Occidentul romanesc 132 - aprilie 2022

occidentul romanesc

www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania

ZIAR

GRATUIT

Anul XII - Nr. 132 / 24 pagini

APRILIE 2022

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afiliere politică sau religioasă!

VIAȚA DE FAMILIE

Pagina 12-13

ÎNTINSĂ PE MAI

MULTE CONTINENTE

„Cătălin Petcu este inginer în Montreal, la Société des Ponts Jacques Cartier et Champlain

Inc. Restaurează podurile acoperite din Canada, acestea fiind un fel de tezaur național în

țara unde a ales să trăiască. A plecat din România...”

Comisarul european

Nicolas Schmit a mulțumit

României pentru reacția

rapidă și eficientă la criza

umanitară generată de

conflictul din Ucraina

„O mențiune specială a fost

remarcată în legătură cu

sprijinul acordat copiilor...”

Pagina 04

Dreptul la avocat din oficiu

în Spania

„De multe ori ne întâlnim

cu situații complexe unde

justițiabilii, din păcate, nu

pot face față financiar plății

procedurilor, mai ales când

acestea sunt multe și se pot

desfășura atât în România...”

Pagina 07

Să vorbim despre Moldova

„Ceea ce-i unește pe toți

românii este faptul de a vorbi

aceeași limbă. Am mai spus că

suntem poate singura țară din

Europa, în afară de micile țări,

al cărei sentiment național este

exclusiv întemeiat pe faptul că

vorbim aceeași limbă de la...”

Pagina 15

Expoziția „George Enescu:

viața și activitatea” la

Muzeul Interactiv al

Muzicii din Málaga

„Expoziția dedicată vieții și

activității lui George Enescu

conține imagini, fotografii și

texte privind viața și opera

marelui compozitor român...”

Pagina 06

România sprijină Ucraina

„Serviciul de Telecomunicaţii

Speciale a adăugat noi

traduceri în aplicaţia Apel 112,

iar în prezent aceasta poate fi

folosită atât în limba română,

cât şi în limbile engleză,

franceză, germană, maghiară

şi ucraineană...”

Pagina 08

Presentación del volumen

«Ágora /Papeles de Arte

Gramático - De Galdós a

Max Blecher»

„Os invitamos a la

presentación del volumen


Gramático - De Galdós a Max

Blecher» el viernes...”

Página 17

02 APRILIE

2022

Informaţii utile

REPREZENTAREA

DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI

ÎN REGATUL SPANIEI

Ambasada României în Spania • Adresa: Avenida de Alfonso

XIII nr. 157, Madrid 28016, •Telefon: 0034/913 501 881 (5 linii)

•Fax: 0034/913 452 917 •Web: madrid.mae.ro •E-mail: secretariat@

embajadaderumania.es •Facebook: www.f acebook.com/ ambasada.

madrid •Probleme de muncă şi sociale: E-mail: agregado.trabajo@

embajadaderumania.es •Birou de promovare economică şi comercială:

E-mail: oficina.comercial@ embajadaderumania.es

Secţia Consulară a Ambasadei României la Madrid •Adresa: Avenida

de la Albufera nr. 319, 28031 Madrid •Telefon: 0034/ 917 344 004 (5

linii) •Fax: 0034/914 165 025 • E-mail: contact@ informatiiconsulare.

ro • Program cu publicul: luni-joi 09:00-17:00, vineri 09:00-16:00

•Jurisdicţii consulare: León (León, Palencia, Burgos, Zamora,

Valladolid, Soria, Salamanca, Avila, Segovia), Insulele Canare (Las

Palmas, Santa Cruz de Tenerife) •Telefon de urgenţă: 0034/649 656

032 (doar pentru cazuri de deces sau accidente rutiere)

Consulatul General al României la Barcelona •Adresa: Calle San

Juan de la Salle 35 bis, 08022 Barcelona •Intrare pentru public:

C/Alcoi 22, colţ cu C/San Juan de la Salle, Barcelona •Telefon:

0034/934 181 535, 0034/934 344 223 •Fax: 0034/934 341 109 •Email:

contact@ informatiiconsulare.ro, consuladogeneralenbarcelo@

telefonica.net •Site web: http:// barcelona.mae.ro •Program cu publicul:

luni-vineri 09:00-17:00 (între orele 09:00-14:00 se primesc cererile

pentru servicii consulare, între orele 15:30-16:30 se eliberează documentele

solicitate) •Jurisdicţii consulare: Catalonia (Barcelona, Girona,

Lerida, Tarragona), Insulele Baleare

Consulatul General al României la Bilbao •Adresa: Plaza Circular

nr. 4, etaj 1, 48001 Bilbao •Telefon: 0034/944 245 177 •Fax:

0034/944 245 405 •Email: contact@ informatiiconsulare.ro •Program

cu publicul: luni-joi, 09:30-17:00 (09:30-14:00 se primesc solicitările

pentru serviciile consulare, între orele 16:30-17:00 se eliberează

documentele solicitate) •Telefon de urgenţă: 0034/608 956 278 (pentru

cazuri de deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii consulare: Galicia

(La Coruña, Lugo, Pontevedra, Orense), Asturia, Cantabria, Ţara

Bascilor (Alava, Guipuzcoa, Vizcaya), Navarra, La Rioja

Consulatul României la Castellón de la Plana •Adresa: Avenida

Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda, 12006 Castellón de la Plana

•E-mail:contact@ informatiiconsulare.ro •Telefon: 0034/964 212 446,

0034/964 203 331, 0034/964 216 172 •Fax: 0034/964 257 053 •Site

web: http://castellon.mae.ro/ •Telefon de urgenţă: 0034/677 842 467

(numai pentru cazuri de deces, accidente sau alte situaţii de dificultate

deosebită) •Program cu publicul: luni-joi: de la 09:00 la 13:30 (preluare

documente; cererile pentru acte notariale se depun la ghişeu, fără

excepţie, înainte de orele 13.00), de la 15:00 la 16:30 (eliberare acte);

vineri: 09:00-11:30 (preluare documente; cererile pentru acte notariale

se depun la ghişeu, fără excepţie, înainte de orele 11.00), 12:00-13:00

(eliberare acte), 14:00-15:30 (oficiere căsătorii, probleme cetăţenie,

audienţe etc., cu programare), 15:30-16:30 vize (primire cereri de

acordare a vizei de intrare în România, eliberare vize, cu programare);

închis în zilele de sărbători legale din România. •Jurisdicţii consulare:

Comunitatea Valenciană ( Valencia, Castellón, Alicante)

Consulatul României la Ciudad Real • Adresa: Calle Mata 37,

13004, Ciudad Real •Telefon informaţii consulare: 0034/926 226

825 •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro •Fax: 0034/926 231

170 •Program cu publicul: luni-joi: 09:00-14:00 depunere documente

pentru servicii consulare, 16:00-17:00 eliberarea actelor; vineri: 09:00-

17:00 doar servicii programate (audienţe, oficieri casatorii, depuneri

juramânt, penitenciare etc.) •Telefon de urgenţă: 0034/609 513 790

(doar pentru cazuri de arestare, deces sau accidente rutiere) •Jurisdicţii

consulare: Comunitatea Castilia-La Mancha (Toledo, Ciudad Real,

Albacete, Guadalajara, Cuenca), Extremadura (Caceres, Badajoz)

Consulatul General al României la Sevilla •E-mail: contact@informatiiconsulare.ro

•Telefon: 0034/954 233 243, 0034/954 230 947,

0034/954 624 053 •Program cu publicul: luni-vineri, orele 09:30-14:00

pentru primirea solicitărilor, orele 15:30-16:30 pentru eliberarea documentelor

•Telefon de urgenţă: 0034/648 212 169 (va fi utilizat strict

pentru cazuri de urgenţă, accidente şi decese) •Jurisdicţii consulare:

Andaluzia (Huelva, Cádiz, Málaga, Sevilla, Cordoba, Jaen,

Granada), Regiunea Murcia, oraşele autonome Ceuta şi Melilla

Consulatul României la Zaragoza: Adresă: Calle Camino de Las

Torres nr. 24, 50008 Zaragoza •Program cu publicul: luni- vineri, orele

9.00 -14.30 pentru depunerea documentelor în vederea procesării (doar

cu programare prealabilă online pe www. econsulat.ro), orele 14.30-

15.00 eliberarea pașapoartelor și a altor documente solicitate prin intermediul

oficiului consular (fără programare). •Informații consulare

pentru cetățeni români: Telefon: +34 976 481 429; +34 976 093 063

- aceste numere de telefon sunt conectate direct la call-center-ul consular

care funcționează la București în cadrul Ministerului Afacerilor

Externe. •E-mail: contact@ informatiiconsulare.ro • În cererea de

informații trebuie să precizați orașul și provincia de rezidență, pentru

a primi informații consulare specifice în funcție de zona geografică.

• Site-web: https://zaragoza.mae.ro •Jurisdicție Consulară: Comunitatea

Autonomă Aragón, respectiv provinciile Zaragoza, Huesca și Teruel.

Această ediție a fost tipărită cu sprijinul Departamentului pentru

Românii de Pretutindeni.

Conținutul acestei ediții nu reprezintă poziția oficială a

Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

Redacția ziarului Occidentul Românesc,

urează cititorilor săi fideli, prietenilor și

colaboratorilor, românilor din Regatul Spaniei

și de pretutindeni,

Paște Fericit,

în pace și liniște!

Publicație lunară gratuită

Produs și editat de:

EL OCCIDENTE RUMANO

Depósito Legal: M-30588-2013

COORDONATOR PROIECT:

Michael Harrison Cronkite

FONDATORI:

Kasandra Kalmann Năsăudean

Florin Valentin Barbu

CO-FONDATORI:

Răzvan Ionescu

Dan Aurelian Pătrașcu

Michael Harrison Cronkite

DIRECTOR EDITORIAL:

Kasandra Kalmann-Năsăudean

MARKETING-PUBLICITATE:

Dan Aurelian Pătrașcu

Alina Marinescu Ortiz

SECRETAR DE REDACȚIE:

Andra Costandache

REDACTOR-ȘEF:

Dan Caragea

REDACTOR-ȘEF ADJUNCT:

Ilinca Fodor Van Scheyk

SENIORI EDITORI:

Letiţia Coza

Gabriela Căluțiu Sonnenberg

Vavila Popovici

Zoe Stoleru Martí

CONTACT:

redactia@occidentul-romanesc.com

kasandranasaudean@occidentulromanesc.com

www.occidentul-romanesc.com

Cuvânt înainte APRILIE

2022 03

„Ce-i prea mult strică”

Kasandra Kalmann-Năsăudean

Director editorial - OR

Jurnalist investigații, membru CCNMA

„Oamenii au nevoie de

crize pentru a se trezi. Doar

în mijlocul unei mari crize

omul se schimbă. Criza ne

pune în față o alegere: fi e

ne schimbam în totalitate și

redevenim oameni, fi e continuăm

ca și până acum și ne

îndreptăm spre distrugere.”,

afirma profesorul Florian

Colceag în cadrul unor serii

de seminarii pe teme de

educație.

Atunci când nu vorbim

despre lipsa de educație și

bun-simț, răutatea oamenilor

izvorăște cel mai frecvent din

propriile lor frustrări. Astfel

de persoane nu au fost ajutate

de părinți în copilărie să-și

controleze pornirile egoiste,

agresive și răutăcioase; habar

nu au ce înseamnă „cei 7 ani

de acasă”, bun-simț, comportament

civilizat, moralitate,

loialitate.

Un om împăcat cu sine,

moral și cu o viață normală,

simplă, nu are timp

de prostii! Nu are preocupări

mizerabile, nu caută

să distrugă, să intrige și să

denigreze alți oameni. Cei

preocupați cu lucruri degradante,

cu răutăți, certuri și

încercări de a tulbura altora

pacea sufletească și de a le

strica reputația, sunt doar

niște oameni mici, singuri,

complexați, slabi, sărăciți

de calități umane, de lumină

sufletească și de bunătate,

oameni care au decăzut, care

nu se mai prețuiesc și nu se

mai respectă nici măcar atât

cât să își păstreze demnitatea.

Care demnitate!?

Înainte să înțeleg cum

sunt structurați astfel de

oameni, mă supăram pe ei.

Astăzi, doar îi compătimesc

și sper că vor reuși în timp,

să-și învingă slăbiciunile și

să devină oameni cu intenții

onorabile, oameni demni,

care să merite respectul și

dragostea de care depind atât

de mult sufletele lor singure

și bolnave. Răutatea este o

boală corozivă pentru suflet.

Doar un om care se detestă

profund, își otrăvește sufletul

și își irosește viața, abandonându-se

invidiei, urâtului și

răului.

Autor: Kasandra Kalmann

Năsăudean

Scriitor, jurnalist de investigații

(membru CCNMA),

analist financiar independent,

director editorial la

Occidentul Românesc.

Iubește și protejează natura!

04 APRILIE

2022

Președintele României a participat

la reuniunea extraordinară a șefilor

de stat și de guvern din țările

membre NATO

Președintele României,

Klaus Iohannis, a participat

în cursul lunii martie

la reuniunea extraordinară

a șefilor de stat și de guvern

din țările membre

NATO, care s-a desfășurat la

Cartierul General al NATO

din Bruxelles, precizează

Administrația Prezidențială

într-un comunicat.

Reuniunea a fost convocată

în contextul agresiunii

militare ilegale a Federației

Ruse împotriva Ucrainei și

al consecințelor negative ale

acesteia asupra securității

regionale, europene și euroatlantice.

Reuniunea s-a

desfășurat cu participarea

Președintelui Statelor Unite,

Joseph R. Biden, fiind al

doilea Summit extraordinar

al NATO din acest an, după

cel desfășurat la data de 25

februarie 2022.

În cadrul reuniunii, liderii

Aliați au analizat impactul

amplu al actualei

crize asupra situației de

securitate pe Flancul Estic

al NATO, inclusiv la Marea

Neagră, precum și asupra

întregului spațiu european

și euroatlantic. Discuțiile

au reconfirmat unitatea

și soliditatea NATO și a

Actualitate

Comisarul european Nicolas Schmit a mulțumit României pentru reacția

rapidă și eficientă la criza umanitară generată de conflictul din Ucraina

Prim-ministrul Nicolae

Ciucă s-a întâlnit joi, 31

marti, la Palatul Victoria, cu

relației transatlantice și angajamentul

ferm al Aliaților

de a acționa fără ezitare

pentru apărarea colectivă,

precum și atașamentul față

de Articolul 5 al Tratatului

de la Washington în ceea ce

privește apărarea colectivă.

Totodată, reuniunea la nivel

înalt a setat prioritățile în

pregătirea Summitului NATO

de la Madrid, din iunie 2022,

când se vor lua decizii strategice

privind adaptarea

Alianței pe termen lung, inclusiv

cu luarea în considerare

a noului context de securitate,

și se va adopta noul Concept

Strategic al NATO.

În cadrul reuniunii,

Președintele Klaus Iohannis

a subliniat faptul că întărirea

prezenței Aliate în România,

la Marea Neagră și pe întreg

Flancul Estic, reprezintă

un obiectiv strategic al

țării noastre, ca răspuns la

implicațiile agresiunii ruse

asupra securității europene

și euroatlantice, iar această

prezență consolidată trebuie

să fie unitară, echilibrată și

coerentă, de la Marea Baltică

la Marea Neagră. În acest

sens, Președintele României

a salutat decizia de creare a

Grupului de Luptă NATO în

Nicolas Schmit, comisarul

european pentru locuri de

muncă și drepturi socia-

România, alături de alte trei

astfel de structuri, decizie

susținută prin demersuri active

de către Președintele Klaus

Iohannis și de diplomația română

în ultimele luni, care au

solicitat accelerarea procesului

de creare a acestui Grup de

Luptă, și menționată de altfel

în Declarația reuniunii.

Președintele României a

evidențiat, totodată, necesitatea

revizuirii structurale și pe

termen lung a posturii NATO

pe Flancul Estic, având

în vedere circumstanțele

substanțial diferite față de momentul

în care a fost proiectată

actuala abordare privind

Flancul Estic. Președintele

Klaus Iohannis a apreciat, în

acest sens, propunerile concrete

avansate de Secretarul

General al NATO și de către

SACEUR cu privire la consolidarea

Flancului Estic, pe

termen scurt, mediu și lung.

Astfel, inclusiv în urma

demersurilor României

și ale Președintelui Klaus

Iohannis, Declarația reuniunii

menționează explicit

decizia accelerării adaptării

NATO la noua realitate

strategică, mai periculoasă,

inclusiv prin intermediul noului

Concept Strategic care

le. În cadrul întrevederii,

a fost analizat răspunsul

Uniunii Europene la criva

fi adoptat la Summitul din

luna iunie de la Madrid. De

asemenea, în Declarație este

inclus obiectivul României de

întărire pe termen lung a posturii

de descurajare și apărare

și de dezvoltare a unei serii

întregi de capabilități și forțe

pregătite, necesare pentru

menținerea unei descurajări

și apărări credibile. În acest

scop, liderii aliați au decis să

solicite autorităților militare

ale NATO elaborarea unor

propuneri concrete privind

adaptarea pe termen lung a

posturii aliate de descurajare

și apărare, în perspectiva

adoptării lor la Summitul de

la Madrid.

În egală măsură,

Președintele Klaus Iohannis

a reiterat faptul că România

va continua, la rândul său, să

își îndeplinească în totalitate

angajamentele care îi revin

ca furnizor de securitate în

regiune. În acest context,

Președintele României a

prezentat decizia țării noastre

de a spori cheltuielile de

apărare de la 2% la 2,5% din

PIB începând cu anul 2023

și de a continua investițiile

în capabilitățile naționale.

Această creștere reflectă conduita

responsabilă a României

de a acționa ca un Aliat angajat

în apărarea valorilor și

principiilor euroatlantice, de a

susține o relație transatlantică

puternică, permițând, totodată,

dezvoltarea pe mai departe

a forțelor armate române

și crearea condițiilor pentru

implementarea deciziilor

za generată de agresiunea

militară rusă din Ucraina,

scrie presshub.ro.

NATO legate de apărarea întregului

Flanc Estic, inclusiv

prin creșterea prezenței Aliate

în țara noastră și la Marea

Neagră.

Președintele Klaus

Iohannis s-a referit și la

reziliența strategică a întreg

spațiului euroatlantic, în

special din perspectiva întăririi

relației transatlantice, și

a salutat, inclusiv din acest

punct de vedere, prezența

Președintelui Joe Biden la

actualul Summit extraordinar.

Liderii Aliați au discutat

și despre continuarea

sprijinului concret acordat

Ucrainei și identificarea de

noi modalități de susținere

a acestui stat. Președintele

României a atras atenția

asupra necesității sprijinirii

și a celorlalte state partenere

care au de înfruntat

efectele crizei de securitate

generate de Rusia și asupra

întăririi rezilienței acestora,

în special Republica

Moldova, Georgia și Bosnia

și Herțegovina.

În context, Președintele

Premierul român a

subliniat nevoia de solidaritatea

europeană atât

în privința gestionării

fluxului de refugiați din

Ucraina, cât și pentru

a proteja economia românească

și cetățenii de

efectele crizelor multiple

pe care le traversăm.

„Cei peste 620.000 de

refugiați care au intrat în

România de la debutul conflictului,

dintre care foarte

mulți sunt copii, au beneficiat

de sprijinul solidar

al autorităților și societății

civile, care au asigurat și

continuă să asigure adăpost,

hrană și servicii sociale

integrate, inclusiv

pentru accesul copiilor la

educație. O atenție specială

a fost acordată nevoii de

sprijin pentru Republica

Moldova, afectată de valul

de refugiați, pe fondul

problemelor economice cu

care se confruntă”, a trans-

Klaus Iohannis a evocat rolul

și contribuțiile concrete ale

țării noastre și ale cetățenilor

români față de Ucraina și

cetățenii săi, menționând

efortul umanitar important al

României, inclusiv în ceea ce

privește hub-ul de la Suceava,

operaționalizat la 9 martie

2022, în scopul colectării și

distribuirii de ajutor umanitar

atât Ucrainei, cât și Republicii

Moldova.

Totodată, liderii aliați au

decis, în cadrul reuniunii la

nivel înalt, să prelungească

mandatul Secretarului

General Jens Stoltenberg cu

un an, până în septembrie

2023. Președintele Klaus

Iohannis a exprimat deplina

susținere a României pentru

această decizie, arătând

aprecierea țării noastre pentru

modul în care Secretarul

General a acționat la conducerea

Alianței, inclusiv

în contextul crizei generate

de agresiunea rusă asupra

Ucrainei.

Foto: Administrația

Prezidențială

mis Guvernul României.

Nicolas Schmit a

mulțumit României inclusiv

pentru sprijinul acordat

copiilor ucraineni care au

nevoie de acces la educație.

Comisarul Nicolas Schmit

a transmis mulțumiri

României pentru reacția

rapidă și eficientă la criza

umanitară generată de conflictul

din Ucraina, subliniind

eficiența eforturilor de

a primi cei peste o jumătate

de milion de refugiați.

O mențiune specială a

fost remarcată în legătură

cu sprijinul acordat copiilor

ucraineni care au nevoie

de acces la educație.

Oficialul european a transmis

sprijinul Comisiei

Europene pentru accesarea

rapidă a fondurilor aflate

deja la dispoziția statelor

membre, acestea urmând

a fi suplimentate cu noi

resurse.

Foto: presshub.ro/

06 APRILIE

2022

Cultură

Expoziția „George Enescu:

viața și activitatea” la Muzeul

Interactiv al Muzicii din Málaga

Dosarul „Transhumanța,

strămutarea sezonieră a

turmelor” depus la UNESCO

Expoziția fotodocumentară

„George Enescu: viața și activitatea”

realizată de Muzeul

Național George Enescu din

București va fi deschisă publicului

la Muzeul Interactiv

al Muzicii din Málaga

(MIMMA) în perioada 17

martie - 19 iunie 2022. Acest

proiect itinerant este posibil

grație Consulatului General al

României din Sevilla, cu sprijinul

Institutului Cultural Român

de la Madrid, în colaborare cu

Primăria orașului Málaga, din

provincia Andaluzia.

