv.

Ciorbă țărănească

Ingrediente:

• 1 kg carne (găină de casă)

• 1 morcov

• 1 păstârnac

• 1 țelină mică

• 1 ardei roșu sau gogoșar

• 2 cepe

• 2 linguri mazăre fiartă

• 1 lingură ulei măsline

• 1 legătură de pătrunjel

• sare și piper după gust

Mod de preparare:

Legumele se spală și se

curăță. Vom tăia cubulețe:

morcovii, țelina, păstârnacul,

ardeiul și ceapa. Carnea

se spală, se porționează și

se pune la fiert în 3-4 l apă

cu sare. În timpul fierberii

se spumează. Într-o cratiță

se călesc legumele pentru 8

minute. Când carnea s-a fiert

adăugăm legumele călite

și lăsăm ciorba să fiarbă la

foc mic, cca 15 min. Înainte

de a închide focul adăugăm

mazărea și mai fierbem 1

minut. Adăugăm pătrunjel

mărunțit, sare și piper după

gust. Se servește cu smântână.

Piept de pui cu legume

și susan

Ingrediente:

• 600 gr piept pui

• 50 gr susan

• 2 morcovi

• 5 cepe mici și roșii

• 3 fire ceapă verde

• 1 ardei roșu

• 1 ardei verde

• 50 ml ulei

gumele se curăță, se spală și

se porționează în felii. Într-o

tavă teflonată sau termorezistentă

așezăm legumele,

uleiul rămas de la prăjit și

pieptul de pui. Adăugăm

sare și piper după gust, apă,

apoi introducem tava la cuptor

pentru 20 minute/180C.

Ingrediente:

• 6 ouă

• 40 ml apă rece

• 180 gr zahăr

• 1/2 plic praf de copt

• 200 gr făină

• 1 praf de sare

• 1 linguriță esență vanilie

• 300 gr cireșe

• zahăr pudră pentru decor

Mod de preparare:

Cireșele se curăță de

sâmburi și se pun într-un

bol. Separăm albușurile

de gălbenușuri. Mixăm

albușurile cu apă rece și

sare până devin o spumă

densă. Zahărul se adaugă

Prăjitură

cu cireșe

• sare și piper după gust

• 50 ml apă

Mod de preparare:

Pieptul de pui se spală,

se taie cuburi mari și se

condimentează. Într-o tigaie

punem uleiul la încins,

adăugăm pieptul de pui și îl

prăjim pentru 5 minute. Letreptat

și se continuă mixarea

până se dizolvă complet.

Gălbenușurile se mixează

cu esența de vanilie. Amestecăm

ușor albușurile cu

gălbenușurile și adăugăm

faina amestecată cu praful de

copt. Compoziția obținută se

pune într-o tavă (30×20 cm)

tapetată cu hârtie de copt.

Adăugăm cireșele pe toată

suprafața prăjiturii. Se introduce

tava în cuptorul preîncălzit

la 180 C și se coace

cca. 25 minute. După coacere

se lasă să se răcească. Se

pudrează cu zahăr farin și se

porționează.

Corina Simionescu Hudgens

Medic terapeut – Norwich/ Anglia

Încă de mici ni s-a spus că

oasele sănătoase ne ajută să

avem un corp puternic, dar

mai ales că dacă bei zilnic un

pahar de lapte te vei bucura

de mai multă mișcare chiar

și atunci când înaintezi în

vârstă. Într-adevăr, anumite

băuturi cresc cantitatea de

calciu din organism și servesc

ca nutrienți esențiali oaselor,

indiferent de vârstă.

Nutrienții precum calciu,

magneziu, vitamina K, vitamina

D, fosfor, vitamina C,

bor și potasiu sunt esențiali

pentru sănătatea oaselor. Din

fericire, aceștia se regăsesc în

fructe, legume, leguminoase,

nuci, semințe și proteină slabă.

Schimbă-ți rutina de

Introducerea în dietă a mai

multor alimente bogate în vitamine

din complexul B ar putea

reduce cu până la 10% riscul

de accident vascular cerebral.

Desigur, asta nu înseamnă

că trebuie să începeţi să luaţi

astfel de suplimente fără un

control amănunţit sau fără o

recomandare de specialitate!