Expoziția dedicată vieții și

activității lui George Enescu

conține imagini, fotografii și

texte privind viața și opera

marelui compozitor român, cu

accent pe capodopera Oedipe

și referințe despre legăturile

sale muzicale cu spațiul iberic,

relația de strânsă prietenie cu

violoncelistul, compozitorul și

dirijorul spaniol Pablo Casals.

Expoziția a fost inaugurată

la data de 17 martie 2022 și va

rămâne în incinta muzeului

pentru o durată de trei luni.

Adresa Muzeului Interactiv al

Muzicii: Calle Beatas nº 15,

29008 (Málaga).

Despre marele muzician

român, violonistul Yehudi

Menuhin, cel mai cunoscut

discipol al său, spunea: „Dacă

cititorul ar putea să-și închipuie

mintea enciclopedică,

îngemănată cu inima cea mai

generoasă și mai lipsită de

egoism din câte pot exista într-

un om, cu o înfățișare nobilă și

frumoasă, cu un chip romantic

însufl ețit mereu de un geniu

creator, fie că vorbea, preda,

dirija, cânta la vioară ori la

pian, dar mai cu seamă atunci

când compunea, imaginea tot

n-ar fi completă. Enescu rămâne

pentru mine cea mai extraordinară

ființă omenească, cel

mai mare muzician și cea mai

puternică influență exercitată

vreodată asupra mea.”

„Î n lumea muzicii eu sunt

cinci î ntr-unul: compozitor, dirijor,

violonist, pianist ș i profesor.

Cel mai mult prețuiesc

darul de a compune muzică ș i

nici un muritor nu poate poseda

o fericire mai mare...”

mărturisea marele compozitor

George Enescu.

Organizatori: Institutul

Cultural Român de la Madrid,

Muzeul Național „ George

Enescu” din București,

Consulatul General al

României la Sevilla cu sprijinul

Primăriei orașului Málaga

Despre MIMMA:

Muzeul Interactiv al

Muzicii (MIMMA) din

Málaga este situat în Palatul

del Conde Navas din secolul al

XVIII-lea. Conține o colecție

importantă de instrumente

muzicale din întreaga lume și

de toate vârstele, dintre care

multe pot fi folosite. Destinat

publicului larg, de la copii și

adulți, este un muzeu interactiv.

Motto-ul celebru cunoscut

în muzeele lumii „vă rugăm

să nu atingeți” este înlocuit cu

invitația „te rugăm să te joci!”.

Colecția Muzeului cuprinde

proiecte muzeale originale,

amuzante, dinamice și educative.

Și, dacă ceea ce găsim în

mod normal la intrarea întrun

muzeu sunt mesaje care

ne interzic să ne apropiem și,

bineînțeles, să atingem exponatele,

iată că motto-ul este

exact opusul, „te rog să le încerci”.

Situată în centrul istoric

al orașului Málaga, secțiunea

de expoziții are o colecție de

aproape 1.000 de piese, dintre

care 400 alcătuiesc expoziția

permanentă. Aceasta este una

dintre cele mai importante

colecții private din Europa, cu

instrumente din toate epocile și

culturile, curatoriate de Miguel

Ángel Piédrola Orta. Însă muzeul

urmărește mult mai mult

decât oferirea unei simple

expoziții. Acesta își propune

să fie un spațiu de locuit, în

care sunetul învăluie vizitatorii

și le stimulează simțurile. Un

loc care oferă posibilitatea de a

experimenta pentru noi înșine,

cântând la diversele instrumente

disponibile.

MIMMA este un spațiu

cultural în care furnizarea de

informații despre lumea muzicii

este prioritară. Acesta este

motivul pentru care muzeul

promovează continuu activități

cu tematică culturală: concerte,

prelegeri, proiecții, masterclass-uri,

toate alternează cu

ateliere muzicale pentru școli

și activități de familie care au

loc în weekend.

Joi, 30 martie 2022,

10 țări europene, printre

care se află și România,

au depus la UNESCO

dosarul multinațional

„Transhumanța, strămutarea

sezonieră a turmelor” pentru

a fi înscris în Lista Reprezentativă

a patrimoniului cultural

imaterial al umanității, precizează

Ministerul Culturii

într-un comunicat.

Procesul de elaborare

a dosarului de nominalizare

a fost coordonat

de Ministerul Culturii și

Sportului din Spania, în colaborare

cu instituțiile omoloage

din Albania, Andorra,

Austria, Croația, Franța,

Grecia, Italia, Luxemburg și

România. Această nominalizare

este extensia elementului

Transhumanța, strămutarea

sezonieră a turmelor de-a

lungul traseelor migratoare

în zona mediteraneeană și în

Alpi, înscris în anul 2019 în

Lista Reprezentativă a patrimoniului

cultural imaterial al

umanității de către Austria,

Grecia și Italia.

Depunerea dosarului

este rezultatul unei strânse

colaborări, începută în

anul 2020, între experți în

patrimoniu, profesioniști

în domeniul zootehnic,

comunitățile purtătoare ale

elementului și asociații de

păstori transhumanți din

cele 10 țări, demonstrând,

încă o dată, faptul că patrimoniul

imaterial aduce

împreună, de la nivel local

până la nivel internațional,

țări și comunități, inspirați de

dorința comună de a promova

și salvgarda transhumanța,

elementul împărtășit de toți

cei implicați.

Elaborarea dosarului

la nivel național a fost realizată

printr-o activitate

susținută de cercetare, documentare

și inventariere a

elementului, coordonată de

Comisia Națională pentru

Salvgardarea Patrimoniului

Cultural Imaterial, organis-

mul științific de specialitate

din subordinea Ministerului

Culturii. Grupul de lucru a

fost format din membri ai

Comisiei Naționale pentru


Cultural Imaterial, cercetători

ai Institutului de Etnografie

și Folclor „ Constantin

Brăiloiu” și profesori ai

Universității de Științe

Agronomice și Medicină

Veterinară București.

Dosarul va fi evaluat

de către Comitetul

Interguvernamental pentru


Cultural Imaterial la cea de-a

18-a sesiune a sa din noiembrie/decembrie

2023.

Foto: dumitrubudrala.ro/

transhumanta/

Dreptul la

avocat din oficiu

în Spania

Juridic APRILIE

2022 07

Ioana Bratuleanu ( Madrid)

Avocat ICAM specializat în

Drept internațional

De multe ori ne întâlnim

cu situații complexe unde

justițiabilii, din păcate,

nu pot face față financiar

plății procedurilor, mai

ales când acestea sunt multe

și se pot desfășura atât în

România, cât și în Spania.

Deși anumite Regulamente

europene prevăd dreptul

justițiabilului la a beneficia

de desemnarea unui avocat

din oficiu în alt stat în anumite

materii, la nivel practic

acest lucru nu se întâmplă,

iar cererea trebuie efectuată

în statul în care se interesează

posibila desemnare a

unui avocat din oficiu, îndeplinind

condițiile prevăzute

de acel stat.

În primul rând, trebuie

făcută deosebirea între

dreptul de a solicita un

avocat din oficiu, de dreptul

de a beneficia de asistență

juridică gratuită. Orice

persoană fizică sau juridică

are dreptul de a solicita

desemnarea unui avocat

din oficiu, drept care se va

acorda oricând, oricui. Însă

desemnarea unui avocat din

oficiu nu înseamnă neapărat

că onorariile acestuia vor fi

acoperite de către stat. Pentru

a beneficia de asistență

juridică gratuită trebuie

să îndepliniți o serie de

condiții privind veniturile,

precum și alte condiții prevăzute

de lege.

Astfel că, dacă orice

persoană fizică sau juridică

poate solicita un avocat din

oficiu, pentru că de exemplu,

nu cunoaște niciun avocat

și dorește ca autoritățile

să îi desemneze unul, nu înseamnă

că nu va trebui să

achite onorariile avocatului

desemnat. Același lucru se

întâmplă și în cazul în care

este respins beneficiul de

asistență juridică gratuită,

adică justițiabilului i s-a

desemnat un avocat din

oficiu, însă nu îndeplinește

condițiile pentru a beneficia

de subvenționarea de către

stat a costului serviciilor

juridice.

De menționat este faptul

că avocat din oficiu

se desemnează doar pentru

procedurile contencioase,

adică cele care se

desfășoară în fața instanței

de judecată. De exemplu,

în cazul concedierii există

o procedură prealabilă

care se defășoară în fața

Serviciului de Mediere,

Arbitraj și Conciliere, procedură

administrativă pe

care justițiabilul o poate

desfășura singur, așadar nu

i se va desemna un avocat

din oficiu pentru această

procedură, ci doar pentru

procedura în fața instanței

de judecată. La fel și în cazul

Deciziilor de respingere

a drepturilor sociale de către

Serviciile de Securitate

Socială ori alte instituții,

care dau dreptul în primul

rând la o contestație administrativă.

Cine poate beneficia de

asistență juridică gratuită

în Spania?

Pot beneficia de asistență

juridică gratuită cetățenii

spanioli și cetățenii cu

reședința în Spania, persoanele

fizic care se află pe

teritoriul Spaniei în condiții

de ședere ilegală în procesele

în care sunt parte,

cetățenii naționali ai statelor

din Uniunea Europeană,

asociațiile de utilitate publică

și fundațiile.

În ceea ce privește

condițiile economice care

trebuie îndeplinite, se

va recunoaște dreptul de

asistență juridică gratuită

acelor persoane fizice

care nu dispun de venituri

brute anuale per familie,

care nu depășesc limitele

I ndicatorului de Venituri de

Efecte Multiple (IPREM) în

vigoare în momentul solicitării.

Limitele IPREM-ului

sunt de 17,93 euro/zi, adică

dacă unitatea familială este

formată dintr-o singură persoană,

aceasta nu trebuie să

obțină mai mult de 15.061

euro pe an, dacă unitatea

familială este formată din

maxim trei persoane, veniturile

anuale nu trebuie să

depășească 18.826 euro, în

cazul familiilor formate din

patru sau mai mulți membri,

veniturile anuale nu pot

depăși 22.591 euro, iar în

circumstanțe excepționale

(cum ar fi persoane cu probleme

grave de sănătate,

persoane dependente), veniturile

anuale nu pot depăși

37.653 euro.

Unitatea familială este

compusă din soți nedespărțiți

legal și, dacă există,

copii minori care locuiesc

cu aceștia și copii majori

declarați incapabili judiciar

sub îngrijirea părinților

tutori. În cazul în care se

solicită divorțul, calculul

veniturilor se va face

separat pentru soțul solicitant,

neavându-se în

vedere veniturile celuilalt

soț. Se recunoaște în orice

caz dreptul la asistență juridică

gratuită, indiferent

de veniturile economice,

victimelor violenței în familie,

victimelor terorimului,

ale traficului de ființe

umane pentru procesele

relaționate cu condiția lor

de victimă.

De asemenea, minorii,

persoanele cu dizabilitate

intelectuală care sunt victime

ale abuzurilor sau relelor

tratamente. În aceste ultime

cazuri beneficiul asistenței

juridice gratuite se va pierde

în cazul în care victima

depășește limitele privind

veniturile, iar sentința este

de achitare sau de închidere

provizorie sau definitivă a

cazului, nu justifică faptele

infracționale.

De asemenea, se recunoaște

dreptul la asistență

juridică gratuită celor care

dovedesc sechele permanente

care necesită ajutorul

altei persoane pentru a realiza

activitățile esențiale

ale vieții, atunci când

scopul este solicitarea de

indemnizații pentru daune.

Asociațiile care au ca

obiect promovarea și apărarea

drepturilor victimelor

terorismului, Crucea Roșie

Spaniolă, Asociațiile de

Consumatori, Asociațiile de

utilitate publică, care au ca

obiect apărarea drepturilor

persoanelor cu dizabilitărți,

au și acestea recunoașterea

beneficiului asistenței juridice

gratuite în mod automat.

Solicitarea desemnării

unui avocat din oficiu

se face către Serviciul

de Orientare Juridică din

Comunitatea Autonomă

din care aparțineți, prin

cerere scrisă și în general

cu programare prealabilă

care se obține telefonic.

Pe lângă cerere trebuie să

prezentați și fotocopii după

documentul de identitate/

certificatul de reședință, livretul

de familie, fotocopie

a declarației de venit anual

din anul anterior sau certificat

eliberat de Agenția de

Finanțe, precum că, nu ați

prezentat declarația anuală

de venit, certificat de

bunuri imobile eliberat de

către Cadastru, certificat de

locație (empadronamiento)

colectiv și certificat privind

situația muncii (Vida

laboral).

În funcție de circumstanțele

interesatului,

angajații trebuie să prezinte

ultimii patru fluturași de

salariu, persoanele fizice

autorizate trebuie să prezinte

ultimele declarații

trimestriale privind TVA-ul

și impozitul pe profit, precum

și declarațiile anuale,

șomerii și persoanele fără

un loc de muncă trebuie

să prezinte un certificat

eliberat de către Institutul

Național de Muncă prin

care să se constate durata și

prestațiile contributive sau

necontributive care se primesc,

pensionarii trebuie să

prezinte certificatul eliberat

de autoritatea publică sau

privată care achită pensia,

unde să apară cuantumul

pensiei. În mod opțional,

interesatul poate să autorizeze

instituția competentă

să verifice aceste informații.

Solicitarea unui avocat

din oficiu întrerupe termenul

de prescripție ori termenul

de a răspunde la cererea

de chemare în judecată însă,

în acest ultim caz, interesatul

trebuie să informeze

instanța de judecată, având

dreptul să solicite avocat

din oficiu direct la instanța

de judecată, care se va pune

în contact cu Serviciul de

Orientare juridică. Odată

formulată cererea, Comisia

va desemna un avocat provizoriu

până la soluționarea

dosarului când va elibera o

Decizie definitivă, recunoscând

sau respingând dreptul

la asistență juridică gratuită.

Decizia se va trimite interesatului,

instanței de judecată,

Colegiului de avocați

și după caz, Colegiului de

procuradori. În cazul respingerii

dreptului, interesatul

are la dispoziție zece

zile pentru a contesta decizia.

De asemenea, odată

desemnat avocatul din oficiu,

trebuie să știți că nu

îl puteți alege, acesta fiind

numit de către Colegiul

de Avocați, iar în cazul în

care veți fi nemulțumit de

serviciile oferite și veți

dori să angajați un avocat

particular, avocatul

desemnat din oficiu va

avea dreptul la solicitarea

onorariilor datorate pentru

demersurile efectuate

până în acel moment;

așadar, dacă opțiunea dvs.

este de a alege un avocat

din oficiu, aveți în vedere

că schimbarea acestuia vă

poate costa mai mult decât

alegerea unui avocat particular

de prima dată.

***

Autor: Avocat Ioana

Bratuleanu (Madrid) –

Colaborator la Occidentul

Românesc

Avocat ICAM specializat în

Drept internațional

Telefon 0034.642.308.360

Web:

www. brilawabogados.es

E-mail:

secretaria@ brilawabogados.

es

08 APRILIE

2022

31 martie 2022. A 36-a

zi de război în Ucraina.

România continuă acţiunile

pentru sprijinirea refugiaţilor

ucraineni şi a autorităţilor de

la Kiev. Agerpres prezintă

principalele ştiri ale zilei de

joi, 31 martie:

Serviciul de Telecomunicaţii

Speciale a adăugat noi

traduceri în aplicaţia Apel

112, iar în prezent aceasta

poate fi folosită atât în limba

română, cât şi în limbile

engleză, franceză, germană,

maghiară şi ucraineană. „Actualizările

vin în sprijinul

persoanelor care nu sunt vorbitoare

de limba română şi se

află într-o situaţie de urgenţă,

oferindu-le, astfel, un meniu

intuitiv, uşor de folosit întro

limbă pe care o cunosc.

Odată cu setarea altei limbi

decât cea predefinită la instalare,

respectiv limba în care

este setat telefonul, meniul

şi informaţiile de localizare

sunt afişate conform opţiunii

alese”, precizează STS.

Deputatul liberal Pavel

Popescu, preşedinte al

Comisiei de apărare din

Camera Deputaţilor, a anunţat

că preşedintele Ucrainei,

Volodimir Zelenski, se va

adresa Parlamentului de la

Bucureşti luni seara. Popescu

a avut o întrevedere cu o delegaţie

ucraineană, formată

din reprezentanţi speciali

ai preşedintelui Ucrainei şi

membri ai corpului diplomatic

ucrainean. „Suntem în

continuare fermi cu privire la

sprijinirea tuturor sancţiunilor

impuse Rusiei de către

comunitatea internaţională

şi ne-am exprimat dorinţa

de a fi mai proactivi pe câteva

teme concrete. (...) Lupta

ucrainenilor nu este doar a

lor. Este o luptă pentru libertate

şi pentru toate statele şi

popoarele care iubesc pacea.

Aşteptăm cu nerăbdare

intervenţia preşedintelui

Zelenski, care se va adresa

Parlamentul României luni

seara, săptămâna viitoare”,

a scris Pavel Popescu, pe

Facebook.

Invazia Ucrainei de către

Federaţia Rusă, care reprezintă

„cel mai grav atac la

adresa securităţii europene

şi euroatlantice după cel deal

Doilea Război Mondial”,

a constituit principala temă

abordată în întrevederea

preşedintelui Comisiei de

apărare din Senat, Nicoleta

Pauliuc, cu reprezentanţii

speciali ai preşedintelui

Volodimir Zelenski pentru

coordonarea cooperării

în domeniul apărării între

Ucraina şi România.

Peste 8.600 de cetăţeni

ucraineni au intrat miercuri

în România, numărul fiind

în creştere cu 4,7% faţă de

ziua precedentă, a informat

Inspectoratul General al

Poliţiei de Frontieră. Potrivit

unui comunicat de presă, în

24 de ore, prin punctele de

frontieră au intrat în România

8.650 de cetăţeni ucraineni

(în creştere cu 4,7%

faţă de ziua precedentă). Pe

la frontiera cu Ucraina au

intrat în România 4.883 de

cetăţeni ucraineni (în creştere

cu 7,9%), iar pe la cea cu

Republica Moldova au intrat

1.993 de cetăţeni ucraineni

(creştere cu 2,1%). De la

declanşarea acestei crize şi

până la data de 30 martie,

ora 24,00, la nivel naţional,

au intrat în România 587.478

de cetăţeni ucraineni.

Gradul de ocupare în

centrele Inspectoratului

General pentru Imigrări

este în prezent de 75,6%,

a informat Ministerul

Afacerilor Interne. Potrivit

sursei citate, în ultimele 24

de ore, niciun cetăţean ucrainean

nu a depus solicitare

pentru azil în România. De

la începerea conflictului din

ţara vecină, 4.328 de cetăţeni

ucraineni au solicitat azil în

România.

Ovidiu Komornyik a

Ştiri

România sprijină Ucraina

lansat, pe YouTube, melodia

„Nu omorâţi iubirea (cântec

pentru pace)”. Alături de

Ovidiu Komornyik, au dat

viaţă şi glas mesajului de

pace artiştii Dida Drăgan,

Angela Similea, Mirabela

Dauer, Monica Anghel,

Silvia Dumitrescu, Daniel

Iordăchioaie, Marcel Pavel,

Adrian Daminescu, Florin

Mureşan şi Radu Palaniţă

(câştigător al emisiunii-concurs

„Românii au talent” -

2020). În videoclip sunt prezentate

imagini foto şi video

cu războiul din Ucraina.

Inspectoratul Şcolar

Judeţean Constanţa a organizat

două clase pentru

copiii refugiaţi din Ucraina,

pentru preşcolari, respectiv

elevi de învăţământ primar,

la o şcoală din municipiul

reşedinţă, în funcţie de solicitări

urmând să fie organizate

alte astfel de clase, au

informat reprezentanţii ISJ.

Înfiinţarea mai multor clase

pentru copiii ucraineni ţine

atât de solicitările primite,

cât şi de voluntarii din rândul

refugiaţilor, profesori

care să îşi ofere sprijinul

pentru activităţile didactice.

Adolescenţii de nivel liceal

sunt repartizaţi la licee cu

învăţământ bilingv românăengleză.

Copiii din Ucraina care au

venit joi dimineaţă cu feribotul

în România, pe la Punctul

de Trecere a Frontierei

Isaccea, au fost întâmpinaţi

de poliţiştii de frontieră din

cadrul Gărzii de Coastă cu

jucării. Potrivit reprezentanţilor

Gărzii de Coastă, poliţiştii

de frontieră au demarat

campania umanitară „Valurile

speranţei”, foarte mulţi

oameni - persoane fizice şi

organizaţii neguvernamentale

- donând jucării pe care

„aceşti copii nevinovaţi le

vor lua cu mânuţele lor, aducându-le

un strop de bucurie,

un strop de mulţumire şi puţină

pace în suflet”.

Un magazin care oferă

gratuit refugiaţilor ucraineni

îmbrăcăminte, alimente sau

jucării a fost amenajat de o

asociaţie, cu ajutorul voluntarilor,

în municipiul Arad,

iniţiatorii fiind implicaţi şi în

alte acţiuni de sprijinire a celor

care fug de război şi ajung

în ţara noastră. „Cu ajutorul

voluntarilor am amenajat un

‚magazin efemer’. Acesta a

fost posibil mulţumită donaţiilor

voastre, pentru care ne

înclinăm, şi facem din nou

apel la înţelegerea voastră

pentru a dona doar obiecte

în stare bună şi foarte bună”,

a transmis Asociaţia „Gai -

Cartierul Nostru”.