Nivelul homocisteinei, reglat

prin aport corect de vitamine

B. În cazul unui atac cerebral,

transportul de sânge şi

oxigen către creier este blocat

din cauza unui cheag de sânge

sau a unei rupturi a vaselor

de sânge, iar acest lucru este

cauzat frecvent de tensiunea

arterială crescută, nivelurile

ridicate de colesterol din sânge,

fumat, stres şi alimentaţia

dezechilibrată.

Cu toate acestea, factorii

de risc mai sus amintiţi poartă

doar o mică vină pentru producerea

accidentului vascular

dimineață cu un smoothie

bogat în nutrienți care să servească

sănătății oaselor. Un

smoothie din prune uscate

este excelent pentru oase puternice,

deoarece ele conțin

vitamina K, fosfor, bor și potasiu.

Toate acestea lucrează

la unison pentru a sprijini

structura oaselor și pentru a

le proteja de fracturi odată cu

înaintarea în vârstă.

Ceaiul verde. O altă băutură

simplă care te poate ajuta

să ai oase puternice este

ceaiul verde, iar asta datorită

antioxidanților și a compușilor

pe care îi conține și care reduc

stresul oxidativ. Componenții

bioactivi din ceaiul verde reduc

riscul de apariție a fracturilor

și îmbunătățește densitatea

de minerale din oase. În urma

unui studiu s-a descoperit o

creștere drastică a densității

osoase în primii 3-5 ani de la

menopauză.

Sucurile verzi. Dacă nu

consumi suficiente verdețuri

în viața de zi cu zi, atunci

poate că o idee bună este să

le bei. Pe lângă faptul că ele

oferă organismului vitamine,

minerale și fibre, contribuie

totodată la sănătate și structura

osoasă.

Terapia verde IUNIE

2022 21

Băuturi pentru sănătatea oaselor

Chefirul este o băutură fermentată

și probiotică și ajută

la îmbunătățirea densității

minerale din oase. Oferă 9

grame de proteină, 25% din

necesarul zilnic de calciu și

Alimente pe care să le consumi mai des

cerebral. Studii de specialitate

arată că există şi alte cauze,

cum ar fi de exemplu nivelul

crescut de homocisteină din

sânge.

Homocisteina este un aminoacid

care se află în strânsă legătură

cu apariția problemelor

cardiovasculare, aterosclerozei

sau trombozelor venoase, dar

și cu apariția stărilor depresive.

Vitamina B se pare că are un

efect de reducere a nivelului de

homocisteină, însă cercetări viitoare

vor lămuri mai în detaliu

acest aspect.

Complexul de vitamina B

are un rol deosebit de important

pentru funcţionarea normală

a organismului şi se poate

procura din alimente diverse.

Societatea Americană contra

Cancerului subliniază totuşi

ideea că administrarea excesivă

de suplimente cu vitamine

B poate duce la efecte adverse

care includ: vedere neclară,

ameţeală, vărsături şi niveluri

crescute de zahăr în sânge. Din

acest motiv este bine să cereţi

întotdeauna părerea medicului

înainte de a începe un astfel de

tratament preventiv.

Vitamine din complexul B:

în ce alimente le găsim. Acest

complex activ conține 8 vitamine

solubile în apă. Vitamina

B1 (tiamina) se găsește în alimente

precum: ficat, inimă, rinichi,

ouă, legume verzi, nuci,

fructe de pădure, germeni de

grâu și cereale integrale. Lipsa

ei poate cauza inflamații

la nivelul inimii, dureri de picioare

și slăbiciune musculară.

Printre beneficii: prevenirea

alcoolismului, remediu împotriva

depresiei, a stresului sau

a anxietății, responsabilă cu

îmbunătățirea abilităților de

concentrare, a memoriei, precum

și în tratarea indigestiei

cronice.

Vitamina B2 (riboflavina)

se găsește în alimente precum:

ciuperci, lapte, carne, ficat, legume

verzi, cereale integrale,

paste și pâine. Lipsa ei poate

provoca apariția unor mici

escoriații pe suprafața pielii

sau sensibilitate la lumina

puternică. Printre beneficii:

menținerea sănătății pielii, unghiilor,

ochilor, gurii, buzelor

și limbii, efect anticancerigen.

Vitamina B3 (niacină) se

găsește în alimente precum:

carne de pui, somon, ton, ficat,

semințe, mazăre, cereale

integrale, fasole uscată. Lipsa

ei poate duce la declanșarea

pelagrei (boală caracterizată de

ulcerații eritematoase cutanate,

diaree, modificări ale mucoaselor

și, uneori, simptome de

boli mintale). Printre beneficii:

reduce nivelul colesterolului și

previne apariția aterosclerozei

(un proces patologic complex,

caracterizat prin grave tulburări

de irigație, determinate de

îngroșarea peretelui arterial și

stenozarea lumenului arterelor).

Vitamina B5 (acidul pantotenic)

se găsește în alimente

precum: ouă, cereale integrale,

legume și carne. Lipsa ei poate

cauza stări de oboseală, alergii,

greață și dureri abdominale.

Printre beneficii: are un rol

esențial în metabolizarea grăsimilor,

a carbohidraților și a

proteinelor.

Vitamina B6 (piridoxina)


20% din necesarul zilnic de

fosfor, dar și 12% din necesarul

zilnic de vitamina D.

cereale integrale, pâine, ficat,

spanac, avocado și banane.

Lipsa ei duce la afecțiuni ale

pielii, amețeli, grețuri, anemii,

convulsii și pietre la rinichi.

Printre beneficii: ajută organismul

să absoarbă și să sintetizeze

aminoacizii, să utilizeze

grăsimile și contribuie la formarea

de celule sanguine noi.

Vitamina B7 (biotina) se

găsește în alimente precum:

tărâțe de grâu, organe animale,

drojdie de bere, ouă fierte,

stridii. Lipsa ei poate duce la

erupții, căderea părului, depresie,

stări de oboseală, letargie,

amorțeală, furnicături

în mâini și picioare, imunitate

scăzută. Printre beneficii: ajută

organismul să metabolizeze

carbohidrații, proteinele și grăsimile.

Vitamina B9 (acidul folic)


legume verzi, nuci, cereale integrale

și carne organică. Lipsa

ei poate duce la stări depresive,

alergii, slăbiciune musculară,

oboseală, tulburări de

memorie, respirație sacadată,

Documentare:

www.eatthis.com/

bonehealthandosteoporosis.org/

malformații congenitale, infarct,

cancer de stomac, naștere

prematură sau avort. Printre

beneficii: ajută organismul să

sintetizeze hemoglobina, tratează

anemia, susține imunitatea,

joacă un rol important în

sinteza și repararea ADN-ului,

ajută organismul să absoarbă

substanțele nutritive din alimente.

Vitamina B12 (cobalamina)

se găsește în alimente

precum: carne, lapte, ouă,

pește, ficat, cereale integrale,

drojdie alimentară. Lipsa ei

poate duce la amețeală, piele

palidă, oboseală, tulburări

de vedere sau de memorie,

senzație de ace la nivelul

mâinilor, tulburări de tranzit

intestinal, ulcerații bucale, depresie.

Printre beneficii: ajută

la buna funcționare a sistemului

nervos, este esențială în

sinteza ADN-ului, contribuie

la formarea de globule roșii.

celulelor roșii.

Documentare:

www.webmd.com/

www.healthline.com/

22

IUNIE

2022

Români în lume

Cine sunt Matei Zaharia şi Ion Stoica, profesorii români din Statele

Unite care au fost puşi de Forbes în noua listă a miliardarilor lumii

Databricks, compania

lansată în 2013, permite

gestionarea volumelor mari

de date prin aşa-numita arhitectură

lakehouse. Inovaţia

le permite utilizatorilor

să aibă la un loc tot confortul

din tehnologia lake

data, prin care pot fi înmagazinate

volume spectaculoase

de date nestructurate,

cu informaţiile filtrate din

depozitele de date (data

warehouses). Utilizatorii

hrănesc cu date aplicaţia,

iar inteligenţa artificială

livrează soluţii de business

viabile. Această cuplare

revoluţionară, de date

cu inteligenţa artificială,

este accesată acum de mii

de clienţi la nivel global.

În spatele Databricks sunt

şapte oameni, dintre care

doi sunt români, iar povestea

lor este la fel de uimitoare

ca produsul în sine.

Cine este Ion Stoica,

cofondator Databricks. Are

56 de ani, este cofondator

Databricks şi preşedinte

executiv al Consiliului de

Administraţie. Este absolvent

al Universităţii

Politehnica din Bucureşti,

cu un master la Facultatea

de Inginerie Electrică şi

Ştiinţa Calculatoarelor.