Un număr de 144 de copii

orfani din Ucraina şi

însoţitorii acestora au fost

transportaţi cu un zbor charter

spre Turcia, au informat

reprezentanţi ai Aeroportului

Internaţional Maramureş.

Zborul umanitar realizat de

compania aeriană HiSky cu

destinaţia Antalya a avut loc

ca urmare a unei convenţii

dintre Ucraina şi Turcia cu

privire la cazarea refugiaţilor

în hoteluri şi hosteluri.

Pe durata şederii în judeţul

Maramureş, copiii ucraineni

şi cei 32 de însoţitori

au fost cazaţi la Hotel Sport

din municipiul Baia Mare, în

clădirea Taberelor Şcolare şi

la căminul Universităţii de

Nord - Baia Mare.

Două TIR-uri încărcate

cu peste 23 de tone de alimente

neperisabile, produse

de igienă şi cazarmament au

fost trimise spre regiunea

Odesa de către Crucea Roşie

Română - Filiala Alba.

Compania Azomureş a

anunţat că angajaţii companiilor

din Elveţia şi România

ale Grupului Ameropa, precum

şi fundaţia cu acelaşi

nume au donat 180.000 de

franci elveţieni şi 600 de

tone de grâu pentru familiile

afectate de războiul din

Ucraina.

Ucraina: Pentagonul mizează

pe un conflict „prelungit”

Internaţional APRILIE

2022 09

Reorientarea efortului de

război rus asupra Donbas, în

estul Ucrainei, unde forţele

ruse se vor confrunta cu o armată

ucraineană întărită, lasă

să se întrevadă un conflict “prelungit”,

a avertizat joi un înalt

responsabil al Pentagonului,

relatează AFP.

Forţele ruse şi-au început

retragerea de la Cernobâl

(nord) şi au “abandonat”

aeroportul militar de la

Gostomel, la nord-vest de

Kiev, dar “noi continuăm să

credem că este o repoziţionare”,

a declarat presei acest

responsabil sub protecţia

anonimatului, precizează

agerpres.ro. “Nu avem absolut

niciun indiciu că aceşti

soldaţi s-au întors acasă, că

au fost excluşi definitiv din

lupte”, a adăugat el.

“Ceea ce continuăm să credem

este că aceste forţe vor

fi reechipate şi retrimise în

Ucraina (...) pentru a continua

lupta în conformitate cu ceea

ce noi credem că este obiectivul

lor, respectiv Estul”, în

special regiunile separatiste

Lugansk şi Doneţk, în Donbas,

a spus responsabilul citat.

Însă “ucrainenii cunosc

foarte foarte bine teritoriul”,

a observat el, reamintind că

au trecut opt ani de când

forţele ucrainene se confruntă

cu separatiştii pro-ruşi

în această zonă. “Faptul că îi

dau prioritate, că îşi întăresc

efectivele şi că investesc mai

multă energie nu înseamnă că

va fi uşor pentru ei”, a avertizat

el. “Asta ar putea lăsa

să se întrevadă un conflict

mai lung, mai prelungit”, a

adăugat el.

Bombardamentele forţelor

ruse continuă, în special la

Kiev, Cernigov, Izium, Harkov,

Mariupol şi Donbas, potrivit

acestui responsabil american.

Forţele ruse încearcă practic

să învăluie din ambele părţi

armata ucraineană desfăşurată

din 2014 de-a lungul unei linii

a frontului care trece prin apropiere

de Doneţk, la sud, şi

Lugansk, la est, până la Izium,

la nord-vest de Doneţk.

Foto: britanica.com

Biden afirmă că Putin pare să se autoizoleze

Procuratura bulgară caută agenți ruși

în serviciul de contraspionaj

Preşedintele american

Joe Biden a declarat joi că

preşedintele rus Vladimir

Putin pare să se autoizoleze

în Rusia şi că este posibil săşi

fi concediat sau plasat în

arest la domiciliu unii dintre

consilieri, relatează Reuters

şi AFP.

Rusia a declarat joi, 31

martie, că un coridor umanitar

care să permită evacuarea

civililor va fi deschis vineri

la Mariupol, oraşul-port din

sud-estul Ucrainei pe care

forţele ruse încearcă să îl

cucerească de săptămâni întregi,

transmite AFP.

“Forţele armate ruse vor redeschide

un coridor umanitar

de la Mariupol la Zaporojie

(220 km spre nord-vest) pe

1 aprilie, de la ora 10.00 dimineaţa,

ora Moscovei”, a

anunţat ministerul rus al apărării

într-un comunicat.

Această măsură a fost luată

ca urmare a unei solic-

“Pare să se fi autoizolat

şi există unele indicii că şi-a

concediat sau plasat în arest

la domiciliu unii consilieri”,

a spus Biden fără a menţiona

sursa informaţiilor sale. “Dar

nu vreau să acord atât de multă

încredere acestor informaţii

acum”, a adăugat el.

itări personale a preşedintelui

francez (Emmanuel Macron)

şi a cancelarului german (Olaf

Scholz) adresate preşedintele

rus Vladimir Putin”, a

adăugat ministerul apărării de

la Moscova.

“Pentru a asigura succesul

acestei operaţiuni umanitare,

se propune realizarea acesteia

cu participarea directă a reprezentanţilor

Înaltului Comisariat

al ONU pentru Refugiaţi şi ai

Comitetului Internaţional al

Crucii Roşii (CICR)”.

Mai devreme în cursul zilei

de joi, CICR s-a declarat

pregătit să “conducă” evacuarea

civililor din Mariu-

În acelaşi timp, preşedintele

Joe Biden s-a declarat “sceptic”

cu privire la anunţurile Rusiei

privind o retragere parţială a

trupelor sale pentru a-şi concentra

ofensiva în Ucraina

asupra regiunii Donbas, în estul

ţării, scrie agerpres.ro.

Foto: EFE

Moscova anunță un cordon

umanitar la Mariupol

pol începând de vineri, cu

condiţia să aibă garanţiile

necesare privind situaţia de

securitate.

Situaţia umanitară este

catastrofală în Mariupol,

unde sunt captivi zeci de mii

de civili care suferă din cauza

frigului şi a lipsei alimentelor.

Guvernul ucrainean a anunţat

că a trimis joi 45 de autobuze

pentru a evacua civilii

din Mariupol în Zaporojie,

acuzând forţele ruse că au

împiedicat intrarea lor în oraş.

Ambele părţi se acuză reciproc

în mod regulat de nereuşita

operaţiunilor de evacuare a

civililor.

Procuratura specializată

bulgară a iniţiat joi, 31 martie,

o operaţiune pentru descoperirea

unor agenţi din cadrul

Agenţiei Statale de Securitate

Naţională (DANS), serviciul

de contraspionaj al Bulgariei,

suspectaţi că transmit informaţii

Rusiei, relatează presa

locală citată de agenţiile EFE

şi BTA.

Şefa procuraturii specializate,

Valentina Madzarova, a

confirmat că au fost efectuate

percheziţii în cadrul respectivului

serviciu, fără a da detalii.

Surse din cadrul DANS

au semnalat că operaţiunea a

fost declanşată întrucât această

instituţie însăşi suspectează că

are angajaţi care spionează

pentru Rusia.

‘’Investigăm în prezent,

împreună cu DANS, o celulă

foarte serioasă de spioni

ruşi care a fost formată în

Bulgaria şi pe care o vedem că

acţionează în mai multe medii

şi direcţii’’, a declarat joi premierul

Kiril Petkov, înaintea

relatărilor despre operaţiunea

evocată de presă.

‘’Agenţii ruşi din Bulgaria

acţionează pentru a nu exista

relaţii bune între Sofia şi

Skopje’’, a susţinut Petkov,

referindu-se la disputele pe care

Bulgaria le are cu Macedonia

de Nord în chestiuni istorice şi

privind limba.

‘’Ei acţionează şi pentru

a nu exista o perspectivă

europeană pentru Balcanii

Occidentali, o regiune care

riscă să devină al doilea punct

de conflict legat de războiul din

Ucraina’’, a mai spus premierul

bulgar, după ce, în urmă cu

două săptămâni, 10 diplomaţi

ruşi acuzaţi de spionaj au fost

expulzaţi din Bulgaria.

Kiril Petkov, un novice în

politică şi cu un profil de reformist

pro-european şi şcolit

în Occident, a ajuns premier

în decembrie după o campanie

electorală în care a mizat pe un

mesaj puternic anticorupţie într-o

ţară ce are legături strânse

cu Rusia, dar a cărei populaţie

este revoltată de corupţia extinsă.

El încearcă să îmbunătăţească

dialogul cu Macedonia de

Nord pentru a soluţiona în lunile

următoare neînţelegerile

dintre cele două ţări vecine.

Bulgaria contestă în special

existenţa unei limbi macedonene

şi vorbeşte despre un

dialect bulgar. Cele două ţări

îşi dispută, de asemenea, personalităţi

istorice care au luptat

împotriva ocupaţiei otomane.

Foto: balkaninsight.com/

10 APRILIE

2022

Opinii

Procesul criminalilor de război

din Ucraina - Cât de grea ar fi

anchetarea și judecarea lor

De la realitatea mediatică

la cea judiciară

Rusia nu va câștiga acest

război. Vedem zilnic armata

rusă lovită din toate părțile,

tancurile lor pulverizate,

soldați ruși împotmoliți în noroi.

Bătăușul cartierului și-a găsit

de aceasta dată un adversar

pe măsură. Și fiindcă nu știe

și nici nu vrea să negocieze,

Rusia va pierde până și pacea.

Și atunci tot ce mai rămâne este

afirmația tranșantă a lui Joe

Biden: „Putin este un criminal

de război!”. Tranșantă, dar nu

numai. Angajantă peste măsură.

Cum s-ar putea sfârși acest

război cu o asemenea afirmație

neurmată de concretizare.

În cazul de față, un tribunal

de război este urmarea firească

nu numai a faptelor din teren,

ci mai ales a unei declarații

politice de o asemenea anvergură.

Învingătorii scriu istoria.

Inclusiv pe cea juridică. Învingătorii

organizează procese

învinșilor. Invers n-am văzut.

Cu o singură condiție însă: să

aibă și inculpați prezenți în sala

de judecată.

Și asta nu pentru că un proces

nu ar putea decuge în lipsa

lor, ci pentru că la un asemenea

nivel de judecată efectivă

se pretează a fi realizată doar în

prezența celor vinovați.

Știm bine câte eforturi

s-au făcut pentru asigurarea

prezenței fizice la fostul

Tribunal Penal Internațional

(TPI) a unui Ratko Mladici,

Radovan Karadjici sau Biliana

Plavsici. Care nu se ascundeau

decât într-o Bosnie, o

Republică Sprska sau prin

cine știe ce entitate juridică nou

aparută. Niște simple părculețe

ca întindere geografică, în

comparație cu Rusia. Nemaivorbind

de „țările frățești” de

genul Kazahstan, Tadjikistan

sau altele asemenea „stan-uri”

de prin Asia Centrală unde s-ar

putea ascunde cei urmăriți.

Și dacă ne gândim că nici

Miloșevici n-a fost chiar ușor

de adus din Serbia, avem deja

în fața problema.

Deci un Tribunal Penal

International pentru Ucraina,

dar cu cine? Faptele, ușor de

dovedit. Autorii, mai greu.

Faptele se vor dovedi ușor.

Abundența de imagini și zeci

de mii de supraviețuitori, martori

ai infracțiunilor contra păcii

și omenirii, care vor putea

compărea la proces vor fi îndestulătoare.

Dar vinovații? În primul

rând, nu trebuie să scăpăm din

vedere și simplul fapt că în mediile

online se vehiculează deja

îndepărtarea, destituirea sau

arestarea la domiciliu a unor

comandanți ruși, aparent pentru

dezinformarea superiorilor

sau proasta gestionare a războiului.

Asta însă deschide ușa

unor nesfârșite scuze în cadrul

unui proces, fiecare se va prevala

de faptul că nu a știut ce se

întâmplă, iar deasupra tuturor

un om în postura lui Vladimir

Putin va clama la scenă deschisă

faptul că nu a fost informat

corect și ca el personal a luat

măsuri, vezi Doamne, atunci

când și-a dat seama de realități.

Iar cele dispuse de el pentru remedierea

situației au fost iarăși

prost puse în practică de către

subordonați și mai nepricepuți.

Și de aceea au murit oameni

nevinovați. O apărare care ar

fi nu neapărat de circumstanță,

ba chiar aptă să pună pe gânduri

un judecător.

În același context, soldați și

gradele mici care au executat

ordinele de a distruge blocuri

de locuințe sau de a deschide

focul împotriva civililor nu

prea vor mai fi de găsit, unii

dintre ei murind deja in luptă,

iar alții urmând să aibă aceeași

soartă. Profitând de acest lucru,

responsabilii cu grade mari vor

da vina pe executanți, negând

că au emis asemenea ordine.

Probabil nu întâmplătoare a

fost și ezitarea Kamalei Harris

în a raspunde la întrebarea presei

despre existența crimelor de

război în Ucraina. Solidele reflexe

de procuror îi cereau să

fie moderată atâta vreme cât

nici măcar nu fusese demarată

încă o anchetă în acest sens.

Va fi vital pentru orice

instanță accesul la documentele

cu privire la misiunile ofițerilor

și soldaților, informațiile în

baza cărora au fost efectuate

analizele și luate deciziile de

către diverse nivele de comandă,

modul și criteriile după care

au fost stabilite țintele, ordinele

emise, primite și puse în

executare. Un Nuremberg a

fost posibil datorită faptului

că arhivele au fost la discreția

armatelor învingătoare americană

și rusă. Nu a fost nevoie

de colaborarea cu autoritațile

locale întrucât acestea nu mai

existau.

TPI-ul pentru fosta Iugoslavie

a avut oarecum același

context favorabil, o țară spartă

în bucăți, fiecare cu propriile

autorități centrale, care au colaborat

cu TPI mai de voie mai

de nevoie și prin a căror noi

capitale reprezentanții organismelor

internaționale circulau

nestingheriți în a-și face treaba.

Și tot a fost nevoie de câțiva

ani buni pentru documentarea

faptelor și prinderea fugarilor.

Ce șanse sunt ca autoritățile

rusești să colaboreze?!

Desigur, și Rusia are documente.

Și nu puține. Statele

autarhice abundă în formalism

juridic, au întotdeauna situații

și evidență pentru orice. Modul

lor de lucru are multe cauze,

cum ar fi centralismul excesiv,

nevoia permanentă de informare

ierarhică și de justificare,

totodată, de nevoia de control

permanent și total, precum și

multe altele.

Dar cum ajungem la acestea?

E foarte greu de imaginat

Rusia o țară invinsă, cu trupe

străine scotocind prin arhivelele

lor. Un scenariu nerealist

și practic imposibil. De la

Napoleon încoace nici o armată

straină n-a mai pus piciorul

în Moscova și nici nu cred că

își propune cineva acum să o

facă. Cineva din interior? N-aș

crede. O țară cu zero tradiții democratice

și în care noțiunile

de „rule of law” sau „check

and balance” poate provoca

cel mult mirare sau râsete, nu

are capacitatea de autoreglare.

O democratizare a Rusiei și

a sistemului judicar al acesteia

va dura decenii. E greu de

presupus că noua guvernare

rusă ar organiza procese pentru

crime de război comandanților

propriei armate. Să ne uitam

doar în propria ogradă, la dosarele

Revoluției, și concluzia

o tragem instantaneu.

SUA, singura țară care a

judecat proprii criminali de

război

Singura țară cunoscută care

și-a judecat vreodată proprii

ofițeri pentru crime de război

a fost SUA. Pe 16 martie 1968,

un pluton de soldați americani

ce acționau în Vietnamul de

Sud au atacat satul My Lai și

au ucis 504 civili, femei copii

și bătrâni, de la 2 la 81 de ani.

Niciun luptător Vietcong nu a

fost găsit acolo.

Rămas în istoria asumată a

S.U.A. ca masacrul de la My

Lai, acesta a făcut obiectul unui

proces penal, ca expresie a unei

democrații solide și responsabile.

Chiar și așa, cei vinovați

reușiseră inițial să ascundă

faptele timp de mai bine de un

an, până când acestea au fost

descoperite datorită unui șir de

întâmplări în urma cărora generalul

William Westmoreland

a ordonat imediat decalnșarea

anchetei.

Întorcându-ne la realitățile

deloc comode ale statului

rus, ne întrebăm cine și ce

ar putea determina punerea

la dispoziție a documentelor

armatei ruse referitoare la factorii

de decizie sau lanțul de

comandă care a generat uciderea

civililor? Asta în situația

în care, eventual, nu vor fi

chiar distruse intenționat,

înainte de ceasul socotelilor.

Credem că documetele

vor putea fi scoase la lumină

doar într-un singur fel. Adică,

în același fel în care și acum

lumea democratică încearcă

să oprească tăvălugul rus.

Sancțiunile economice.

Da, menținerea unora dintre

sancțiuni pentru economia

rusă poate nu atât de dure ca

și cele prezente, dar suficent

de deranjante, ar purtea determina

noile autorități ruse

să coopereze cu un viitor TPI.

Dar aici vom avea o altă problemă.

Câtă vreme acum avem

o comunitate internațională democratică

care stă cuminte în

spatele moralei și valorilor, și

aplică sancțiuni, vom mai avea

aceeași atmosferă la terminarea

razboiului?

Mai degrabă cred că e posibil

ca toată lumea să dea navală

să reia afacerile cu Rusia. Să își

recupereze pierderile comerciale.

Și asta cât mai repede. Și

atunci ce instrumete de constrângere

ar mai rămâne? Fără

a găsi acum o soluție la problema

anchetării crimelor de

război din Ucraina, încercăm

să subliniem că în prezent nu

avem premisele unei anchete

simple și rapide pentru descoperirea

autorilor.

Un material realizat de

Horațiu Ovidiu Baias pentru

PressHub

Foto: nypost.com/

Dan Caragea (Portugalia)

Critic literar, publicist, eseist,

critic de artă, critic de teatru și

traducător român. Este lusitanist,

specialist în psihologie și

lingvistică computațională. Din

2011, Senior Editor în cadrul

redacției Occidentul Românesc,

iar din 2019, redactor-șef.

Limba română îngrijită

atât în scris, cât și în

vorbire

Să privim acum mai îndeaproape

prima categorie,

cea a articolelor noi.

(1) Faptul că s-au introdus

cuvinte formate

prin abreviere, (2) diverse

locuțiuni, a căror cunoaștere

servește precumpănitor publicului

școlar la analizele

gramaticale, sau (3) termeni

muzicali, termeni gramaticali,

nume de substanțe, de

zodii, de zone geografi ce,

nu reprezintă situații delicate,

pentru a stărui asupra

lor. Vom menționa totuși că

numele zodiilor, ca și ale

constelațiilor, se scriu cu

literă mare.

(4) O altă clasă, de natură

enciclopedică, fără vreun

interes special pentru noi,

este cea a numelor proprii

care au legătură cu nume

comune și care sunt termeni

tehnici din fizică, metrologie

etc. Acest tratament era

cunoscut din DOOM 2 , după

cum se poate verifica:

newton (unitate de măsură)

[pron. engl. nĭuton]

s. n., pl. newtoni [pron.

nĭutoni]; simb. N

Newton (om de știință

englez) [pron. nĭuton] s.

propriu

Pentru noi faptul că „au

legătură”, face trimitere

la eponim. Dacă ar fi așa,

înseamnă că lipsesc, ca să

dăm doar două exemple,

Faraday (fizician englez),

pentru farad (unitate de

măsură), sau Volta (fizician

italian), pentru volt (unitate

de măsură), după cum

indică Dicționarul de neologisme

(1986). În realitate,

DOOM nu se ocupă decât

de aspecte privind ortoepia,

ortografia și morfologia. De

aceea, presupunem că sunt

Să scriem corect româneşte APRILIE

2022 11

introduse eponimele numai

dacă cele două substantive,

în flexiune, au forme care

se diferențiază doar prin

scrierea cu literă mică/literă

mare, ca de exemplu:

yală s. f., g.-d. art. yalei;

pl. yale (chei ~)

+Yale (inventator amer

ican) [pron. engl. ĭeĭl] s.

propriu

În acest caz, pl. yal e și

Yale sunt într-o astfel de

situație. DOOM 3 are însă

și scăpări. La bermudă s-a

dat numele propriu, nu însă

și la bikini, care ar fi trebuit

tratat la fel.

(5) Chestiunea omografelor

va interesa precumpănitor

lexicografia, dar și

morfologia, căci vom distinge

între:

marker 1 (creion) [e

pron. engl. ă] s. n., pl. markere

+marker 2 (genă) [e pron.

engl. ă] s. m., pl. markeri

așa cum ne-am obișnuit

să facem distincția între:

!virus 1 (agent patogen) s.

n., pl. virusuri

virus 2 (program distructiv

de calculator) s. m., pl.

viruşi

Tratarea în două articole,

în limba noastră, se justifică

aici prin comportamentul

morfologic distinct (pluralul

nu este la fel!).

O situație nouă o reprezintă

a scăpăta, dat ca

exemplu de autoare:

+scăpăta 1 (a ~) (a apune)

(pop.) vb., ind. prez.

3 scapătă, imperf. 3 pl.

scăpătau; conj. prez. 3 să

scapete

scăpăta 2 (a ~) (a sărăci)

vb., ind. prez. 1 sg. scapăt,

2 sg. scapeți, 3 scapătă;

conj. prez. 1 sg. să scapăt,

3 să scapete; imper. 2 sg.

poz. scapătă

ACADEMIA ȘI DICȚIONARELE SALE

DOOM – EDIȚIA A TREIA (II)

În acest caz, avem de-a

face cu comportamente

morfologice distincte:

+scăpăta 1 (a ~) (a apune)

este un verb impersonal,

care se conjugă doar la persoana

a III-a, iar scăpăta 2

(a ~) (a sărăci), este un verb

personal.