În 1996 pleacă în SUA

pentru un doctorat la

Universitatea Carnegie

Mellon, din Pittsburgh,

ră Netflix, Yahoo, eBay,

Pinterest sau AirBnb. „Grupul

nostru a fost printre

primele care a încercat să

faciliteze lucrul cu volume

mari de date pentru cei ale

căror priorităţi nu erau dezvoltarea

de softuri”, spune

Zaharia, citat de Fobes.

Spark s-a dovedit a fi un

succes, stabilind în 2014

un record la nivel mondial

pentru viteza de sortare

a datelor. Cei doi, Zaharia

şi Ali Ghodsi, s-au bucurat

atât de mult de succesul

obţinut, încât au permis

utilizarea codului în mod

gratuit. În cadrul unor întâlniri

însă, pe la începutul

lui 2012, un grup de şapte

academicieni au pus bazele

Databricks, pornind de la

această idee, de a simplifica

lucrul cu volume impresionante

de date. „Sfaturile

antreprenoriale au venit de

la coordonatorii lucrării de

doctorat a lui Zaharia, Scott

Shenker şi Ion Stoica, doi

academicieni extrem de respectaţi”,

mai scrie Forbes.

De aici a început totul, cu

Stoica în funcţia de CEO al

noii companii şi Zaharia în

rolul de chief technologist.

Matei Zaharia, 36 de

ani, chief technologist

la Databricks, este acum

proefesor-asistent în

Computer Science în cadrul

Universităţii Stanford,

Pennsylvania. În prezent,

Stoica este profesor în cadrul

Universităţii Berkeley

din California şi conduce

RISELab, laboratorul de

informatică al instituţiei.

Stoica are la activ trei companii,

Convivia Networks

(2006), Databricks (2013)

şi Anysclae (2019).

Ion Stoica, 56 de ani, este

cofondator Databricks şi preşedinte

executiv al Consiliului

de Administraţie. Stoica este

absolvent al Universităţii

Politehnica din Bucureşti, cu

un master la Facultatea de

Inginerie Electrică şi Ştiinţa

Calculatoarelor. În 1996 pleacă

în SUA pentru un doctorat

la Universitatea Carnegie

Mellon, din Pittsburgh,

Pennsylvania. În prezent,

Stoica este profesor în cadrul

Universităţii Berkeley

din California şi conduce

RISELab, laboratorul de informatică

al instituţiei. Stoica

are la activ trei companii,

Convivia Networks (2006),

Databricks (2013) şi Anyscale

(2019).

Matei Zaharia, 36 de

ani, chief technologist

la Databricks, este acum

profesor-asistent în computer

science în cadrul

Universităţii Stanford,

după ce anterior a deţinut

aceeaşi funcţie în cadrul

Universităţii Berkeley. La

24 de ani, Zaharia, alădupă

ce anterior a deţinut

aceeaşi funcţie în cadrul

Universităţii Berkeley. La

24 de ani, Zaharia, alături de

Ali Ghodsi, actualul CEO

şi cofondator al Databricks,

lansau Apache Spark, un instrument

software utilizat

pentru procesarea volumelor

mari de date. De aici a

pornit Databricks. În 2014,

Databricks avea practic

venituri zero, dar o injecţie

de 33 de milioane de dolari

de la fondul de investiţii

Andreessen Horowitz avea

să ducă firma la o valoare

de piaţă de 250 de milioane

de dolari, la numai 13 luni

de la înfiinţarea acesteia.

„Anticipând creşterea

accelerată, Databricks şi-a

mutat sediul din biroul său

modest din Berkeley la

etajul 13 al unui zgârienori

din San Francisco.

Echipei nici nu i-a păsat

numărul asociat ghinionului”,

mai scrie Forbes. În

2016, vânzările au ajuns la

12 milioane de dolari, iar

în februarie, anul acesta,

compania a reuşit să ridice

1 miliard de dolari de pe

pieţe, devenind unul dintre

cele mai valoroase start-upuri

la nivel global, cele mai

mari companii din lume devenind

clienţii Databricks.

Rezultatul este cu atât mai

uimitor cu cât fondatorii

erau atât de implicaţi în

turi de Ali Ghodsi, actualul

CEO şi cofondator al

Databricks, erau implicaţi

în realizarea Spark Apache,

un instrument software utilizat

pentru procesarea volumelor

mari de date. Lucrul

începuse alături de o

echipă de la Berkeley din

2009, potrivit informaţiilor

de pe site-ul Databricks.