(6) Am reținut ca oportună

diferențierea între paronime.

Astfel:

hiat (lingv.) s. n., pl. hiaturi

+hiatus (discontinuitate)

(hi-a-) s. n., pl. hiatusuri

(7) O schimbare a normei

o reprezintă distincția

introdusă între un pronume

compus intermediar (o noutate

în gramatica noastră!)

și locuțiunea pronominală:

!Domnia Ei/Lui (despre

un domnitor, b oier) (înv.)

loc. pr., g.-d. Domniei Ei/

Lui

+domnia-ei (despre sau

către o persoană căreia i te

adresezi reverențios) (dânsa,

dumneaei) (rar) pr., g.-d.

domniei-ei

+domnia-lui (despre sau

cătr e o persoană căreia i te

adresezi reverențios) (dânsul,

dumnealui) (rar) pr., g.-

d. domniei-lui

+Domnia Mea (înv., azi

glumeț) loc. pr., g.-d. art.

Domniei Mele

+Domnia Sa (despre un

domnitor, boier) ( înv.) loc.

p r., g.-d. Domniei Sale

+domnia-sa (despre sau

către o persoană că reia i te

adresezi reverențios) (dânsul,

dumnealui) pr., g.-d.

domniei-sale

+Domnia Ta (către un

domnitor, boier) (în v.) loc.

pr., g.-d. Domniei Tale

+domnia-ta (despre sau

către o persoană căr eia i te

adresezi reverențios) (dumneata)

pr., g.-d. domniei-tale

!Domnia Voastră (către

un domnitor, boier) (înv.)

loc. pr., g.-d. Domniei Voastre

+domni a-voa stră

(despre sau către o persoană

căreia i te adresezi

reverențios) (dumneavoastră)

pr., g.-d. domniei-voastre

!Domniile Lor (despre

domnitori, boieri) (înv.)

(-ni-i-) loc. pr. pl., g.-d.

Domniilor Lor

+domniile-lor (despre

sau către o persoană că reia

i te adresezi reverențios)

(dânșii/dânsele, dumnealor)

(-ni-i-) pr. pl.

!Domniile Voastre (către

domnitori, boieri) (înv.)

(-ni-i-) loc. pr. pl., g.-d.

Domniilor Voastre

+domni ile-voa stre

(despre sau către o persoană

căreia i te adresezi

reverențios) (dumneavoastră)

(-ni-i-) pr. pl.

Astfel de diferențiere

perturbă nu doar morfologia

(ar sta în sarcina Gramaticii

să se pronunțe), ci și ortografia

(literă mare/literă

mică, absența/prezența cratimei).

Remarcați că Domnia

Mea are în DOOM 3 aceeași

formă fi e că vorbește un

domnitor (în vechime), fie o

persoană oarecare (în actualitate),

altfel spus, pronumele

domnia-mea este absent.

Deopotrivă, Domnia

Noastră, Domniile Noastre

nu apar nici ele, deși sunt

atestate:

„De aceea și domnia

mea, deși cuprins încă de

neștiință și plin de greutăți,

am râvnit domnia mea către

mai înainte zișii domni și

împărați care pentru sufletele

lor bine au întocmit și pe

domnul Dumnezeu cu bine

l-au bucurat.” (Documenta

Romaniae historica: 1526-

1635, București, Editura

Academiei Republicii

Socialiste România, 1975,

p. 327)

„Scrie domnia noastră

[Mihai Viteazul] către

cinstiții, luminații

mitropoliți și către boierii

care sînteţi cu fratele nostru,

cu Ieremia Moghilă voievod,

aici în cetate.” ( Documenta

Romaniae historica: 1593-

1600, București, Editura

Academiei Republicii

Socialiste România, 1975,

p. 521)

„Și apoi acele case aŭ ars.

Și pentru locul rĕposatului

părintelui Domniei Nóstre,

Dumitru Buhuș, ce aŭ fost

Spătar mare, cu aceste locuri

cu tóte am făcut Domnia

nóstră schimbături cu

Dumnea-ei Anița logofitésa.”

( Constantin Erbiceanu,

Istoria Mitropoliei Moldaviei

și Sucevei și a Catedralei

Mitropolitane din Iași,

Iași, Tipografia Cărților

Bisericești, 1888, p. 8; document

din 1695)

„...avem domniile noastre

pomenire în sfânta mânăstire,

din an în an, pentru

acești zloți ungurești mai

înainte ziși.” ( Documente

privind istoria României,

tomul XVI, A. Moldova,

București, Editura Academiei

Republicii Populare Române,

1951, p. 97)

Acestea fiind arătate, nu

vedem de ce ar fi necesară

introducerea acestui pronume

(numit în tabel PRONU-

ME II), neîndoios „fabricat”

PRONUME I PRONUME II LOCUȚIUNI

SINGULAR PLURAL

*domnia-mea Domnia Mea

dumneata domnia-ta Domnia Ta

dumneasa domnia-sa Domnia Sa

dumnealui domnia-lui Domnia Lui

dumneaei domnia-ei Domnia Ei

*domnia-noastră Domnia Noastră

dumneavoastră domnia-voastră Domnia Voastră

*domniile-noastre

Domniile

Noastre

dumneavoastră domniile-voastre

Domniile

Voastre

dumnealor domniile-lor Domniile Lor

Am marcat cu * formele neînregistrate în DOOM3.

(8) Au fost introduse și

unele substantive feminine

mai rar folosite, nume de

ocupații, ca de pildă +dramaturgă,

pe care l-am atestat

la mai mulți autori contemporani:

„Dar mai ales Dorothy

Sayers. Mai întâi că autoarea

aceasta de romane detective

a fost și dramaturgă, a

scris piese cu subiect teologal.”

(N. Steinhardt, Drumul

către isihie. Ispita lecturii,

București, Polirom, 2016,

ebook)

(9) Constituie intrări noi,

cu implicații pentru lexicografie

și morfologie, o serie

de verbe cu valoare reflexivă

sau/și impersonală, care implică

și diferențiere semantică.

Se dau ca exemple:

înnopta 1 (a ~) (a petrece

noaptea) vb., ind. prez. 1 sg.

înnoptez, 3 înnoptează; conj.

prez. 1 sg. să înnoptez, 3 să

înnopteze

de autoare, în limbă nefiind

reală decât distincția de tip

dumneata / Domnia Ta sau

dumneavoastră / Domnia

Voastră, Domniile Voastre

etc. Folosirea în limba actuală

a locuțiunii în sens

metaforic, reverențios solemn

sau peiorativ, nu ar

trebui să impună o nouă

clasă morfologică. O ultimă

nedumerire: DOOM 2 considera

formele Domniile... ca

forme de plural ale singularelor

Domnia... DOOM 3

consideră locuțiunile independente,

ceea ce le îndepărtează

de la paradigma

pronominală.

Să urmărim tabelul.

+înnopta 2 (a se ~) (a se

face noapte) vb. refl., ind.

prez. 3 sg. se înnoptează;

conj. prez. 3 să se înnopteze;

ger. înnoptându-se

revărsa 1 (a ~ ) (a

împrăștia) (pop.) vb., ind.

prez. 1 sg. revărs, 2 sg.

reverși, 3 revarsă; conj. prez.

1 sg. să revărs, 3 să reverse;

imper. 2 sg. poz. Revarsă

+revărsa 2 (a se ~ ) (a inunda)

vb. refl., ind. prez. 3

se revarsă, imperf. 3 pl. se

revărsau; conj. prez. 3 să se

reverse; ger. revărsându-se

Tot așa a intrat și

+întuneca 2 (a se ~) vb.

refl., ind. prez. 3 sg. se întunecă;

conj. prez. 3 sg. să

se întunece; ger. întunecându-se

dar nu și a se lumina,

corelat cu a lumina, pe care

ediția această nu-l ia în seamă.

(va continua)

12 APRILIE

2022

Campania de excelenţă

Ruxandra Hurezean (Cluj -

Napoca).

Senior Editor. Lucrează în presă de

peste 27 de ani.

Cătălin Petcu este inginer

în Montreal, la Société

des Ponts Jacques Cartier

et Champlain Inc. Restaurează

podurile acoperite din

Canada, acestea fiind un fel

de tezaur național în țara unde

a ales să trăiască. A plecat din

România dezamăgit de ritmul

lent în care se schimba societatea.

A ajuns în Montreal pe

15 septembrie 2003 împreună

cu soția, după un zbor de

mai multe ore. „Pentru noi

a reprezentat primul zbor cu

avionul și prima călătorie în

străinătate. Am fost așteptați

la aeroport de prieteni români

și conduși la locuința lor, unde

am stat o scurtă perioadă,

până când ne-am închiriat

propriul apartament”, își

amintește el acum.

Mama sa trăiește în

România, iar sora în Germania.

Cătălin experimentează,

asemeni multor români viața

de familie întinsă pe mai multe

continente. Copiii lui, Lucas

și Nancy Maria s-au născut în

Canada. Chiar și pentru cei

care se așează seara la masa

lor din sufragerie, „patria”

înseamnă altceva. „Lipsa familiei

lărgite este prețul pe

care noi, cei plecați în afară,

a trebuit să-l plătim. Dacă

cei plecați în Europa au suferit

lăsându-și copiii în țară,

suferința noastră a fost îndepărtarea

față de părinți.”

„În anii ’90-2000, în

Canada, când cineva spunea

român aveai multe șanse să

afl i că este inginer”, spune

Cătălin. Un articol despre

identitatea imigranților, publicat

în 2007, afirma că la

Canada a mai multor familii de

prieteni.

Ruxandra Hurezean:

Cum au fost primii ani acolo?

Ce te-a ajutat și ce te-a împiedicat,

ce a fost surprinzător

pentru tine la început?

Cătălin Petcu: Am ajuns

în Montreal pe 15 septembrie

2003, împreuna cu soția,

după un zbor de mai multe ore.

Pentru noi a reprezentat primul

zbor cu avionul și prima călătorie

în străinătate. Am fost

așteptați la aeroport de prieteni

români și conduși la locuința

lor, unde am stat o scurtă perioadă,

până când ne-am închiriat

propriul apartament.

Decizia comună de a emigra

a fost un element unificator

și care ne-a ajutat să trecem mai

repede peste greutățile inerente

ale începutului. În paralel,

instituțiile ministerului canadian

de imigrare au fost și continuă

să fie foarte utile în ghidarea

și orientarea noilor veniți.

Pentru o integrare reușită în

Quebec, provincia francofonă

a Canadei, și exploatarea tuturor

oportunităților profesionale

eram conștienți de importanța

cunoașterii limbii franceze.

Prin urmare, în primul an

am urmat cursuri de franceză

în cadrul unui program oferit

gratuit de guvernul provincial

pentru cei ca noi. În afara orelor

de studiu, munceam ocaînceputul

anilor ’90 România

dădea Canadei cei mai mulți

ingineri comparativ cu alte

state ai căror cetățeni alegeau

să trăiască acolo.

În 2012, în România, în

comuna poetului George

Coșbuc, mai rezista și încă

era folosit un singur pod acoperit

dintre cele construite de

grănicerii austrieci la finele secolului

al 18-lea. Când primarul

și locuitorii au adresat un

SOS pentru salvarea podului

lor, Cătălin a fost primul care

a răspuns și s-a oferit să ajute.

A început un proces greoi de

restaurare, podul de la Coșbuc

fiind catalogat monument istoric,

iar Cătălin a urmărit și a

ghidat demersurile de la mii de

kilometri, folosind experiența

pe care o avea în Canada.

Ruxandra Hurezean:

Cătălin, ai luat în piept provocările

acestui secol, asemeni

multor români. Te rog, spune-ne

câte ceva despre tine,

dorim să te cunoaștem!

Cătălin Petrcu: M-am

născut în 1969 la Iași, într-o

familie simplă, de oameni

iubitori. Alături de sora mea,

Luminița, am trăit o copilărie

și o adolescență obișnuită, așa

cum era în România înainte de

1989: școala generală de cartier

urmată de patru ani la Liceul

Mihai Eminescu. După armată,

am urmat cursurile serale

ale Facultății de Construcții

pe care am absolvit-o în

1995. Faptul că am lucrat în

timpul studiilor m-a ajutat să

mă întrețin singur și a contat

enorm la angajarea mea ca inginer,

într-o perioadă în care în

România nu se mai construia

nimic și toate șantierele erau

în conservare.

Repartițiile de stat după

absolvirea facultăților și locurile

de muncă asigurate dispăruseră

și șomajul în rândul

absolvenților era ridicat. Timp

de 8 ani am avut oportunitatea

să lucrez la diferite proiecte în

cadrul a două firme ieșene:

Citadin, companie a Primăriei

Iași, și SC Lucrări Drumuri și

Poduri S.A. Erau companii

care se ocupau de construirea

și repararea infrastructurilor

municipale, respectiv

Viața de familie întinsă

construcția și repararea drumurilor

și podurilor județene.

Ruxandra Hurezean: Spune-ne

ceva despre familia ta.

Este cu tine, în Canada?

Cătălin Petrcu: Sunt căsătorit

cu Mona și împreuna

avem doi copii. Lucas are 11

ani și Nancy Maria, 16 ani,

ambii născuți în Canada. Sora

mea este stabilită de mulți ani

în Germania alături de familia

ei. În prezent, mama trăiește

încă în România, tatăl decedând

în 2015. Lipsa familiei

lărgite este prețul pe care noi,

cei plecați în afară, a trebuit

să-l plătim. Dacă cei plecați

în Europa au suferit lăsânduși

copiii în țară, suferința noastră

a fost îndepărtarea față de

părinți.

Ruxandra Hurezean:

Când ai plecat din România

și de ce? Cum ai luat decizia

și cum de ai ales Canada?

Cătălin Petcu: Am început

să ne gândim la emigrare pe la

sfârșitul anilor ’90 din cauza

perspectivelor tot mai reduse

de a ne realiza într-o Românie

aflată într-o perpetuă tranziție

post-comunistă. Trăisem anii

mineriadelor și dezamăgirea

provocată de eșecul guvernării

Convenției Democratice și

a reformelor economice mult

așteptate. Totul a culminat cu

reinvestirea lui Ion Iliescu ca

președinte. Atunci am hotărât

să plecăm și am început să căutăm

soluții. În anii 2000, pentru

un român, era foarte greu

să te stabilești sau să muncești

într-o țară europeană.

Majoritatea celor care

plecau, munceau și trăiau în

condiții dificile pentru a trimite

bani familiilor rămase în țară.

Planul nostru era să începem

o viață nouă, în familie, într-o

țară democratică și care respecta

valorile umane. Imigrarea

permanentă devenise un

subiect care interesa pe tot mai

multe cunoștințe și prieteni din

cercul nostru. Primul pas a

fost de strângere de informații

despre programele de imigrare

oferite de Australia, Noua

Zeelandă și Canada.

Selecționarea candidaților

care aplicau pentru statutul de

imigrant economic se făcea în

baza unor criterii și punctaje

prestabilite, referitoare, între

altele, la studii, experiența

profesională sau cunoștințele

lingvistice. Canada a fost alegerea

noastră, fiind o țară mai

apropiată din punct de vedere

geografic de România și

durata procesului de selecție

era mai redusă față de programele

oferite de Australia și

Noua Zeelandă. Un alt factor

important a fost emigrarea în

zional pentru a câștiga banii

necesari cheltuielilor zilnice.

Experiența trăită ca student la

seral m-a ajutat mult în perioada

aceea. Consider că o bună

cunoaștere din start a limbii

țării de adopție reprezintă un

atu major și o economie de

timp semnificativă.

Sunt multe lucruri diferite

de țara noastră, de stilul de

viață. Dar lucrul care m-a surprins

la început a fost imensitatea

teritoriului, spațiile largi

și puțin populate. Orașele sunt

construite după stilul nordamerican,

cu străzi și bulevarde

foarte largi.

Ruxandra Hurezean: Cum

ți-ai găsit un loc de muncă

stabil, o locuință? Cine sau

ce te-a ajutat?

Cătălin Petcu: Lipsa

experienței de muncă în

Canada a fost obstacolul cel

mai greu de trecut pentru

obținerea primului job în domeniul

în care eram pregătit.

Din start, părea o competiție

dezechilibrată în care trebuia

să te remarci în fața altor

concurenți, mulți nativi,

motivați și bine pregătiți. Statisticile

vremii confirmau o

rată a șomajului aproape dublă

în rândul noilor imigranți

față de restul populației. După

terminarea cursurilor de franceză,

am ales să urmez un

curs în care am învățat cum

să redactez un CV și cum să

abordez un interviu de angajare.

Cursul, bazat exclusiv pe

practică, consta în simularea

interviurilor de angajare, apoi

erau analizate în detaliu cu

scopul de a clarifica sau ameliora

anumite aspecte. Această

formare am considerat-o foarte

utilă în condițiile în care noi,

cei veniți din Europa de Est,

eram puțin familiarizați cu astfel

de practici.

Căutarea locurilor de muncă

se poate face prin intermediul

agențiilor publice sau

a firmelor private de resurse

umane. Alte posibilități foarte

utilizate sunt consultarea siteurilor

specializate, anunțurile

din ziare sau având recomandări

din partea unor persoane

din interiorul firmelor. Primul

job în domeniul în care eram

pregătit a fost ca estimator

într-o companie de construcții

și reparații de poduri.

În unele situații, guvernul

stimulează integrarea

imigranților pe piața muncii

subvenționând o parte din

salariu pe o perioada determinată,

așa cum a fost și în

cazul meu. Acest job mi-a

permis să mă familiarizez

cu normele și standardele

canadiene, să întâlnesc

profesioniști din domeniu și

să înțeleg cum funcționează

această industrie.

Campania de excelenţă APRILIE

2022 13

pe mai multe continente

Ruxandra Hurezean: Este

ceva specific în această meserie

în Canada?

Cătălin Petcu: Profesia

de inginer este reglementată

în Canada, asta însemnând

că, pentru a lucra și folosi

titulatura de inginer, un candidat

trebuie să obțină acreditarea

din partea Ordinului

Inginerilor din provincia în

care vrea să profeseze. Deși

pare un parcurs lung și anevoios,

eforturile depuse pentru

obținerea acestei acreditări

sunt recompensate mai târziu

prin lărgirea perspectivelor

profesionale. În anii ’90 -

2000 în Canada, când spuneai

român, aveai multe șanse să

afli că este inginer. Un articol

despre identitatea imigranților,

publicat în 2007, afirma că la

începutul anilor ’90 România

dădea Canadei cei mai mulți

ingineri comparativ cu alte

state ai căror cetățeni alegeau

să trăiască aici.

Cu sprijinul financiar al

companiei în care lucram, am

completat aceste proceduri în

iulie 2007, după aproape 18

luni de la depunerea cererii.

Obținerea titlului de inginer

junior a însemnat pentru mine

să reușesc să trec de două

examene tehnice și de un examen

în economie. 20% din

populația de 37 de milioane a

Canadei este născută în afara

țării. Atragerea imigranților

este cheia dezvoltării Canadei

și pentru asta există multe

instituții care se ocupă de

primirea și integrarea profesională

a imigranților. Noi, cei

veniți din fostele țări comuniste,

eram puțin familiarizați cu

redactarea CV-urilor și pregătirea

ne-am făcut-o și urmărind

postările de pe un site foarte

popular în anii aceia, Québec.

ro.

Ruxandra Hurezean:

Cum ai fost primit și cum ai

evoluat la locul de muncă?

Cătălin Petcu: Prima companie

de construcții la care

am lucrat avea câteva zeci de

angajați, vara, în plin sezon

erau în jur de 80 de angajați.

Compania aparținea unui cuplu

de canadieni, iar atmosfera

era una familială. În general,

fiecare companie are propria

politică de integrare a noilor

angajați și asta indiferent de

domeniul de care se ocupă.

Ruxandra Hurezean: Ce

ne poți spune despre podurile

acoperite? Cum sunt restaurate

și protejate acestea în

Canada?

Cătălin Petcu: Podurile

acoperite au fost construite

prima dată în Elveția, undeva

în secolul al XII-lea. Fiind

din lemn, podurile aveau

pe atunci o durata scurtă de

viață, de circa 15-20 de ani,

fiind supuse unor condiții meteorologice

severe. Ploile și

ninsorile abundente, ciclurile

de îngheț-dezgheț sunt factori

care provoacă degradarea accelerată

a lemnului. Adăugarea

unui acoperiș și construirea

pereților laterali au permis protejarea

structurii de rezistență a

podurilor prelungindu-le astfel

durata de utilizare.

În Canada, aceste structuri

au fost construite începând cu

anii 1860, jucând un rol important

în colonizarea noilor

teritorii. Din cele circa 1000

de astfel de poduri, astăzi

Québec-ul mai păstrează 82,

toate fiind în administrarea

Ministerului provincial de

transport. În 2005, la presiunea

multor grupuri de cetățeni,

guvernul a adoptat o orientare

care vizează conservarea acestora.

Evaluarea patrimonială a

acestor poduri se face după un

ghid specific, care urmărește

îndeplinirea a unsprezece criterii

cum ar fi: tipul structurii,

celebritatea proiectantului și

constructorului, caracteristicile

geometrice, vechimea.

Un criteriu interesant îl reprezintă

interesul comunității

în conservarea unui astfel de

pod, alături de calitatea peisajului

și potențialul de punere

în valoare a podului respectiv.

Orice restaurare trebuie să țină

cont de nivelul de patrimoniu

stabilit, limitându-se astfel tipul

și cantitatea materialelor

noi utilizate în timpul lucrărilor.

Ruxandra Hurezean:

Care sunt cele mai frumoase

amintiri legate de munca ta la

podurile din Canada?

Cătălin Petcu: Eram

în decembrie 2011, pe un

șantier într-un sat izolat din

estul Canadei și lucrările

nu avansau în ritmul dorit.

Dificultățile apăreau de peste

tot. Ploaia cădea de câteva zile

bune și nivelul râului crescuse

amenințător. Totul a culminat

cu pierderea într-o noapte a

podului temporar, luat de viitura

care a măturat totul în cale.

Eram descurajat, mă simțeam

ca meșterul Manole, obligat să

o ia mereu de la capăt. La un

moment dat, zăresc din depărtare

un brăduț, pus în zona cea

mai înaltă a podului acoperit.

Îl instalase maistrul meu, căruia

îi povestisem într-o seară

despre obiceiul meșterilor români

care lucrează la ridicarea

unei case. A rămas acolo până

la terminarea lucrărilor, toți

muncitorii fiind convinși că

ne-a purtat noroc. Sunt multe

întâmplări plăcute, dar cel mai

important lucru pentru mine

este că proiectele în care am

fost implicat mi-au permis să

călătoresc peste tot în Quebec,

să admir peisaje minunate și

să întâlnesc oameni deosebiți.

Ruxandra Hurezean:

Cum e viața obișnuită în

Canada? Ce e relevant în

relația cetățeanului cu statul

de acolo? Care este secretul

unei integrări cât mai ușoare

în societate?

Cătălin Petcu: Canada a

fost, este și va fi o țară care

primește anual sute de mii de

imigranți. Această experiență a

permis Canadei să se doteze cu

un sistem modern, care permite

să primească și să integreze

noii veniți. Pentru o integrare

ușoară este important ca orice

persoană să apeleze la aceste

organisme, să aibă un spirit și

o minte deschisă către multiculturalism.

Faptul că persoane

de etnii și religii diferite

trăiesc împreună dovedește

reușita politicii de imigrare

canadiene.

Ruxandra Hurezean:

Cum s-a adaptat familia ta,

soția, la viața de acolo? Cum

e la școala copiilor tăi?

Cătălin Petcu: Ambii copii

fiind născuți în Montreal,

nu au fost nevoiți să treacă

printr-o perioadă de adaptare.

Sistemul de învățământ

din provincia Quebec este

diferit de cel din partea engleză

a Canadei și față de

cel din Europa. Școala primară

durează șase ani, fiind

urmată de școala secundară

sau colegială, cu o durată de

5 ani. Aici școala, în special

cea publică, vizează reușita

tuturor, evitând crearea unui

cadru competițional între

elevi. Se pune accentul pe

lucrul în echipă, activități

practice și sociale, de comunicare.

Învățarea pe de rost

și temele zilnice sunt metode

aproape inexistente în

Canada. Școlile private, dar

subvenționate 60% de stat,

sunt în general mult mai performante,

oferind programe

specifice, atrăgând astfel

copiii părinților din clasa

mijlocie.

Ruxandra Hurezean:

Ce sentimente ai față

de R omânia, ce bucurii,

mulțumiri și ce îngrijorări ai

pentru țara de acasă? Cum ai

vrea să o ajuți?

Cătălin Petcu: Mi-ar plăcea

să ajut făcând ceea ce știu

să fac cel mai bine, să construiesc

drumuri, să repar poduri.

Este absolut îngrozitor și totodată

inacceptabil să constați

numărul celor care-și pierd

viața pe șoselele României

din cauza lipsei de autostrăzi

sau a elementelor de securitate

pe drumurile existente. Aș dori

să întâlnesc ingineri români

cu care să schimb impresii,

să împărtășim experiențe

din domeniul construcției și

întreținerii de poduri. Sau

studenți în facultățile de profil

din România care vor să afle

cum se fac podurile în Canada.

În prezent, mă ocup de

întreținerea unor poduri grandioase,

unele construcții de patrimoniu

de la începutul anilor

1900 și care prezintă provocări

unice pentru orice inginer.

Podul din Coșbuc a fost o

descoperire total neașteptată

pentru mine. Era prin 2012, perioada

când căutam informații

despre restaurarea podurilor

acoperite și așa am aflat de

Podul grăniceresc peste râul

Sălăuța. Presa scria despre

starea lui precară, m-am gândit

c-aș putea da o mână de ajutor

la restaurarea lui. Povestea a

durat ani de zile, în care s-a

promis mult, dar nu s-a realizat

mai nimic concret. Primarul

actual al Coșbucului a anunțat

recent, după ani de eforturi și

drumuri la București, debutul

lucrărilor de restaurare a

bătrânului pod. Sper ca prin

lucrările efectuate, podul să-și

recâștige locul binemeritat în

inima comunității și să devină

o atracție istorică și arhitecturală

la nivel național.

Ruxandra Hurezean:

Menții legătura cu ceilalți

români din Canada? Cum

trăiesc românii de acolo?

Cătălin Petcu: Î n

Canada există multe asociații

românești care organizează

evenimente culturale, întâlniri

comunitare și alte evenimente

de acest fel. De asemenea,

bisericile românești sunt destul

de numeroase în regiunea

metropolitană și sunt foarte

frecventate în general. Avem

prieteni comuni. În general,

românii sunt foarte bine văzuți

de către societatea canadiană

și reușesc să se integreze bine.

Sunt anumite poluri frecventate

de români cum ar fi bisericile,

magazinele alimentare

și restaurantele cu specific

românesc.

Există, de asemenea,

publicații românești, emisiuni

de radio și televiziune în

limba română. Sunt artiști

români care organizează petreceri

sau întâlniri cu ocazia

unor evenimente. Comunitatea

românească este completată de

profesioniști români în diferite

domenii: avocați, medici, contabili,

finanțiști, agenți imobiliari,

firme de construcții sau

de voiaj.

Ruxandra Hurezean: Ce

îți lipsește acolo, de ce îți este

cel mai dor?

Cătălin Petcu: Cel mai

mult mi-au lipsit familia și prietenii

rămași în România. Fiecare

întoarcere din vacanțele

petrecute în țară sunt dureroase

atât pentru noi, cât și pentru

cei rămași acasă. Mi-e dor de

Marea Neagră și de Carpați.

Mi-e dor de mama.

Un material realizat în exclusivitate

pentru Occidentul

Românesc, de Ruxandra

Hurezean

Foto: Arhiva personală

Cătălin Petcu

Nota Redacției OR:

Ruxandra Hurezean (Cluj

- Napoca) este jurnalist cu

vastă experiență. Lucrează

în presă de peste 27 de ani. A

condus redacții și a contribuit

la înființarea de publicații,

lucrând atât pentru presa locală

clujeană, cât și pentru

cea națională. Este autoarea

a cinci volume de reportaje și

proză scurtă. A fost premiată

în mai multe rânduri de către

Asociația Profesioniștilor din

Presă Cluj și a primit „ Premiul

Mass-Media” al Ambasadei

Germaniei la București pentru

reportajele privind istoria

și prezentul minorității germane

din România. În anul

2017 i s-a decernat premiul

Festivalului Internațional de

Carte Transilvania pentru

„Cartea jurnalistului”.

14 APRILIE

2022

Opinii

Pace, armonie sau război?

„Pacea nu înseamnă

absența războiului, ci înseamnă

virtute, este o stare de spirit,

de bunăvoință, încredere și

dreptate. – Baruch Spinoza

Am mai scris cu câțiva ani

în urmă despre pace și război,

pacea definindu-se, atât în

plan colectiv cât și în plan individual

prin starea de liniște,

o stare lipsită de conflicte între

oameni, atât în familie, cât și în

întreaga societate, pe întregul

glob pământesc. În mitologia

greacă Eirene (Irina) era zeița

care personifica pacea, având

echivalentul Pax în romană.

Simbolul porumbelului cu ramura

de măslin era tot simbolul

Păcii, deoarece porumbelul

a ales casca zeului războiului,

s-a cuibărit în ea, împiedicând

astfel acțiunea zeului. Unde

a fost porumbelul în zilele de

acum?

Atât în viața individuală și

familială, cât și în cea socială,

în istoria omenirii și în istoria

naturală, perioadele de pace

alternează cu cele conflictuale.

Nu a existat Pace globală, cum

nu a existat nici război global.

Grav este că acesta din urmă

va putea exista dacă virtuțile

omenești vor fi înlăturate. Conflictele

se ivesc precum buruienile

între flori, dar omul este

dator să curețe aceste buruieni

care nu sunt altceva decât gânduri

și fapte ostile bunului mers

al lumii. Ura, invidia, lipsa de

încredere în celălalt, lăcomia,

gloria dorită sunt cele care împing

omul la luptă, răzbunare,

cruzime.

Bunătatea, înțelegerea, iubirea

de semeni dispar din sufletul

omului și locul se umple cu

ură și dorința de a-și manifesta

barbaria ascunsă în suflet și

care, dintr-o dată îl stăpânește.

Normal, pus în fața repercusiunilor

acestei barbarii, omul ar

trebui să cedeze, să renunțe la

planul său odios de distrugere

a celuilalt, dar, încăpățânarea

va fi starea anormală a individului

lipsit de umanitate, de

Dumnezeu.

Când o persoană manifestă

anumite atitudini sau comportamente

dezechilibrate, intrând

într-o nejustificată contradicție

cu ceilalți, ea întră în categoria

persoanelor cu tulburări de

personalitate, și poate fi diagnosticată

cu o boală psihică

(deteriorare severă a gândirii,

afectivității sau relațiilor sociale

etc) putând avea judecata și

capacitatea intelectuală intactă,

manifestând totuși un anumit

comportament irațional,

pervertirea afectivității,

preferințelor, obiceiurilor,

raționamentului moral sau al

impulsurilor.

O personalitate sadică

căreia îi place să chinuiască

sau să tortureze pe cineva din

plăcerea bolnăvicioasă de a-l

vedea suferind, consideră că

toți oamenii trebuie să fie sub

controlul său, indiferent de rolul

acelei persoane în viața sa

(copil, soție, partener, coleg,

prieten) sau colectiv, sau poporul

țării sale, sau a unei alte

țări pe care a luat-o în colimator.

Lovește, impune restricții,

adoptă reguli, cereri (condiții)

absurde menite să îngrădească

libertatea. Personalitatea sadică

se comportă ca și cum cuvântul

lui este definitiv, ca atare

gândirea sa trebuie respectată.

El dorește, e sigur pe succesul

său și face orice pentru a obține

dominația. Suferința semenilor

nu-l impresionează, îi provocă

chiar plăcere și satisfacție, prin

trăirea sentimentului de putere

și control asupra celorlalți. Lipsa

sau dezvoltarea insuficientă

a empatiei, milei, respectului

și savoarea încălcării normelor

sau conduitelor morale, îl face

pe sadic să se simtă mulțumit,

extrem de important și valorificat.

Manifestările care îl definesc

sunt: violența, cruzimea,

a sa, sau a interpușilor săi, umilirea

sau insultarea celorlalți.

Se bucură de situațiile în care

persoanele sunt umilite sau înjosite

de el sau de cei din ambientul

său.

Armonia este definită de

Dicționar ca fiind „Potrivire

desăvârșită a elementelor

unui întreg; bună înțelegere

în relațiile dintre două persoane,

două colectivități etc”,

sinonimele cuvântului fiind:

acord, împăciuire, înțelegere,

pace, unire, concordanță,

echilibru, potrivire, proporție,

proporționalitate, simetrie,

simfonie etc.

Dizarmonia este constituită

din gânduri ale minții pregătite

pentru a acționa în fapt, pentru

distrugerea armoniei existente.

Se creează dezordine, până la

debusolarea unei lumi, ajungând-se

(s-a și ajuns) la ură și

violență a unei părți, și la consternarea

altei părți. Gândurile

noastre, dar și acțiunile noastre

pot fi liniștite, armonioase, sau

zbuciumate și dizarmonioase.

Oricum, ele pleacă în valuri

spre cei din jurul nostru, rezonează

în sufletele oamenilor.

De aceea este nevoie ca mai

întâi să fim în armonie cu sinele

nostru, pentru ca mai apoi

să putem rezona cu ceilalți.

Armonia nu este predestinată,

ea trebuie cucerită cu

ajutorul gândirii și voinței.

Scopul civilizației este să dobândească

armonia. De ce

despre muzică spunem că este

„divină”? Fiindcă sunetele

iubesc armonia. Și noi construim

muzica și dobândim

armonia ei. În iubire armonia

își așterne veșmântul ei asupra

sufletelor celor care se iubesc;

ele pot fi ființe, sau ființa alături

de ceva neînsuflețit pe care

o însuflețește. Mă gândesc la

diferiți pictori și creațiile lor…

Cinicii folosesc dizarmonia

pentru a arăta celorlalți gândirea

lor „genială”, originală. Nu

așa au folosit Marx și Engels

idea unui om nou, a unei alte

lumi, din care ce s-a ales? Ură,

luptă și dizarmonie. Viclenii au

folosit și folosesc dizarmonia

pentru a obține avantaje proprii.

Să ne dorim deci, să fim în

armonie cu noi înșine, adică

împăcați cu alegerile noastre și

chiar cu greșelile făcute, pentru

care știm cui trebuie să-I

cerem iertare și a nu le repeta.

Să înțelegem, să conștientizăm

că toți suntem fiii lui Dumnezeu,

fiecare individ, dar și fiecare

țară cu darurile sale, cu

caracterul său, și că trebuie să

ne respectăm și să trăim în armonie.

Părintele Dumitru Stăniloae,

cel mai mare teolog al

secolului XX, spunea, referitor

la neamul românesc: „Trăsătura

cea mai cuprinzătoare și

definitorie a neamului nostru

este armonia”.

Universul întreg este energie,

totul este energie în mod

diferit condensată și structurată,

în așa fel încât să existăm,

să fim, să dăinuiască această

simfonie perfectă; dirijor

avem, partitura ne-a fost dată,

fiecare instrumentist trebuie să

știe să-și acordeze instrumentul

pentru un sunet cât mai curat.

Este necesar să menținem un

echilibru permanent în jurul

nostru, fiindcă, am mai amintit

cândva de „Efectul fluturelui”,

acele mici modificări

ale condițiilor inițiale care pot

avea ca efect rezultate haotice,

făcând ca anticiparea efectelor

pe termen lung să fie uneori

chiar imposibilă. A strica echilibrul,

a dezarmoniza lumea,

înseamnă a ne distruge, a ne

sinucide.

Suntem datori să lucrăm

pentru înfrumusețarea vieții, să

obținem armonia, demnitatea,

bogăția ei. Dumnezeu ne-a dat

viața, nu pentru a ne bate joc

de ea, ci pentru a o preaslăvi.

Întreg universul se află în armonie,

vibrează armonic, altfel

nu ar putea exista. Pitagora,

Platon, au vorbit despre armonia

cosmică. Cosmosul vibrează

în armonie prin voința

„Inteligenței cosmice”, spunea

și Omraam Mikhael Aivanhov:

„Dacă vreţi să fiţi fericiţi, dacă

vreţi să înfloriţi, trebuie să vă

gândiţi la armonie, să vă puneţi

în armonie cu universul

întreg”.

M-am bucurat astăzi când

am citit în ziarul DW: „Demnitatea

umană este intangibilă!

Alianța pentru solidaritate,

toleranță și democrație împotriva

prejudecăților, urii și

violenței a lansat un apel semnat

de numeroși reprezentanți

din mediile religios, sindical,

civic și de afaceri”. DW a prezentat

textul integral al apelului

publicat joi, 11 februarie 2016.

Articolul se încheie cu următoarele

cuvinte: „Sprijinim o

Europă care apără demnitatea

umană și oferă condiții pentru

o societate armonioasă”.

Războiul este stare de dizarmonie.

Este o regulă generală

a rațiunii că orice om trebuie

să caute pacea atâta timp cât

are speranța de a o obține. Și

această speranță este bijuteria

minții. „Pacea e capodopera

rațiunii”, spunea Joseph

Muller (1890-1967), genetician

american, educator și laureat

al Premiului Nobel, cel

mai bine cunoscut pentru

munca sa cu privire la efectele

fiziologice și genetice ale

radiațiilor, precum și pentru

convingerile sale politice

sincere, cel care a avertizat

asupra pericolelor pe termen

lung ale emanațiilor radioactive

ale războiului nuclear

și a testelor nucleare. Important

este deci, să căutăm

pacea pe cât posibil. Să dăm

dovadă de rațiune, tărie și

intransigență. Dar, există cazuri

în care Pacea nu poate

fi obținută prea curând, când

puterea de înțelegere lipsește

la adversar, când ambiția,

orgoliul este nemărginit, cu

toate încercările de a-l face să

înțeleagă binele, să renunțe la

încăpățânarea unor acțiuni

care duc la înrăutățirea

situației, a vieții oamenilor.

În acest caz, pentru ca haosul

distrugător să nu planeze,

omul va fi nevoit să caute să

folosească toate avantajele

războiului.

Autor:

Vavila Popovici ( Carolina

de Nord – SUA). Scriitor și

jurnalist, poet, traducător

tehnic. Senior Editor în cadrul

redacției Occidentul

Românesc.

Foto: http://opiniojuris.org/

Gabriela Căluţiu Sonnenberg

(Benissa - Spania). Economist,

scriitor și jurnalist, promotor

de cultură, traducător.

Senior Editor în cadrul redacției

Occidentul Românesc din anul

2011.

„Ceea ce-i unește pe toți

românii este faptul de a vorbi

aceeași limbă. Am mai spus

că suntem poate singura țară

din Europa, în afară de micile

țări, al cărei sentiment național

este exclusiv întemeiat pe faptul

că vorbim aceeași limbă

de la Nistru până la Tisa (...)

La noi, cimentul este limba.” (

Neagu Djuvara, în „O scurtă

istorie ilustrată a românilor”,

București, Ed. Humanitas, pag.

307)

Principatul (Voievodatul)

Moldovei a existat ca entitate

de sine stătătoare timp de peste

cinci secole. Ca stat medieval

se întindea între Carpații

Orientali și fluviul Nistru, fiind

împărțit pe trei regiuni: Țara de

Sus, Țara de Jos și Basarabia.

Ultima deținea accesul la

Marea Neagră.

Cuvântul „Moldova” are o

origine etimologică neclară,

probabil având la bază germanicul

„Mulda”, cu semnificația

de „scobitură”, „mină”. Teza

este plauzibilă, căci mineritul

s-a practicat dintotdeauna în

această zonă. Însuși numele

primei capitale a voievodatului,

Baia, era sinonim cu

„mină”.

Legenda spune că, pe vremea

invaziilor tătare din secolul

al XIII-lea, primul domnitor

al țării care a descălecat

pe aceste meleaguri, Dragoș,

aflându-se la vânătoare de

zimbri, a fost atât de întristat

de moartea cățelei sale, Molda,

încât a botezat cu numele ei

râul în care ea s-a înecat. Există

și alte teorii, potrivit cărora

Să vorbim despre

Moldova

numele Moldovei ar proveni

de la molizii frecvent întâlniți

prin pădurile dese, caracteristice

zonei. Și, încă un amănunt,

mai puțin cunoscut: turcii, când

făceau referire la Moldova, o

numeau „Bogdan-ili” și „Kara-

Bogdan” („Bogdania neagră”),

denumire derivată de la numele

întemeietorului Bogdan I. și

de la pădurile ei de nepătruns.

Trecând peste Evul Mediu,

în anul 1775, Imperiul

Austro-Ungar a anexat nordvestul

Moldovei, dându-i numele

Buchenland (în română

Bucovina, tradus prin Țara

Fagilor). Ceva mai târziu,

în 1812, jumătatea de est a

Moldovei a fost anexată la

rândul ei, dar, de data aceasta,

de Imperiul Țarist, dobândind

numele Basarabia. Denumirea

aceasta s-a extins mai apoi

asupra întregii regiuni aflate

sub dominație rusă, pentru a

o distinge de celelalte două

„Moldove”, cea românească,

și cea cezaro-crăiască (austroungară).

N-au trecut nici cincizeci de

ani și, în 1859, Moldova rămasă

neatinsă de Imperiile vecine

s-a unit cu Țara Românească,

constituindu-se într-un stat

separat, „sâmburele” actualei

Românii.

La început, acea Românie

incipientă s-a aflat sub suzeranitatea

Imperiului Otoman,

dar spre finalul acelui veac,

mai precis la 1878, Principatele

Unite ale Moldovei și Țării

Românești au devenit stat independent,

condus de la 1881

de un rege propriu, Carol I.

În prezent, Republica

Moldova, stat desprins din

Uniunea Sovietică după abolirea

sistemului comunist, ocupă

o suprafață de 33.851 km 2 , arie

aproximativ egală cu partea din

Moldova aflată în din interiorul

României (numită adesea

Moldova de Vest, Occidentală

sau de Apus). Granița dintre

ele este constituită de râul

Prut. Ea este o republică parlamentară,

având capitala la

Chișinău,.

Și-a declarat independența

la data de 27 august 1991 și,

amănunt interesant, la ora actuală

are la conducere două

femei: Doamna Maia Sandu,

Președinte, respectiv Doamna

Natalia Gavriliță, ca Primministru.

Se poate interpreta

aceasta ca semn de echitate

și clemență cumpănită, premiza

favorabilă unui destin

mai puțin sângeros decât cel

al țării vecine, Ucraina, aflate

acum sub tirul nemilos al trupelor

rusești. Desigur, garanții

nu există...

Drapelul Republicii

Moldova este foarte asemănător

cu cel al României, dar are

ca semn distinctiv stema specifică,

în care se regăsește și vestitul

cap de heraldic de bour.

Încă ceva neobișnuit: steagul

diferă pe avers și revers, lucru

care nu se mai întâlnește

în lume decât în Paraguay și

Arabia Saudită. Limba oficială

este româna, cu limbile

minoritare rusă, ucraineană

și găgăuză. Cu doar 180.000

de vorbitori în viață, găgăuza

este una dintre limbile pe cale

de dispariție ale planetei.