„Am început Apache

Spark în 2009, în timpul

doctoratului meu la

Berkeley. Azi, Spark este

cel mai dezvoltat proiect

open-source din gestionarea

volumelor mari de

date. Ce este revoluţionar

la Spark este faptul că este

singura platformă software

care combină datele cu inteligenţa

artificială. Folosind

Spark, poţi face transformări

cu volume mari de

date şi analize pe care poţi

aplica ulterior inteligenţa

artificială. La final, acest

lucru este foarte important

pentru realizarea produselor

care implică inteligenţă

artificială în contextul

în care valoarea acestora

este dată de valoarea datelor

introduse. Când ai o

aplicaţie care ţi le pune pe

amândouă la un loc poţi

construi produse de mare

valoare”, explică Zaharia,

într-o intervenţie pe site-ul

Databricks. Printre

utilizatorii Spark se numămunca

lor academică încât

nici nu îşi doreau neapărat

să lanseze o companie şi

nici măcar să ceară bani

pentru tehnologia lor.

„Eram un grup de hipioţi

de la Berkeley care voiau

să schimbe lumea”, spune

acum Ghodsi, CEO-ul

Databricks. „Le spuneam

clienţilor să folosească softul

gratuit, iar ei ne spuneau

nu, în niciun caz, trebuie să

luaţi un milion de dolari.”

După o nouă rundă de finanţare,

cea din august,

Databricks se pregăteşte

acum de listarea la bursă.

„Este pe cale de a ajunge

la venituri de 1 miliard de

dolari anul viitor. La final,

estimarea pentru o valoare

viitoare de 100 de miliarde

de dolari nu este exclusă şi

chiar şi aceasta s-ar putea

dovedi conservatoare. Este

matematică pură: inteligenţa

artificială este deja o

piaţă de un trilion de dolari

şi este mai mult ca sigur că

aceasta va creşte”, mai spun

reprezentanţii Databricks,

citaţi de Forbes.

Ion Stoica şi Matei

Zaharia deţin între 5% şi 6%

din Databricks. În contextul

în care compania a fost evaluată

de 38 de miliarde de

dolari, cei doi tocmai au devenit

cei mai proaspeţi miliardari

români din IT.

Foto: forbes.ro

Mica publicitate IUNIE

2022 23

Important pentru cititori!

• Vă rugăm să verificaţi textul

anunţului şi numărul de telefon

înainte de a fi trimis spre publicare

redacţiei noastre!

• Publicaţia Occidentul Românesc

nu îşi asumă răspunderea pentru

numerele de telefon greşite

sau conţinutul anunţurilor de la

mica publicitate!

MUNCĂ - OFERTE

Pentru a îngriji corespunzător

o doamnă în vârstă, nedependentă,

în Barcelona, se solicită o persoană

singură, fără obligații, cu

experiență, responsabilă și atentă

(internă/externă). Comunicați

doar prin mesaj scris, via

WhatsApp, în care să menționați

naționalitatea, stare civilă, telefon

etc. Telefon: 641 701 960.

Este nevoie de o internă

care să ajute și să țină companie

unei doamne în vârstă, în

Ibiza ( Baleares). Se oferă cazare,

întreținere și 700€ pe lună. Mai

multe detalii la telefon: 605 428

771.

Caut doamnă serioasă, cu

experiență, care să lucreze cu o

persoană bolnavă de Alzheimer

și să ajute în casă. De preferat, o

persoană care să locuiască în zona

Mairena del Aljarafe (Sevilla). Telefon:

664 300 067, 655 871 441.

Am nevoie de o persoană,

cu mașină proprie, care să o

însoțească pe mama la centrul de

zi Villaviciosa de Odón ( Madrid)

din urbanizarea El Bosque

(distanța 5 km de casă), de luni

până vineri, de la 9:00 la 10:00 și

seara, de la 17:00 la 19:00. Sâmbătă

dimineața de la 9:00 la 13:00.

Salariul pentru jumătate de normă

de convenit + benzină. Telefon:

916 167 403, 671 040 686.

Căutăm internă cu mașină

proprie, în Málaga. Telefon: 626

551 069.

Caut ospătăriță pentru restaurant

în Arganda del Rey. Ioan,

telefon: 600 093 228.