La recensământul din 2014

s-au înregistrat aproape 3 milioane

de locuitori, din care 82%

de etnie română. O populație

redusă față de recensământul

din 2004, când însuma aproape

4 milioane, incluzând și

cetățenii din Transnistria. Se

remarcă ritmul înalt al procesului

de îmbătrânire, mai accelerat

decât în restul țărilor europene

și declinul demografic,

căci Moldova se află în topul

țărilor afectate de migrație.

Foarte mulți moldoveni

pleacă spre vest la muncă (cifra

neoficială se ridică la circa

800.000) iar exodul intelectual

deține o pondere importantă în

acest total (circa 18% sunt medici,

ingineri, învățători, juriști,

economiști). Însă, totodată,

există și imigranți proveniți din

țări precum Ucraina, Turcia,

România, Rusia, Israel. În perioada

comunistă, Moldova a

fost republica cea mai dens populată

din Uniunea Sovietică,

fiind destinația și punctul de

plecare al multor deportări și

repopulări, din păcate majoritar

forțate.

Republica Moldova se învecinează

cu România la vest

și cu Ucraina la nord, est și

sud. Deși nu are ieșire directă

la mare, este legată de Marea

Neagră prin Dunăre, în sud.

Accesul la apă măsoară doar

430 de metri în lungime, în

portul Giurgiulești.

Opinii APRILIE

2022 15

În anul 1990, cu sprijinul

trupelor rusești, o fâșie din

teritoriul moldovenesc de pe

malul stâng al Nistrului, cu o

suprafață de 4.163 km 2 , având

populație majoritar vorbitoare

de rusă, s-a desprins de republică,

declarându-se stat separat.

Poartă numele Republica

Moldovenească Nistreană

(sau Transnistria) și are capitala

la Tiraspol. Regiunea are

o populație de aproximativ o

jumătate de milion de locuitori,

din care ceva mai mult de

30% sunt români, restul fiind

compus în proporție de circa

o treime ruși și încă o treime

ucraineni, plus alte naționalități

conlocuitoare (găgăuzi, turci,

bulgari, evrei ș.a.). De jure,

Transnistria este considerată

parte a Republicii Moldova;

de facto este controlată de

forțe favorabile Rusiei. În afară

de aceste două entități, mai

există și o zonă ucraineană a

Transnistriei. Cu alte cuvinte:

statutul regiunii este extrem de

controversat.

Dar să revenim la Republica

Moldova. Între anii 1918 și

1940, întreaga Moldovă a făcut

parte din România Mare. Nu

este aici nici momentul, nici

locul unei discuții pe teme geostrategice.

Ceea ce rămâne însă

de netăgăduit este frumusețea

și bogăția acestor meleaguri.

Să aruncăm așadar o privire

asupra Republicii Moldova,

privind-o din perspectiva geografică,

a potențialului ei natural,

a oamenilor și culturii ei

specifice.

Deși preponderent deluros,

relieful Moldovei este caracterizat

prin blândețea pantelor

line și prin peisajele bucolice.

Cel mai înalt punct este vârful

dealului Bălănești, cu 430 m

altitudine. Solul, arabil în mare

parte (în proporție de 53%) este

principala sa bogăție, fiind mănos

și propice îndeosebi culturilor

cerealiere, completate cu

pășuni și păduri. Moldova are

unul dintre cernoziomurile

cele mai roditoare din lume!

Creșterea animalelor are și

ea o importanță capitală, îndeosebi

industria lactatelor fiind

bine reprezentată. Pe scurt,

ponderea cea mai importantă

în economie o deține sectorul

agricol, care nu poate asigura

un ritm de creștere foarte rapid

al economiei. Principalele

produse agricole moldovenești

sunt fructele, legumele, tutunul

și vinul, căci Moldova se înscrie

printre primii 12 exportatori

de vin din lume, aproape

un sfert din populație lucrând

în domeniul viticol. În schimb,

Moldova importă petrol, cărbune

și gaze naturale, în principal

din Rusia. Are deci un

regim de dependență externă

îngrijorător de ridicat.

După liberalizarea rapidă

din anii ‚ 90, Moldova a introdus

o monedă de schimb convertibilă,

a liberalizat prețurile,

a încetat acordarea de credite

preferențiale pentru firmele și

companiile de stat, a început

procesul de privatizare, a eliminat

controlul asupra exporturilor

și a înghețat dobânzile.

Totuși, dezvoltarea economică

trenează.

Ambițiile de progres se

continuă însă, extinzându-se

inclusiv în domenii de frunte,

cum este informatica. Din 152

de țări incluse în clasamentul

de viteză de acces la Internet,

Republica Moldova se află pe

onorantul loc 3. Din păcate, la

ora actuală, salariul mediu de

ca. 225 dolari SUA reflectă

faptul că economia progresează

prea lent. Rolul principal în

creșterea economică continuă

să fie deținut de forța de muncă

plecată peste hotare. O treime

din PIB-ul țării, ca. 1,7 miliarde

dolari, se datorează aportului

moldovenilor care lucrează

în străinătate. În ciuda faptului

că aproape fiecare moldovean

vorbește cel puțin o limbă

străină și este deschis stilului

de viață modern, populația

Moldovei are unul dintre cele

mai scăzute nivele de urbanizare

din Europa. Majoritatea

locuitorilor locuiesc în mediul

rural (excepție face capitala

Chișinău și orașul Bălți).

Indiferent de factorii care îi

deosebesc, aproape toți locuitorii

Republicii Moldova au

un numitor comun, chiar dacă

el nu este suficient de puternic

pentru a le anula disensiunile:

religia preponderent ortodoxă

(circa 2,5 milioane se declară

adepții ei). Profunda religiozitate

a locuitorilor și faptul că

populația este majoritar rurală

adaugă un plus de farmec

țării, făcând-o atractivă pentru

vizitatori. Cu toate acestea, în

ciuda faptului că oamenii sunt

ospitalieri și au o țară foarte

frumoasă, potrivit datelor furnizate

de renumita publicație

de turism „Lonely Planet”,

Moldova este destinația cea

mai puțin explorată din Europa.

Să sperăm că povestea explorării

ei va continua cât de

curând, după depășirea acestui

moment tragic din istoria

Europei, iminentul război din

Ucraina. Atunci vom putea să

vizităm nestingheriți, în bună

pace, acest petec de pământ,

atât de disputat de-a lungul

vremilor, atât de fermecător

de când lumea.

(surse: internet/wikipedia/

statistici ale Băncii Mondiale/

site-ul Lonely Planet)

Foto: hiking-and-drinking.

com/

16 APRILIE

2022

Español

Los bosques del norte de

Rumanía albergan una de las

exquisiteces artísticas más

desconocidas de Europa

Bucovina, los monasterios

pintados de Rumanía.

El voladizo del tejado del

monasterio de Voronet protege

los frescos de la lluvia y

la nieve. Este monasterio se

distingue por lucir un color

azul irrepetible cuyo origen

se desconoce.

El Monasterio de Voronet.

Conocido como la Capilla

Sixtina del Este, sus muros

muestran escenas del Antiguo

y Nuevo Testamento. Voronet

exhibe el fresco considerado

más maravilloso. Unos pergaminos

marcados con los

signos del zodiaco presiden

la escena de un Juicio Final

en el que quienes se salvan

circulan con cierta relajación

escoltados por ángeles y

acompañados por san Pablo.

La estructura fortificada

tenía por objetivo proteger el

recinto de los turcos. Sobre

estas líneas, claustro del monasterio

de Dragomirna. La

cercana ciudad de Suceava

tiene varios enclaves históricos

de interés. Los murales

medievales tenían como

objetivo aleccionar a una

población mayoritariamente

analfabeta. Como solo clérigos

y algunos aristócratas sabían

leer, las pinturas servían

para explicar las Sagradas

Escrituras y relatar hechos

históricos.

Es lo que ocurre con el

tétrico Apocalipsis de san

Juan que se aprecia en las

paredes exteriores del ce-

nobio de Sucevita; el asedio

a Constantinopla de 1453

que hay en el monasterio

de Humor; o las escenas del

Génesis que se reproducen

en el de Arbore. Y en cuanto

a las vidas de los santos,

no hay el menor empacho

en retratar con todo detalle

los martirios a los que se les

sometió.

Los pigmentos empleados

en las pinturas tienen

unas tonalidades según sea

el monasterio. En Sucevita

el verde es el color principal,

mientras que el de Moldovita

es conocido por los diferentes

matices de amarillo.

El más famoso es el de

Voronet, donde una mixtura

de la que no se ha desentrañado

el origen y que –dicen–

jamás ha podido repetirse,

da a las imágenes un

dominante azul que ha trascendido

precisamente como

“azul de Voronet”. Azurita

o lapislázuli podrían ser dos

de los elementos utilizados

para ello, pero los historiadores

del arte y los químicos

siguen estudiando su misterio.

En Humor predominan

el marrón y el rojo, tal vez

provenientes del mismo mineral

de hierro.

La mayoría de los monasterios

de Bucovina pertenecen

ahora a comunidades

de monjas. Hay que pagar

entrada y seguir ciertas normas:

respetar el silencio de

las liturgias y vestir de forma

recatada, sin mostrar piernas

ni hombros.

La provincia vecina a

Bucovina por el oeste es

Maramures, considerado el

terruño más tradicional de

Rumanía. Allí los amantes

del arte, la historia y la arquitectura

tienen cita también

con iglesias. Pero en esta

ocasión se trata de templos

que no se distinguen por sus

adornos sino por su estructura.

Más recientes que las de

Bucovina, se erigieron a partir

del siglo XVII enteramente

en madera, sin usar un solo

clavo metálico. Y, además,

compiten entre ellas por llegar

lo más alto posible, con

unos campanarios puntiagudos

que parecen rascacielos.

Ocho de estas iglesias son

Patrimonio de la Humanidad.

Las que se alzan hoy en día

siguen utilizando la misma

técnica constructiva.

En el Cementerio Feliz

de Sapanta (Maramures)

las cruces narran anécdotas

divertidas de los fallecidos.

Las tumbas están decoradas

y los epitafios están escritos

en tono de broma o de enseñanza.

Las cruces de estas

tumbas conocidas hoy en

todo el mundo se producen

de forma artesanal. Bucovina

es la región más septentrional

de Rumanía. En sus misteriosos

bosques se oculta un

grupo de monasterios ortodoxos

único en el mundo

por las pinturas murales en

el exterior de las iglesias. Un

relato medieval de la vida de

los santos, escenas bíblicas

y un futuro nada placentero

para los pecadores. Unos grisáceos

demonios escamosos

acompañan a pecadores hasta

la comisura de la boca de la

bestia...

Una enorme lengua de

fuego surge de la boca de un

dragón de mirada sorprendentemente

relajada. Sobre el

magma purificador, unos grisáceos

demonios escamosos

acompañan a pecadores hasta

la comisura de la boca de la

bestia, símbolo del infierno,

mientras muchos otros

aguardan haciendo cola. Es

una de las imágenes más

poderosas que ofrecen los

murales exteriores del monasterio

ortodoxo de Putna,

en la Bucovina rumana.

A 70 kilómetros de ahí, el

monasterio de Dragomirna

parece una fortaleza porque

es una fortaleza. Un cuadrado

de piedra protegido por

las correspondientes torres

de vigía. En el centro geométrico

se halla una iglesia con

silueta de barco pero tejados

puntiagudos y aleros muníficos.

Es la estructura que encontraremos

reiteradamente

en los llamados “monasterios

pintados” de Bucovina. La

explicación se halla en los

continuos embates que las

fuerzas turcas realizaban sobre

la región, obcecadas en

conquistar el territorio hasta

Viena.

Estos monasterios se alzaron

a partir del siglo XV. Las

iglesias eran de reducidas dimensiones,

algo muy común

en los templos ortodoxos.

Las élites del momento tenían

derecho a asistir a los

oficios y fuera quedaban el

pueblo llano y las ingentes

tropas que defendían la posición.

De ahí que se optara

por seguir con las historias

bíblicas que ilustraban los

muros interiores pintando

también frescos en las paredes

externas.

Así, aparecieron una docena

de monasterios que han

sobrevivido al paso de los siglos,

los avatares históricos y

los elementos atmosféricos.

Son como biblias iluminadas

pero en las paredes de iglesias

de inquietante estética

centroeuropea. Hierofanía al

aire libre.

Aun siendo uno de los

atractivos culturales más

poderosos de Rumanía, los

monasterios de Bucovina

permanecen aislados en

una región fronteriza con

Ucrania, de malas carreteras

y peor transporte público. De

ahí que para visitarlos todos

se requiera cierta organización,

un vehículo propio o

la contratación de un tour.

De esta manera se pueden

ir recorriendo los cenobios,

que sorprenden porque, en

su uniformidad, poseen cada

uno características propias.

Nunca distan más de 20 kilómetros

entre ellos.

Al subir los peldaños de la

torre de vigía del monasterio

de Humor se tiene una visión

maravillosa de la iglesia en el

centro del rectángulo, dominando

los cuatro costados de

la muralla. La angosta escalera

era un objetivo militar:

permitía matar a los asaltantes

uno a uno, pues no había

manera de acceder en tropel.

Desde el puesto de vigilancia

se comprueba una

constante de todos los conventos:

las pinturas de los

muros norte están prácticamente

borradas por efecto

de la lluvia y el viento. Las

situadas en las paredes sur,

aunque han perdido algo de

color y definición con el paso

de las centurias, son inteligibles

e hipnóticas. Muestran

el universo de las creencias

medievales en todo su esplendor.

Las imágenes de santos

y sus correspondientes milagros

y martirios llenan

lienzos de pared. Se agolpan

como ejércitos que llegaron a

la Tierra para proteger a los

mortales. Escenas bíblicas

como la expulsión del Edén

y el Diluvio Universal; pasajes

evangélicos como la crucifixión

de Cristo o la coronación

de la Virgen; hechos

históricos como el sitio de

Constantinopla del año 626;

y dilemas que nos esperan

a todos en un futuro más o

menos lejano como el Juicio

Final llenan cada centímetro

de los muros, a veces incluidos

los contrafuertes. Escoltando

siempre las escenas,

huestes de ángeles con las

alas y el cuerpo repletos de

ojos que todo lo ven.

Las pinturas no son únicamente

conmovedoras por

tener siglos, sino también

por mostrar la hierática expresividad

clásica del arte

bizantino. No en vano toda

esta estética tiene su fuente

de inspiración en el heleno

monte Athos, de donde llegaron

algunos de los primeros

monjes que ocuparon estos

monasterios.

El convento de Voronet,

que se distingue por lucir un

color azul irrepetible cuyo

origen se desconoce, exhibe

el fresco considerado más

maravilloso. Unos pergaminos

marcados con los signos

del zodiaco presiden la escena

de un Juicio Final en el que

quienes se salvan circulan con

cierta relajación escoltados

por ángeles y acompañados

por san Pablo. Por el contrario,

los destinados a la sangre

hirviente del averno ponen

cara de circunstancias cuando

no de completa angustia.

En el monasterio de

Sucevita la escena más llamativa

son los milagros de

Jesús y la Escalera de las

V irtudes, que consta de 32

peldaños. Quien no sea digno

de acceder con ella al

Cielo cae en un momento u

otro, tal y como muestran las

imágenes; da igual que sean

clérigos o aristócratas, solo

los puros se salvan.

Todos estos recintos monásticos

se hallan en lugares

aislados, fuera de los núcleos

urbanos, protegidos por los

profundos bosques rumanos,

una masa forestal sin parangón

en Europa. Ello hace

que su recorrido sea todavía

más sensitivo e interesante,

transitando por un mundo

agrícola al que a duras penas

ha llegado la mecanización.

Agricultores y ganaderos se

mueven en carros de caballos

y realizan las tareas con

horcas y a fuerza de brazos.

Una atmósfera de salto atrás

en el tiempo que resulta imborrable.

Foto:

viajes. nationalgeographic.

com.es

Presentación del

volumen «Ágora/

Papeles de Arte

Gramático -

De Galdós a Max

Blecher»

Os invitamos a la presentación

del volumen


Gramático - De Galdós a

Max Blecher» el viernes, 1

de abril, a las 19:00 h. en el

Instituto Cultural Rumano

de Madrid ( Plaza del Cordón

1, bajo dcha.). En el marco

de «Los debates Alexandru

Busuioceanu». Ponencias

de Eugenia Popeangă,

catedrática honorífica de

Filología Románica de la

Universidad Complutense

de Madrid y Fulgencio

Martínez, profesor de filosofía

y autor de libros y ensayos,

creador de la revista

Ágora, en 1998.

Se trata del volumen impreso

del Anuario 2021 de la

revista de crítica y creación

literaria Ágora, que rinde homenaje

al escritor rumano

Max Blecher. Un homenaje

que parte de la celebración de

la traducción al español del

libro “Poesía completa” de

Max Blecher (en traducción

de Joaquín Garrigós y publi-

El MIMMA (Museo

Interactivo de la Música

Málaga) acogerá la

Exposición “Vida y creación

de George Enescu”

realizada por el Museo

Nacional George Enescu

de Bucarest junto con el

Instituto Cultural Rumano

de Madrid. La presentación

del proyecto en el

MIMMA es posible gracias

al Consulado General de

Rumanía en Sevilla con el

apoyo del Ayuntamiento de

Málaga.

La inauguración de la

exposición: “Vida y creación

de George Enescu”

tendrá lugar el 17 de marzo

de 2022 y estará abierta al

publico hasta el 19 de junio

de 2022.

Lugar: Calle Beatas

nº15, 29008 (Málaga).

La presente exposición

forma parte de una serie

de eventos que ilustran de

manera convincente las diferentes

facetas de la vida y

la actividad del gran músico.

Mediante carteles, programas,

cartas, crónicas,

partituras, dedicatorias y

fotografías desfilan ante

nuestros ojos “todas las flores

de la famosa puesta de

sol”, todos aquellos a quienes

el siglo XX ha consagrado

en al arte del sonido.

Lo que impresiona desde el

primer momento y confirma

la personalidad cambiante

de este genial artista es la

cantidad de situaciones en

las que lo encontramos: en

fórmulas musicales muy

variadas, en las más diversas

combinaciones sonoras,

parece que no existe un área

de la vida musical que le

sea ajena.

El compositor, director

de orquesta, violinista,

pianista y profesor George

Enescu (1881-1955) permanece

en la historia como

una de las personalidades

culturales más importantes

del siglo XX. Asumió el

papel de embajador musical

tanto en Rumanía como en

el resto del mundo, se implicó

en la promoción de

la música rumana y contribuyó

al reconocimiento

internacional de los comcado

en Madrid por Hermida

Editores). Las aproximadamente

60 páginas del dossier

dedicado a Blecher recorren

también su presencia bibliográfica

en castellano, tanto de

su obra poética como prosística.

La presencia de la literatura

rumana actual en este número-volumen

doble se amplía

con otros grandes nombres de

la poesía, como Dinu Flămând

y Marta Petreu, directora de

la revista Apostrof. El homenaje

a Blecher en Ágora lo

firman escritores, traductores

de literatura rumana al español

y catedráticos españoles

y también rumanos, como

Natalia Carbajosa, José Luis

Martínez Valero, Fulgencio

Martínez, Inés Mesonero,

Joaquín Garrigós Bueno

(SE RUEGA CONFIRMA-

CIÓN: icrmadrid@icr.ro, director

del Instituto Cervantes

en Bucarest), Corina

Oproae, Alicia Rodríguez,

Coriolano González y Bojana

Bogdanovska.

Español APRILIE

2022 17

Exposición:

“Vida y creación de George Enescu”

llega a Málaga

positores, directores y artistas

rumanos. Considerado

como uno de los violinistas

más importantes del siglo

XX, realizó una intensa actividad

de conciertos tanto

en Rumanía como en el resto

de Europa y en el continente

americano.

También se afirmó como

pianista y director de orquesta,

actividades por las

que tuvo un amplio éxito

de crítica y público. Fundó

y dirigió dos grupos de música

instrumental en París:

un trío de piano (1902) y un

cuarteto de cuerda (1904).

Las composiciones más

famosas de George Enescu

datan de principios del siglo

XX. Estos incluyen

las dos Rapsodias rumanas

(1901-1902), Suite nº1

para orquesta en do mayor,

op. 9 (compuesta en 1903

e interpretada en 1911 por

la Orquesta Filarmónica de

Nueva York, bajo la batuta

del reconocido compositor

y director de orquesta

Gustav Mahler) o Sinfonía

nº 1 en mi bemol mayor, op.

13 (1905).

Más información: El

Museo Interactivo de la

Música Málaga emplaza

al visitante a un diálogo

con la exposición. Tiene

una importante colección

de instrumentos musicales

de todo el mundo y de todas

las épocas. Dispone de

salas “Se ruega tocar”, en

las que se anima al público

a aprender por medio de la

propia experimentación, tocando

los instrumentos.

“Para Málaga es un

orgullo ser la sede del

Museo Interactivo de la

Música, un proyecto único

en Europa y que el

Ayuntamiento apoya decididamente

desde sus orígenes,

consciente de que esta

iniciativa enriquece patrimonial

y culturalmente el

municipio (...) este es un

museo vivo e innovador,

fel y noble refejo del espíritu

de la ciudad de Málaga,

joven y vanguardista. Así

es el MIMMA, un museo

que atesora la historia de

la música a través de los

cientos de instrumentos de

la Colección Piédrola, al

tiempo que los muestra de

una forma original, única

y contemporánea. Aquí la

historia mira al presente

para adelantar el futuro,

como lo hace la ciudad que

con orgullo acoge este museo.”,

Francisco de la Torre

Prados Alcalde de Málaga.

18 APRILIE

2022

Tradiţii

Tradiţii şi

obiceiuri

populare

de Paşti

Element fundamental al

calendarului religios dar şi al

celui popular, ciclul Pascal

alcătuieşte un sistem complex

de sărbători şi zile marcate de

anumite gesturi ce au ca scop

asigurarea bunului mers al

vieţii. În comunitatea tradiţională

pregătirile pentru sărbătoarea

Paştelui încep încă

din prima zi a Postului Mare,

care durează şapte săptămâni.

Ciclul pascal se continuă

după Duminica Învierii, cu

încă şapte săptămâni, până la

Înălţare.

Fiecare dintre aceste săptămâni

este punctată de

sărbători cu rezonanţă în

calendarul religios, dar şi

de obiceiuri populare sau

de gesturi şi acte mărunte

menite să influenţeze pozitiv

mersul lucrurilor sau să

remedieze abaterile de la

regulile impuse de calendarul

popular. Complexitatea

acestor manifestări precum

şi înterferenţele dintre calendarul

popular şi cel religios

reprezintă o trăsătură esenţială

a sărbătorilor tradiţionale

româneşti.

Alături de ouăle roşii, pasca

reprezintă simbolul alimentar

al sărbătorii Paştelui.

Potrivit regulilor cultului

creştin ortodox, pasca este

preparată din aluat dospit. În

mod tradiţional, pasca este

preparată din făină de grâu

la care se adaugă produse

lactate, ouă şi zahăr. Fiind

un element central al mesei

pascale, fiecare dintre etapele

de preparare sunt marcate

de o serie de prescripţii

rituale. Astfel, făina trebuie

să fie curată, de grâu ales,

cernută prin sită deasă; cojile

de ouă folosite pentru aluat

nu se aruncă decât pe o apă

curgătoare; făina de pe lopata

cu care se bagă pasca în cuptor

se adună şi se presară pe

stratul de varză; când se bagă

în cuptor, se face cruce cu lopata

sus pe pereţii şi apoi la

gura cuptorului. Aceste prescripţii

se aplică şi persoanei

care prepară pasca: femeile

se spală pe cap, se piaptănă,

îşi pun haine curate şi fac

mătănii sau spun rugăciuni

înainte de a începe, iar când

se apucă de frământat, se închină.

Pasca reuneşte semnificaţii

complexe, pornind de la

simbolistica ingredientelor

(grâul - simbol al renaşterii)

şi a formei (rotundă - deoarece

se spune că scutecele lui

Iisus aveau această formă sau

dreptunghiulară - după forma

mormântului lui Iisus) pentru

a condensa ideea biruinţei

vieţii asupra morţii. Corelată

cu simbolurile renaşterii şi

regenerării incluse în caracterul

acestei sărbători, pasca

devine un aliment cu virtuţi

revitalizante şi revigorante

pentru cei care o consumă.

În unele zone pasca se

face în Sâmbăta Mare. Din

anafura de Paşti sau din crucea

paştei se spune că a făcut

Dumnezeu, în Sâmbăta

Paştelui, toate florile şi toate

seminţele (cerealele). A sfărâmat

crucea de la pască mărunt

şi a aruncat în părţi peste

lume şi toate au răsărit. Crucea

de la pască se păstrează,

iar atunci când se apropie o

furtună mare, se face cruce

cu ea în direcţia grindinei şi

se spune: „cum s-a schimbat

pasca la faţă în cuptor, aşa să

se schimbe şi furtuna care

vine. Acestea sunt cuvintele

lui Dumnezeu, pentru că

Iisus Hristos s-a răstignit pe

cruce”.

Ouăle vopsite. Aliment

plurivalent prezent în multe

din sărbătorile calendaristice

şi obiceiurile ce marchează

momentele importante din

viaţa omului, oul roşu are,

o simbolistică complexă, înscrisă

în sfera naşterii şi renaşterii

vieţii pe pământ.

Acestor atribute li se adaugă

cele conferite de alegerea

culorii – roşu – culoare a vitalităţii,

a forţei biruitoare şi,

în contextul sărbătorilor de

Paşti, un simbol al sângelui

Mântuitorului. În mod tradiţional,

ouăle erau vopsite cu

culori naturale, obţinute din

diferite plante. Pentru roşu

se foloseau cojile de ceapă,

zeama de sfeclă, frunzele de

măr sau corn, coajă de prun,

măceş sau arin.

Pe lângă ouăle monocrome

se făceau şi ouă încondeiate,

numite sugestiv „muncite”

deoarece uneori procedeele

erau complicate (vopsiri

succesive pentru realizarea

modelelor, aplicarea de

mărgele sau chiar ornamente

metalice) şi durau o perioadă

considerabilă de timp. Aceste

ouă decorate nu erau destinate

consumului ci folosite

ca obiecte de decor.

Semnificaţiile simbolice

ale oului, precum şi atributele

pe care le adaugă culoarea,

îi conferă oului calităţi pozitive

remaracbile: pus în apa

de spălat împreună cu un ban

de argint aduce frumuseţe,

sănătate şi noroc; aşezat sub

perna fetelor de măritat aduce

împlinirea prin căsătorie;

păzesc casa de spiritele rele

sau alungă vremea rea; păstrate

la icoană sau la grinda

casei aduc spor în gospodărie.

Credinţe şi superstiţii.

Ouăle nu se fac cu alte culori

decât roşu deoarece morţii le

vor găsi seci pe lumea cealaltă.

Oamenii ţin această sărbătoare

pentru că altfel le va

merge din sec tot restul anului.

În această zi nu se pun

răsaduri şi nici cloşca pe ouă

pentru că vor ieşi seci. Nu se

coace pâine şi nu se seamănă

nimic şi nici nu se lucrează

la vie. Nu se mănâncă urzici

pentru că Mântuitorul a fost

bătut cu urzici. Se ţine post

ca să fie belşug în casă. În

Vinerea Mare fetele se suie

în clopotniţă şi sună clopotul

ca să crească cânepa. În

Vinerea Mare oamenii se

spală ca să nu se umple de

bube sau de friguri.

Ca să fie protejate casele,

livezile şi animalele erau

afumate şi înconjurate de

trei ori. Vinerea Mare se ţine

pentru gândaci. Dacă plouă

în Vinerea Mare, va fi un an

îmbelşugat. Cojile de ouă

folosite pentru pască nu se

aruncă decât pe o apă curgătoare,

ca să nu atace peste

vară uliul găinile sau puii.

Covata şi lopata în care s-a

preparat pasca nu se spală,

ci doar de udă cu apă, pentru

că dacă sunt spălate va bate

grindina, iar cine nu le udă

deloc, se va usca.

Umblatul cu pasca. În ziua

de luni după Paşti, uneori şi

marţea, se merge pe la rudele

cele mai apropiate pentru

a vesti Învierea Domnului.

Merg fiii la părinţi, nepoţii la

moşi şi finii la naşi. Se duce o

pască, câteva ouă roşii, fructe

şi băutură. Sunt primiţi cu

cozonac şi ouă roşii iar la

plecare se primeşte tot o pască

şi ouă roşii.

În a doua zi de Paşti, cel

care vine primul cu plugul

la arat este dus pe plug până

la râu şi este aruncat în apă.

Băiatul ales trebuie să facă

apoi cinste plătind o anumită

cantitate de băutură. Tânărul

ales plugar ascunde sub gunoiul

din curte grapa şi colţii

de la grapă, după care se ascunde

şi el în curte. Când ies

de la biserică ceilalţi feciori

trebuie să caute grapa, apoi

pe tânăr. Când îl găsesc, îl

leagă cruciş cu paie, îl aşează

pe grapă şi este dus la râu

unde este udat cu apă.

Udatul. Feciorii prind fetele

şi le duc la o fântână

unde le udă cu două-trei cofe

de apă sau le iau pe sus şi le

aruncă într-o apă curgătoare.

Fetele astfel udate au şanse

mai mari să se mărite în anul

respectiv.

Credinţe şi superstiţii. Cine

moare în Lunea Albă merge

în Rai nejudecat. În Lunea

Albă se dezleagă spălatul rufelor.

Lunea Albă se ţine ca

să nu se rătăcească drumul în

călătorii. Luni şi marţi după

Paşti nu se lucrează pentru

că e rău de boală-rea (epilepsie).

Cine îşi petrece lunea

Paştilor pe un pod vede

toate strigoaicele care trec pe

acolo.

Marţea Albă, Marţile oprite,

Oloagele. În această zi nu

se lucrează pentru că e rău de

viermi şi de secetă. Oloagele

se ţin pentru a nu avea probleme

cu picioarele.

Marţea de după Paşti se

ţine ca să nu fie oamenii trăsniţi

şi ca să nu se îmbolnăvească

de pelagră. În această

zi nu se toarce. Marţi după

Paşti nu se umblă cu mâinile

în apă pentru ca să nu se umfle

buricele degetelor. Se ţine

pentru ca să nu facă porumbul

tăciune şi să nu mănânce

gândacii grâul.

Miercurea Luminată,

Nunta Şoarecilor, Paparuda.

Paparuda este un obicei

agrar fără dată fixă, executat

în mod special pentru provocarea

ploii în timp de secetă.

Este practicat de fete de vârstă

mică, 10-12 ani, uneori

ţigănci, care, îmbrăcate în foi

de boz (sau alte vegetale), cu

cununiţe de flori împletite pe

cap, merg prin sat invocând

ploaia şi dansând. Oamenii

le stropesc cu apă, pentru a

provoca ploaia. Se practică

în toată ţara, dar mai ales în

zonele de şes.

Sunt multe obiceiuri și

tradiții de Paște în România,

unele încă se respectă altele

s-au pierdut în măgura vremurilor.

Sărbătoarea Pascală

este probabil cea mai mare

sărbătoare creștină. Din

punct de vedere religios ea

semnifică învierea Domnului

Iisus din morți. Deoarece

coincide cu primăvara, este

o sărbătoare mult așteptată,

după lunga iarnă. Ziua de

Paște este tot timpul duminica.

Luni și marți este ziua

a doua și a treia de Paște.

Săptămâna de după Paște o

numim „săptămâna Paștelui”

sau „săptămâna luminată”.

Luminată, deoarece înviind

din morți, Iisus Hristos a luminat

lumea.

A consemnat:

Andra Mateescu Gutiérrez

Foto: wikipedia.org/

Gazul care zace degeaba în Marea

Neagră valorează peste 200 de

miliarde de euro

O şansă de 200 de miliarde

de euro este pe masa

României.

În ultimii cinci ani în

România nu s-a mai montat

nicio turbină eoliană. În ultimii

cinci ani producţia de gaze a

României a scăzut cu 20%. În

ultimii trei ani România a devenit

importator net de energie.

În ultimul an, România a plătit

pentru gazul rusesc un miliard

de dolari, triplu faţă de 2020.

În acest moment, gazul

care zace degeaba îngropat

în Marea Neagră valorează

peste 200 de miliarde de euro.

Acum, proiectele de energie

verde care pot deveni realitate

adună 10 miliarde de euro.

Investitorii sunt aliniaţi. După

atâtea oportunităţi pierdute, îşi

mai permite România să rateze

încă o şansă istorică în energie?

„Nu este vorba despre cât

mai putem noi aştepta, OMV

Petrom, ci despre cât mai poate

aşteapta România. Acum

România importă 30% din

necesarul de gaz, iar la finalul

deceniului ar putea ajunge la

50%. Şi nu trebuie să fie aşa.

Deci întrebarea reală este cât

mai aşteaptă România”, a

spus Christina Verchere, CEO

al OMV Petrom, întrebată

fiind dacă răbdarea OMV,

grupul austriac care deţine

pachetul de control din OMV

Petrom, ajunge la final în ceea

ce priveşte implicarea în proiectul

Neptun Deep din Marea

Neagră.

OMV Petrom este unicul

producător local de petrol şi

gaze. Din 2008, compania

alături de americanii de la

ExxonMobil au început dezvoltarea

blocului Neptun Deep

din Marea Neagră, până în

2016 peste 1,5 miliarde de euro

fiind investite în operaţiuni de

explorare la mare adâncime. În

2018 însă, statul român a decis

modificarea Legii Offshore,

lucru care ulterior a dus la

blocarea proiectului şi exitul

americanilor din Neptun Deep.

„Dacă aveam Legea Offshore

corectă în 2018, Neptun Deep

ar fi produs până la fi nalul

acestui an. Doar asta ne arată

cât de important este să avem

legislaţia corectă. Proiectul

doar aşteaptă legislaţia pentru

a începe dezvoltarea.”

Timingul este incredibil.

Odată cu invadarea Ucrainei

de către Rusia, gazul a devenit

un bun de lux, fiind zile în care

acesta s-a tranzacţionat la uluitorul

preţ de 3.500 dolari pe

mia de metri cubi. Doar pentru

comparaţie, preţul de import al

României pentru gazul rusesc

era în decembrie, anul trecut,

de circa 445 de dolari pe mia

de metri cubi. Desigur, de la

începutul războiul, preţul gazului

a fluctuat în funcţie de

presiunea din conductele de

transport, dar la mijlocul săptămânii

trecute, la Bursa de la

Viena, acolo unde este indexată

şi producţia românească de

gaz natural, preţul era de circa

97 de euro pe MWh. La acest

nivel de preţ, rezervele de gaze

din Marea Neagră, evaluate la

200 de miliarde de metri cubi,

ar avea o valoare de piaţă de

peste 200 de miliarde de euro.

Din această pungă de 200

de miliarde de metri cubi, care

înseamnă consumul intern al

României timp de 16-17 ani,

80 de miliarde de metri cubi

sunt în blocul Neptun Deep,

acolo unde operator va fi

OMV Petrom, jumătate din

producţie urmând să îi revină

statului român, prin Romgaz.

La începutul săptămânii trecute,

Romgaz a anunţat pe Bursa

de la Bucureşti că se îndreaptă

spre finalul tranzacţiei cu gigantul

Exxon privind achiziţia

participării americanilor în

proiectul de gaze de la Marea

Neagră. Valoarea tranzacţiei

este de 1,06 mld. dolari, iar

Romgaz trebuie să depună

o garanţie de 106 mil. dolari

imediat. Conducerea Romgaz

a menţionat că finalizarea tranzacţiei

va avea loc în trimestrul

al doilea.

„Ne ia 9-12 luni pentru

Analiză financiară APRILIE

2022 19

decizia finală şi apoi patru ani

până la primul gaz. Asta arată

cât de mult contează climatul

investiţional. Astfel de proiecte

durează foarte mult”, a mai

spus Verchere. Potrivit primelor

estimări, lansarea proiectului

ar putea genera în prima

fază investiţii de 4 miliarde de

euro.

„România va avea gaze

şi din alte surse iarna viitoare,

inclusiv din Marea

Neagră. Exploatarea gazelor

din Marea Neagră a început

deja, de către cei de la compania

Black Sea Oil & Gas

(proiectul din zona de mică

adâncime a Mării Negre). Se

fac deja teste pentru a introduce

prima moleculă de gaz

în sistemul naţional de transport.

Începând de anul acesta

vom avea un miliard de metri

cubi de gaze în plus. Cei de

la Romgaz vor finaliza în cel

mai scurt timp preluarea perimetrului

Neptun Deep, de la

cei de la Exxon. Prin această

tranzacţie, cei de la Romgaz

preiau şi tehnologia şi contractele

aferente pentru începerea

lucrărilor, ca în 2026

să avem deja gaze naturale,

pentru a fi folosite cât mai mult

în România”, a anunţat la rândul

său, pe Facebook, Virgil

Popescu, ministrul energiei.

Astfel, în cinci ani de zile,

România promite să facă ce

nu a reuşit în 30 de ani. Ce

riscă dacă ratează şi această

şansă? În mod ilogic, România

va alimenta conturile intermediarilor

Gazprom, sabotându-şi

conştient un statut unic la nivel

european, acela de producător

semnificativ de gaze naturale.

Mai mult, în contextul tranziţiei

energetice, fenomen accelarat

chiar de războiul de la graniţă,

gazul va juca un rol cheie

în domenii precum hidrogenul

sau producerea de energie electrică

cu emisii reduse de carbon.

Dacă alege din nou să nu

facă nimic, producţia de gaz

natural a României va continua

să scadă. Doar în ultimii cinci

ani, România a pierdut 20%

din producţia sa internă de gaz

natural, iar pentru anul acesta

OMV Petrom deja a anunţat că

va extrage cu 10% mai puţine

gaze, precizează ZF.

OMV Petrom asigură jumătate

din producţia internă de

gaze naturale, aşa că impactul

este major. Dar mai sunt şi alte

cifre care ar trebui să scoată din

amorţeală o clasă politică expertă

în documente strategice,

dar nu în proiecte concrete.

Anul trecut, importurile de

gaz ale României, în proporţie

de peste 80% din Rusia, au

fost de 3,7 miliarde de metri

cubi, o creştere în volume de

aproape 70%, după cum arată

calculele BM făcute pe baza

datelor Autorităţii Naţionale

de Reglementare în domeniul

Energiei (ANRE). Mai departe,

consumul intern de gaze a

crescut cu circa 2%, până la

12,2 miliarde de metri cubi,

producţia scăzând la 8,6 miliarde

de metri cubi, un minim

istoric raportat de România.

Problema este că ascensiunea

făcută de importuri s-a suprapus

peste scumpirea istorică

a gazului. Concluzia? Factura

României pentru gazul importat

a ajuns la peste 1 miliard de

dolari, aproape triplu faţă de nivelul

din 2020 când s-a achitat

un preţ de 365 de milioane de

dolari, potrivit calculelor BM.

Iar dependenţa energetică nu se

poate traduce decât în preţuri

tot mai mari şi în pârghii firave

de intervenţie în sprijinul consumatorilor.

„România poate deveni

un campion al producţiei de

energie verde. Este un moment

propice, am trecut de start şi e

momentul să fructificăm acest

potenţial”, a spus Iuliana

Pănescu, head of treasury în

cadrul Premier Energy, în cadrul

celei de-a 11-a ediţii a ZF

Power Summit. „Un investitor

se va uita mereu la rata profitului.

În continuare, deşi sunt

multe piedici, România prezintă

o rată de rentabilitate

foarte mare. De aceea vedem

efervescenţa investitorilor. De

aceea e România interesantă.

Aici se fac bani, de aceea

vedem investitori. Potenţial

există, există un drive al autorităţilor.

Rămâne să vedem

cât va putea România integra

din aceste capacităţi”, a mai

precizat reprezentanta Premier

Energy.

Potrivit unei centralizări

făcute de grupul Monsson,

cel mai puternic dezvoltator

de proiecte de energie verde

din România, la acest moment

sunt în dezvoltare circa 38.000

MW în proiecte verzi, eoliene

şi solare, care au cel puţin un

aviz obţinut. Capacitatea este

uriaşă rapotată chiar întregul

sistem energetic local, de

circa 20.000 MW. „Nu banii

sunt problema. Industria nu

a stat să primească mereu

mesaje din zona guvernării,

dar sunt aşteptări că ne vom

alinia cu ceea ce se întâmplă

la nivel european. Proiectele

mari sunt deja în dezvoltare

de trei ani şi sunt aproape de

fi nish. În momentul de faţă,

în jur de 38.000 MW sunt în

diverse stadii de dezvoltare,

mă refer atât la vânt, fotovoltaic

mare, cât şi partea de

prosumatori. În cel mai pesimist

scenariu, 14.000 MW

din această capacitate se vor

monta în următorii 10 ani”,

a precizat Sebastian Enache,

business development manager

la Monsson-PLC.

Potrivit acestuia, în 2022 se

vor monta circa 200-300 MW

pe zona de energie solară, una

dintre probleme fiind însă disponibilitatea

redusă a forţei de

muncă. „Avem nevoie între

25.000 şi 35.000 de angajaţi

până în 2030. Nu vedem

o problemă a dezvoltării de

proiecte, a finanţării proiectelor,

ci pur şi simplu faza de

construcţie. Anul acesta, cel

puţin 200-300 MW fotovoltaic

se vor construi. În următorii

trei ani trebuie să angajăm urgent

10.000 de oameni pentru

instalare şi montare”, a mai

precizat Enache.

Şi în cazul energiei verzi

şi la fel în cazul gazului natural,

investitori sunt, pentru

prima dată problema nu mai

sunt banii. „De-a lungul anului

trecut am avut discuţii cu

peste 100 de investitori din

absolut toate continentele,

care văd în România un

potenţial foarte mare de

investiţi, este foarte atractivă

piaţa, însă până a lua

decizia de a investi se uită

la foarte multe aspecte. Nu

este o problemă de bani, bani

se găsesc peste tot”, spune

Radu Mustaţă, sales director,

Marsh România, broker de

asigurări prezent la nivel global,

care s-a lansat recent şi

în activitatea de intermediere

între dezvoltatori de proiecte

şi finanţatori. Iar cum banii

sunt, temerea cea mai mare

este statul, riscul politic.

„Investitorii întotdeauna

ridică întrebări legate de

istoria recentă, perioada

2012-2013 (anii de schimbare

a schemei de sprijin

pentru regenerabile). Nu am

avut niciun investitor care să

nu arate cu degetul ce s-a întâmpat

în acea perioadă. De

ce am investi acum? Care

e situaţia diferită şi de ce

perspectivele sunt mai bune

acum decât în 2012? Facem

muncă de convingere cu

investitorii să le arătăm că

există o strategie energetică,

Planul Naţional Integrat în

domeniul Energiei şi Schimbărilor

Climatice (PNIESC),

există nişte directive europene

care ne ajută să ne implementăm

aceste proiecte şi

de-asta este un mediu investiţional

mult mai favorabil

acum”.

La final, puterea este în

mâinile statului, pentru că

durata mare a investiţiilor

în sectorul energetic le face

dependente de stabilitate, de

promisiuni pe termen lung.

Iar într-un domeniu ca energia,

care a schimbat 10 miniştri

în ultimii 10 ani, este

greu de crezut că abordarea

pe termen lung există cu

adevărat, nu doar în sutele

de pagini de strategii pe care

s-a pus praful. Întrebarea este

dacă România îşi mai poate

permite să rateze şi această

şansă, încă una. Peste 200

de miliarde de euro sunt pe

masă.