Familie din Vallirana

( Barcelona), caută de urgență persoană

cu experiență pentru servicii

domestice, însoțire la medic, coafor.

Mai multe detalii la telefon:

682 807 420, 931 589 656.

Caut internă, peste 40 de

ani, pentru sfârșit de săptămână,

în Pinto (Madrid). Persoană cu

experiență și referințe, care să cunoască

limba spaniolă, să gătească

bine etc. Detalii la telefon: 605

324 926.

Căutăm internă pentru o casă

în Baños de Mula (Murcia). Familie,

2 adulți și 2 persoane în

vârstă (curățenie, călcat rufe etc.).

Obligatoriu, carnet de conducere

și experiență demonstrabilă.

Oferim 1.200 euro/lună, asigurări

sociale, o lună de vacanță anuală.

Cei interesați, care corespund

cerințelor, pot trimite CV via

WhatsApp, la numărul: 634 516

301sau 634 516 302.

Avem nevoie de internă, în

zona Roche, Conil de la Frontera

(Cádiz). Persoană serioasă, cu

experiență, care să îngrijească

un copil minor, să se ocupe

de curățenie, gătit. Mai multe

informații, la telefon: 650 338

060.

Se caută internă în Málaga,

pentru a îngriji o persoană în vârstă

de 83 de ani; pentru curățenie,

gătit. Sunați la telefon: 622 467

507, obligatoriu doar între orele

17:30 și 21:00.

Am nevoie de o internă pentru

a îngriji o persoană în vârstă,

în Elche (Alicante). Telefon: 639

258 656.

Avem nevoie de o internă (între

40 și 60 de ani), creștină, care

să lucreze într-o casă în Cordoba,

pentru o familie cu copii și animal

de companie. Căutam o persoană

profesionistă, cu experiență, cu

un nivel ridicat de limba spaniolă,

gastronomie, care să aibă răbdare

cu copiii. Esențial, permis de conducere.

Referințe bune, minimum

3 ani în aceeași casă. Telefon: 683

343 902. Nu sunați inutil dacă nu

îndepliniți cerințele!

Este nevoie de o persoană cu

experință, 30 de ore pe săptămână,

de luni până sâmbătă, de la

10:00 la 14:00 și de la 21:00 la

22:00, pentru a îndeplini sarcinile

de însoțire și treburile casnice

pentru un cuplu căsătorit, în

zona San José, Zaragoza. Este

necesară experiență cu pacienții

cu Alzheimer. Sunt necesare documente

în ordine și referințe

demonstrabile. Telefon: 628 996

598.

Caut persoană internă cu

experiență, care să îngrijească

două persoane în vârstă, dintre

care, una cu demență, și să se ocupe

de treburile casnice, în Madrid.

Telefon: 684 029 075.

Avem nevoie de o persoană cu

experiență, serioasă și responsabilă,

disponibilă toată săptămâna,

care să ajute la îngrijirea unei

persoane în vârstă cu mobilitate

redusă, și la curațenie în locuință,

în Salt (Girona). Telefon: 619 680

111.

Am nevoie de ajutor în gospodărie,

după-amiaza, de la ora

16:00 la 20:00, de luni până vineri,

în Tres Cantos (Madrid).

Telefon: 629 155 724.

Am nevoie de internă pentru

îngrijirea unei persoane în vârstă,

în Elche, provincia Alicante. Ce

interesați pot suna la telefon: 639

258 656, pentru mai multe detalii.

Căutăm menajeră pentru o familie

din Madrid, pentru a avea

grijă de 3 copii minori. Se solicită:

experiență în îngrijirea copiilor,

referințe bune. Mai multe

informații la telefon: 670 326 883.

Caut persoană externă pentru

2 ore pe zi, pentru câteva treburi

casnice, în Rivas-Vaciamadrid

(Madrid). Telefon: 608 679 578.

Avem nevoie de o externă, 4

zile pe săptămână, de luni până

vineri, de la orele 10:00 la 14:00,

pentru călcat rufe, curățenie și

gătit, pentru o familie cu 3 adulți,

în Las Rozas de Madrid. Telefon:

615 368 160.

Se solicită internă, până în 40

de ani, pentru a îngriji o persoană

de peste 80 de ani cu demență, din

Madrid. Cerințe: CV, experiență

cu persoanele în vârstă, seriozitate

și responsabilitate. Telefon: 666

669 686 – Susana.

Avem nevoie de internă (30/45

de ani) pentru a lucra într-o vilă cu

3 etaje din Boramar, Benicàssim

(Castellón), pentru o familie cu un

băiețel de 2 ani și jumătate și un

altul care se naște în decembrie.

Persoana trebuie să se ocupe de

treburile casnice și să aibă grijă

de copii. Cerințe: responsabilitate,

experiență în serviciul casnic

în case cu copii mici și referințe

verificabile. Telefon: 628 367 087,

686 313 401.

Se caută urgent internă (nu este

pentru îngrijirea persoanele în vârstă)

în Madrid. Persoana va efectua

toate treburile casnice, inclusiv

gătitul. Este nevoie de experiență

în treburile casnice, persoana să

fie ordonată, curată, responsabilă.

Se solicită referințe și documente

în ordine. Telefon: 646 781 414.

Avem nevoie de o menajeră

(30/45 de ani) cu cunoștințe înalte

de protocol, pentru a lucra într-o

casă din Alicante (San Juan) pentru

o familie cu copii și animale de

companie. Cerințe: documente în

ordine, cazier judiciar, experiență

de peste 2/3 ani cu aceeași familie

și referințe verificabile. Telefon:

628 367 087, 686 313 401.

Companie specializată în

asistență pentru vârstnici la domiciliu

caută personal cu rezidență în

Barcelona. Se solicită documente

în ordine și experiență în domeniu.

Telefon: 656 998 381.

Căutăm menajeră pentru o familie

cu doi copii, de 5 și 7 ani, și

efectuarea tuturor treburilor casnice,

într-o casă din Madrid. Persoana

să fie organizată și muncitoare,

cu experiență și bune referințe ca

menajeră în case cu copii. Mai

multe detalii la telefon: 670 326

883.

Caut persoană cu experiență

pentru diverse sarcini casnice

și îngrijire a 2 copii, în San

Sebastián de los Reyes (Madrid),

de luni până vineri, de la orele

15:00 la 20:00. Avem nevoie de

o persoană dinamică, organizată,

punctuală, care să locuiască în

zonă. Telefon: 651 816 783.

Avem nevoie de matrimonio

(35/50 de ani) pentru a lucra într-o

vilă unifamilială din zona Pozuelo

(Madrid), la o familie cu 2 copii

minori și 2 animale de companie.

Condiții: rezidență în Spania,

experiență de lucru împreună mai

mult de 2 ani, referințe verificabile;

unul dintre soți trebuie să aibă

permis de conducere. Informații,

la telefon: 628 367 087, 686 313

401.

Familie tânără caută o fată dinamică

cu experiență în curățenie

și îngrijirea copiilor, pentru o casă

din Ibiza (Insulele Baleare). Telefon:

686 477 926.

Avem nevoie de internă, cu

contract de muncă, în Elche

( Alicante). Mai multe informații

la telfon: 639 258 656.

Se caută internă care să aibă

grijă de două fetițe, de 1 și 2 ani, și

de casă, în Jávea (Alicante). Este

nevoie de o persoană serioasă,

responsabilă, cinstită, cu energie

și cu experiență demonstrabilă în

îngrijirea copiilor mici. Încorporare

imediat! Cei interesați trimiteți

CV prin WhatsApp: 617 722

505! Răspunde doar la mesaje pe

WhatsApp. Nu sunați inutil!

Caut urgent, doamnă sau

domnișoară, care să se ocupe de

treburile casnice într-o casă din

Dolores (Alicante). Telefon: 685

980 515, 606 152 540.

Avem nevoie de o persoană

serioasă, care să aibă grijă de

casa noastră din Higuera de las

Dueñas (Ávila). Doamna trebuie

să cunoască bine limba spaniolă,

să aibă rezidență în Spania, carnet

de conducere și mașină proprie.

Detalii, la telefon: 678 656 569.

Sursa: Tablón de anuncios.

MUNCĂ - CERERI

Mă numesc Adrian, am 42

de ani și caut de muncă. Sunt în

Spania de 17 ani. Am lucrat 15

ani ca măcelar (carnicero, pollero,

charcutero) în Madrid și un

an șofer pe camion. Vorbesc și

scriu corect în limba spaniolă.

Momentan, din motive familiale,

mă aflu într-o situație foarte

dificilă. Locuiesc pe stradă, iar

noaptea dorm într-o mașină

abandonată. Pot fi localizat în

Madrid, cartierul Ciudad Lineal,

zona Ascao. Menționez că sunt

apt de orice muncă. 641 305 763

este numărul meu de telefon. Vă

mulțumesc anticipat!

Caut de muncă ca externă în

curățenie, îngrijit copii, persoane

în vârstă. Am experiență și

referințe foarte bune. Disponibilitate

imediată. Telefon: 642

243 214.

Doamnă, 53 de ani, serioasă

și responsabilă, caut un loc

de muncă: curățenie, externă,

ajutor de bucătar, călcat rufe, în

Torrejon de Ardoz. Telefon: 642

919 579, Lăcrămioara.

VÂNZĂRI

Vând en gros, vin fetească regală

de Drăgășani! Preț: 1,5 euro/l.

Telefon: 0040/ 723 406 401 (Ligia

Stoica).

MATRIMONIALE

Am 41 de ani, sunt divorțat, locuiesc

în Madrid și doresc să cunosc

o tânără de vârstă apropiată

pentru o relație serioasă. Contact:

642 976 109, via WhatsApp.

Tânăr, 46 de ani, din Madrid,

doresc să cunosc o doamnă de

vârstă apropiată. Telefon: 643

675 318.

Tânăr din comunitatea Madrid,

40 ani, 1,75 m, 80 kg, caută tânără

pentru, eventual căsătorie . Telefon:

604 131 520.

Doamnă serioasă, văduvă,

fără obligații, care știe ce vrea

de la viață, doresc să cunosc un

domn serios pentru prietenie (de

moment) fără vicii, cu vârsta între

55-62 de ani, peste 1,77 m, cu

serviciul stabil, din comunitatea

Madrid. Telefon: 642 965 936.

Tânăr atractiv, cu serviciul

stabil, doresc să cunosc o fată se-

rioasă, până în 35 de ani, pentru

o relație de durată. Telefon: 627

192 719.

Tânăr, 35 de ani, caut o fată

cu vârsta până în 37 de ani, care

dorește familie. Sunt un băiat serios,

muncitor și fără vicii. Sper

să te găsesc! Vorbim mai multe în

particular. Rog multă seriozitate!

Telefon: 643 373 054.

Tânăr simpatic, 1,73 m, comunicativ,

sincer, fără obligații,

aș dori să cunosc o femeie cu

aceleași calități, cu vârsta între

30-37 ani, din Toledo sau Madrid,

pentru o relație de lungă durată,

serioasă. Nu caut aventuri! Dacă

dorești să ne cunoaștem trimitemi

1 sms la telefon: 643 700 383.

Numele meu este Marian și

am 49 de ani. Locuiesc în Spania.

Sunt o persoană singură și caut o

fată de vârstă apropiată pentru

prietenie/relație de lungă durată.

Rog multă seriozitate! Telefon:

643 899 114.

Mă numesc Nina și am 61 de

ani. Doresc să-mi găsesc un prieten

aproape de vârsta mea, care

să fie credincios, bun la suflet, să-i

placă muzica, poezia, lectura, să-i

placă viața la țară; să fie înalt, cel

puțin 1,70 m înălțime, 70 kg, să

fie blond cu ochii albaștri, fidel

persoanei iubite, să nu spună minciuni,

să fie milos cu cei din jur.

Așa sunt eu și așa doresc să fie

partenerul meu. Dacă nu ai aceste

calități, nu suna inutil! Telefon:

643 355 491.

Bărbat de 49 ani, cu serviciu

stabil în Madrid, aș dori să cunosc

o femeie de vârstă apropiată pentru

o relație serioasă. Telefon: 641

746 165.

Tânăr, înalt, simpatic, cu „cei

7 ani de acasă”, fără obligații,

cu situație economică stabilă în

Germania, doresc să cunosc o

fată, cu vârsta până în 30 – 32

ani, cu aceleași calități, pentru o

relație bazată pe respect și sinceritate,

eventual căsătorie. Telefon de

contact: 0040/761 747 250.

Anunţurile de mică publicitate sunt

GRATUITE!

E-mail: redactia@

occidentul-romanesc.com

Prin SMS sau Whatsapp:

643 015 676

Occidentul romanesc 134 - iunie 2022

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?