20 APRILIE

2022

Ouă umplute

Rețetă de Paști

Reţetele Annei

Pulpă de miel la tavă cu

usturoi și slănină afumată

Ingrediente:

• 4 ouă

• 200 g măsline verzi

• 2 lingurițe muştar cu hrean

• maioneză

• sare, piper

• 2-3 frunze salată

• 3-4 fire ceapă verde

Mod de preparare: Se

pun ouăle la fiert în apă cu o

linguriţă de sare. Pentru a se

curăţa uşor, ouăle se lasă în

apă rece câteva minute. Separat,

se pun gălbenuşurile

fierte, un gălbenuş crud şi se

prepară maioneza. Se amestecă

cu ulei puţin câte puţin, cu

1-2 linguriţe de muştar. Dacă

maioneza este tare, se adaugă

o linguriţă de apă minerală.

Se curăţă măslinele de

sâmburi, se pasează cu blen-

derul, iar pasta se amestecă

cu maioneza. Se potrivesc cu

sare şi piper, după gust, şi se

lasă câteva minute la rece.

Între timp, se spală frunzele

de salată, se aranjează

pe un platou, se umplu jumătăţile

de ouă cu maioneză

şi se ornează cu feliuţe

de măsline şi fire de ceapă

verde.

Ingrediente:

• 1 pulpă de miel

• 6 - 7 linguri ulei

• 10 căței de usturoi

• slănină afumată

• 500 ml vin

• apă

• rozmarin

• sare și piper

Mod de preparare: Se

spală pulpa de miel în 2-3

jeturi de apă rece, apoi se

lasă să se scurgă pe un prosop

absorbant de bucătărie.

Se fac mici tăieturi în carne

cu vârful unui cuțit și în tăietură

se pun felii de usturoi

tăiate în 2 sau 4, și felii

de slănină afumată.

Se condimentează cu

sare şi piper, după preferinţă.

Se acoperă cu o

folie de plastic şi se bagă

la rece, la frigider, la ma-

cerat, pentru cel puţin

2-3 ore. Pulpa de miel se

scoate de la rece şi se pune

într-o tavă. Adăugăm 500

ml de vin și apă, şi se lasă

la cuptor aproximativ 40

de minute ca să se pătrundă

bine. Întoarcem pulpa

și o lăsăm mai departe în

cuptor până când scade

zeama și carnea este rumenită.

Ciorbă de miel cu legume

și smântână

Un desert fin și

impresionant: Millefeuille

Ingrediente:

• 600 g carne de miel cu os

(piept, coastă, gât)

• 1 legătură ceapă verde

• 100 g morcovi

• 100 g păstârnac şi pătrunjel

rădăcină

• 1 ţelină potrivit de mare

• 50 g unt

• 500 ml borş

• 200 ml smântână

• 1 gălbenuş

• 1 legătură pătrunjel verde

• 1 legătură leuştean verde

Mod de preparare:

Carnea pentru ciorba de

miel se spală, se taie bucăţi

şi se pune la fiert în 1,5-2 l

de apă cu un praf de sare.

Se spumează şi se adaugă

ceapa verde tăiată mărunt,

apoi se acoperă şi se lasă să

fiarbă la foc mic. Morcovii,

ţelina, păstârnacul şi rădăcina

de pătrunjel se curăţă, se

spală şi se taie cubuleţe. Se

călesc într-o tigaie cu unt şi

se adaugă imediat la supă.

Se lasă să fiarbă în continuare

aproximativ o oră, până

când se înmoaie carnea şi

toate legumele. Se scoate

carnea fiartă din supă, se

curăţă de oase, se taie cubuleţe

şi se pune din nou la

supă. Se adaugă borşul fiert

separat cu câteva fire de leuştean,

se lasă să dea în clocot,

se spumează şi se drege

cu gălbenuş şi smântână. Se

aromează cu pătrunjel şi leuştean

verde tocate mărunt.

Ingrediente:

Pentru foi:

• 500 g aluat de foietaj din

comerț

Pentru cremă:

• 500 ml lapte

• 500 ml smântână lichidă

pentru frișcă

• 50 g amidon

• 5 gălbenușuri

• 100 g zahăr

• 15 ml esență de vanilie

Pentru glazură:

• 170 g ciocolată albă

• 30 g ciocolată neagră

• 100 ml smântână lichidă

pentru frișcă

Mod de preparare: Foile

de aluat se întind și se înțeapă

cu o furculiță. Se folosesc trei

foi de aluat. Se coc în cuptorul

preîncălzit la 200 de grade

Celsius, timp de 10 minute.

Între timp, punem la fiert

laptele și esența de vanilie, la

foc mic. Într-un bol amestecăm

gălbenușurile cu zahărul,

până capătă o consistență

cremoasă. Adăugăm și amidonul

și amestecăm. În crema

de gălbenușuri începem să

turnăm laptele în fir subțire,

mixând tot timpul. Crema

formată se toarnă în vasul

unde a fiert laptele și se lasă

la foc mic, amestecând tot

timpul. Se dă deoparte când

capătă consistența unei budinci

și se lasă să se răcească,

înainte de a o da la frigider.

Pentru a evita formarea unei

pojghițe la suprafață, acoperim

cu o folie. Batem bine

smântâna lichidă, până devine

fermă.

În crema de vanilie începem

să încorporăm frișca

puțin câte puțin. Asamblăm

prăjitura. Peste prima foaie se

pune cremă, apoi se acoperă

cu următoarea. Continuăm

astfel până la ultima foaie. Pe

aceasta din urmă punem glazura.

Glazura se pregătește astfel:

smântâna se încălzește

până aproape de punctul de

fierbere. Se adaugă ciocolată

și se amestecă până când este

complet topită. Se toarnă glazura

peste ultima foaie. Separat,

topim ciocolata neagră.

Odată topită, facem modele

cu ea deasupra glazurii de

ciocolată albă. Prăjitura se

servește rece.

Corina Simionescu Hudgens

Medic terapeut – Norwich/ Anglia

Urzicile detoxifiază organismul,

stimulează sănătatea

sistemului imunitar, ajută la

îmbunătățirea circulaţiei sângelui,

cresc nivelul de energie,

ameliorează simptomele

menopauzei și curăță rinichii

de excesul de toxine. În Postul

Paştelui, vă propunem să nu

neglijaţi urzicile. Tocmai pentru

că au atâţia nutrienţi!

Urzicile ajută rinichii să

scape de toxine

Gama largă de substanţe

nutritive benefice găsite în

urzică reprezintă un detoxifiant

ideal pentru organismul

nostru. Ca substanţă diuretică,

urzica poate asigura de

asemenea eliminarea rapidă

a toxinelor din organism.

Urzica poate îmbunătăţi eficienţa

absorbţiei de nutrienţi

a intestinului, asigurându-se

că procesele digestive funcţionează

fără probleme, prevenind

astfel acumularea de

toxine periculoase.

De asemenea, stimulează

sistemul limfatic, ajutând organismul

să scape de toxinele

în exces. Ca urmare a faptului

că este o bogată sursă de nutrienţi,

urzica este recomandată

în diete, dar şi în timpul

postului!

Rinichii şi vezica biliară.

Urzica a fost mult timp cunoscută

ca o substanţă diuretică,

dar poate afecta de asemenea

şi rinichii într-un mod diferit.

Acesta poate ajuta la descompunerea

pietrelor din rinichi

şi vezica biliară, prevenind

agravarea. De asemenea, ca

diuretic, urzica ajută rapid la

eliminarea toxinelor, protejând

astfel împotriva infecţiilor

vezicii urinare şi a excesului

de retenţie de lichide

(edeme).

Ceaiul de urzică este adesea

recomandat pentru femeile

care sunt însărcinate. Mai

mult decât atât, urzica va contribui

la stimularea producţiei

de lapte, făcând astfel mult

mai uşor procesul de alăptare

al nou-născutului.

Urzica are un număr de

componente active care influenţează

sănătatea feminină.

În cazul simptomelor

premenstruale dureroase,

urzica poate calma crampele

şi balonarea, minimizând în

acelaşi timp fluxul de sânge

în timpul menstruaţiei, datorită

capacităţilor sale astringente.

Pentru femeile în curs

de menopauză, urzica este

de asemenea utilă deoarece

poate asigura o tranziţie lină

şi acţionează ca un material

Terapia verde APRILIE

2022 21

Nu neglijaţi urzicile în Postul Paştelui!

de restaurare, astfel încât

trecerea hormonală nu este

la fel de dramatică în organism.

Combinaţia de vitamina

C cu conţinutul ridicat

de fier din urzică face ca

aceasta să fie ideală pentru

stimularea producţiei de celule

roşii din sânge. Vitamina

C optimizează absorbţia

fierului în intestin, în timp

ce fierul este o componentă

Licoarea neagră care

ne înseninează diminețile

esenţială a hemoglobinei.

Prin creşterea numărului

de eritrocite în organism,

creşte circulaţia, vindecarea

rănilor accelerându-se, iar

extremităţile corpului primind

o oxigenare esenţială

pentru creşterea nivelului

de energie. Din acelaşi motiv,

urzica este adesea recomandată

pentru a ameliora

oboseala sau anemia, care se

caracterizează prin slăbiciu-

În ciuda popularității sale,

majoritatea oamenilor nu

știu prea multe despre cafea,

licoarea neagră care le face

diminețile mai bune. Fiecare

are propria metodă de a prepara

cafeaua, deci nu putem

spune că există o metodă prin

care să obținem cafeaua perfectă

pentru toată lumea. Cum

suntem diferiți, și gusturile

sunt diferite. Dar există câteva

aspecte în comun, și aici vorbim

de savoare și tărie.

Există infinit de multe moduri

de preparare a cafelei, în

funcție de continent, țară, regiune

etc. Cei mai mari iubitori și

consumatori de cafea din lume,

dar și cei mai pretențioși sunt

locuitorii Statelor Unite ale

Americii. Un singur lucru însă

ne unește pe toți – gustul cafelei!

O plantă de cafea poate trăi

până la 200 de ani. Când răsare

vârful plantei de cafea arată ca

o sămânță adorabilă, care în

cele din urmă crește și devine

o plantă stufoasă care poate trăi

timp de două secole. Boabele

încep verzi și, pe măsură ce se

coc, devin galbene, portocalii

sau roșii, în funcție de soi.

Țările cultivatoare de cafea

au, în general, doar o recoltă

pe an (unele au două), așa că

prăjitorii cumpără cafea cât să

ne musculară generală, epuizare,

dificultăţi cognitive şi

dureri de cap.

Urzica este o substanţă

stimulatoare, ceea ce o face

foarte eficientă împotriva

diferitelor stări inflamatorii,

cum ar fi artrita sau durerile

musculare cronice. Cercetările

au arătat că ceaiul de urzică

sau de suplimente pe bază de

plante pot trata în mod eficient

guta, calmează durerile

le ajungă un an întreg. Evident

că totul este păstrat proaspăt

printr-o tehnologie specială de

depozitare.

Deși boabele de cafea verde

pot sta într-un depozit pentru

o perioadă de timp, în general

sunt expediate în aceeași zi în

care sunt prăjite. O ceașcă de

cafea neagră are doar o singură

calorie! Dar adăugarea de

îndulcitori, lapte, frișcă și alte

combinații poate crește rapid

totalul de calorii.

Momentul ideal pentru a savura

prima ceașcă de cafea este

ora 10:00. Este recomandat să

așteptăm o oră după trezire

înainte de a bea. Corpul nostru

produce cortizol pentru a ne

trezi și asta înseamnă că tocmai

atunci când ne-am trezit cofeina

din cafea nu funcționează

suficient.

Măcinarea cafelei este o

parte esențială a procesului de

preparare a cafelei.

Cafeaua se învechește mult

mai repede odată ce a fost

măcinată, așa că dacă doriți

să aveți parte de cea mai bună

ceașcă de cafea, cumpărați

boabe întregi și măcinați-le

acasă. Este atât de important

încât cafenelele cheltuiesc

adesea sume importante pe o

râșniță pentru a asigura o mărime

de măcinare uniformă,

musculare şi reduc simptomele

de artrită.

Chiar dacă postul pare că

nu îţi oferă substanţele nutritive

de care ai nevoie, iată cât

de benefic poate fi un simplu

aliment pentru organismul

tău! Alege urzica în mod constant

în dieta ta şi observă pe

parcurs îmbunătăţirile.

Documentare: healthline.

com/nutrition/stinging-nettle,

medicalnewstoday.com/

precisă și foarte reglabilă.

Când vine vorba de o aromă

excelentă, chimia cafelei se reduce

la prăjire și preparare. În

timpul prăjirii, uleiul blocat în

interiorul boabelor începe să

iasă la iveală la aproximativ

400 de grade. Cu cât mai mult

ulei, cu atât aroma este mai

puternică.

Conținutul de cofeină crește

pe măsură ce apa petrece mai

mult timp în contact cu zațul,

așa că adesea cafeaua obișnuită

conține mai multă cofeină decât

espresso sau cappuccino.

Boabele mai închise produc, de

asemenea, mai multă cofeină.

Cafeaua se depozitează într-un

loc întunecat, la temperatura

camerei, în punga în care a fost

cumpărată sau într-un recipient

închis etanș.

Un studiu arată că americanii

își obțin majoritatea

antioxidanților din doza zilnică

de cafea. Una până la două

căni pe zi par a fi benefice.

Cercetările au asociat consumul

moderat de cafea (aproximativ

trei până la patru cești

pe zi) cu o durată de viață mai

lungă, plus un risc redus de boli

cardiovasculare, diabet de tip 2

și Parkinson, potrivit Harvard

Health Publishing.

Documentare: vblisssaig.

com/, healthline.com/

Mica publicitate APRILIE

2022 23

Important pentru cititori!

• Vă rugăm să verificaţi textul

anunţului şi numărul de telefon

înainte de a fi trimis spre publicare

redacţiei noastre!

• Publicaţia Occidentul Românesc

nu îşi asumă răspunderea pentru

numerele de telefon greşite

sau conţinutul anunţurilor de la

mica publicitate!

MUNCĂ - OFERTE

Caut ospătăriță pentru restaurant

în Arganda del Rey. Ioan,

telefon: 600 093 228.

Familie din Vallirana

( Barcelona), caută de urgență persoană

cu experiență pentru servicii

domestice, însoțire la medic, coafor.

Mai multe detalii la telefon:

682 807 420, 931 589 656.

Caut internă, peste 40 de

ani, pentru sfârșit de săptămână,

în Pinto (Madrid). Persoană cu

experiență și referințe, care să cunoască

limba spaniolă, să gătească

bine etc. Detalii la telefon: 605

324 926.

Căutăm internă pentru o casă

în Baños de Mula (Murcia). Familie,

2 adulți și 2 persoane în

vârstă (curățenie, călcat rufe etc.).

Obligatoriu, carnet de conducere

și experiență demonstrabilă.

Oferim 1.200 euro/lună, asigurări

sociale, o lună de vacanță anuală.

Cei interesați, care corespund

cerințelor, pot trimite CV via

WhatsApp, la numărul: 634 516

301sau 634 516 302.

Avem nevoie de internă, în

zona Roche, Conil de la Frontera

(Cádiz). Persoană serioasă, cu

experiență, care să îngrijească

un copil minor, să se ocupe

de curățenie, gătit. Mai multe

informații, la telefon: 650 338

060.

Se caută internă în Málaga,

pentru a îngriji o persoană în vârstă

de 83 de ani; pentru curățenie,

gătit. Sunați la telefon: 622 467

507, obligatoriu doar între orele

17:30 și 21:00.

Am nevoie de o internă pentru

a îngriji o persoană în vârstă,

în Elche (Alicante). Telefon: 639

258 656.

Avem nevoie de o internă (între

40 și 60 de ani), creștină, care

să lucreze într-o casă în Cordoba,

pentru o familie cu copii și animal

de companie. Căutam o persoană

profesionistă, cu experiență, cu

un nivel ridicat de limba spaniolă,

gastronomie, care să aibă răbdare

cu copiii. Esențial, permis de conducere.

Referințe bune, minimum

3 ani în aceeași casă. Telefon: 683

343 902. Nu sunați inutil dacă nu

îndepliniți cerințele!

Este nevoie de o persoană cu

experință, 30 de ore pe săptămână,

de luni până sâmbătă, de la

10:00 la 14:00 și de la 21:00 la

22:00, pentru a îndeplini sarcinile

de însoțire și treburile casnice

pentru un cuplu căsătorit, în

zona San José, Zaragoza. Este

necesară experiență cu pacienții

cu Alzheimer. Sunt necesare documente

în ordine și referințe

demonstrabile. Telefon: 628 996

598.

Caut persoană internă cu

experiență, care să îngrijească

două persoane în vârstă, dintre

care, una cu demență, și să se ocupe

de treburile casnice, în Madrid.

Telefon: 684 029 075.

Avem nevoie de o persoană cu

experiență, serioasă și responsabilă,

disponibilă toată săptămâna,

care să ajute la îngrijirea unei

persoane în vârstă cu mobilitate

redusă, și la curațenie în locuință,

în Salt (Girona). Telefon: 619 680

111.

Am nevoie de ajutor în gospodărie,

după-amiaza, de la ora

16:00 la 20:00, de luni până vineri,

în Tres Cantos (Madrid).

Telefon: 629 155 724.

Am nevoie de internă pentru

îngrijirea unei persoane în vârstă,

în Elche, provincia Alicante. Ce

interesați pot suna la telefon: 639

258 656, pentru mai multe detalii.

Căutăm menajeră pentru o familie

din Madrid, pentru a avea

grijă de 3 copii minori. Se solicită:

experiență în îngrijirea copiilor,

referințe bune. Mai multe

informații la telefon: 670 326 883.

Caut persoană externă pentru

2 ore pe zi, pentru câteva treburi

casnice, în Rivas-Vaciamadrid

(Madrid). Telefon: 608 679 578.

Avem nevoie de o externă, 4

zile pe săptămână, de luni până

vineri, de la orele 10:00 la 14:00,

pentru călcat rufe, curățenie și

gătit, pentru o familie cu 3 adulți,

în Las Rozas de Madrid. Telefon:

615 368 160.

Se solicită internă, până în 40

de ani, pentru a îngriji o persoană

de peste 80 de ani cu demență, din

Madrid. Cerințe: CV, experiență

cu persoanele în vârstă, seriozitate

și responsabilitate. Telefon: 666

669 686 – Susana.

Avem nevoie de internă (30/45

de ani) pentru a lucra într-o vilă cu

3 etaje din Boramar, Benicàssim

(Castellón), pentru o familie cu un

băiețel de 2 ani și jumătate și un

altul care se naște în decembrie.

Persoana trebuie să se ocupe de

treburile casnice și să aibă grijă

de copii. Cerințe: responsabilitate,

experiență în serviciul casnic

în case cu copii mici și referințe

verificabile. Telefon: 628 367 087,

686 313 401.

Se caută urgent internă (nu este

pentru îngrijirea persoanele în vârstă)

în Madrid. Persoana va efectua

toate treburile casnice, inclusiv

gătitul. Este nevoie de experiență

în treburile casnice, persoana să

fie ordonată, curată, responsabilă.

Se solicită referințe și documente

în ordine. Telefon: 646 781 414.

Avem nevoie de o menajeră

(30/45 de ani) cu cunoștințe înalte

de protocol, pentru a lucra într-o

casă din Alicante (San Juan) pentru

o familie cu copii și animale de

companie. Cerințe: documente în

ordine, cazier judiciar, experiență

de peste 2/3 ani cu aceeași familie

și referințe verificabile. Telefon:

628 367 087, 686 313 401.

Companie specializată în

asistență pentru vârstnici la domiciliu

caută personal cu rezidență în

Barcelona. Se solicită documente

în ordine și experiență în domeniu.

Telefon: 656 998 381.

Căutăm menajeră pentru o familie

cu doi copii, de 5 și 7 ani, și

efectuarea tuturor treburilor casnice,

într-o casă din Madrid. Persoana

să fie organizată și muncitoare,

cu experiență și bune referințe ca

menajeră în case cu copii. Mai

multe detalii la telefon: 670 326

883.

Caut persoană cu experiență

pentru diverse sarcini casnice

și îngrijire a 2 copii, în San

Sebastián de los Reyes (Madrid),

de luni până vineri, de la orele

15:00 la 20:00. Avem nevoie de

o persoană dinamică, organizată,

punctuală, care să locuiască în

zonă. Telefon: 651 816 783.

Avem nevoie de matrimonio

(35/50 de ani) pentru a lucra într-o

vilă unifamilială din zona Pozuelo

(Madrid), la o familie cu 2 copii

minori și 2 animale de companie.

Condiții: rezidență în Spania,

experiență de lucru împreună mai

mult de 2 ani, referințe verificabile;

unul dintre soți trebuie să aibă

permis de conducere. Informații,

la telefon: 628 367 087, 686 313

401.

Familie tânără caută o fată dinamică

cu experiență în curățenie

și îngrijirea copiilor, pentru o casă

din Ibiza (Insulele Baleare). Telefon:

686 477 926.

Avem nevoie de internă, cu

contract de muncă, în Elche

( Alicante). Mai multe informații

la telfon: 639 258 656.

Se caută internă care să aibă

grijă de două fetițe, de 1 și 2 ani, și

de casă, în Jávea (Alicante). Este

nevoie de o persoană serioasă,

responsabilă, cinstită, cu energie

și cu experiență demonstrabilă în

îngrijirea copiilor mici. Încorporare

imediat! Cei interesați trimiteți

CV prin WhatsApp: 617 722

505! Răspunde doar la mesaje pe

WhatsApp. Nu sunați inutil!

Caut urgent, doamnă sau

domnișoară, care să se ocupe de

treburile casnice într-o casă din

Dolores (Alicante). Telefon: 685

980 515, 606 152 540.

Căutăm externă, persoană de

încredere cu experiență pentru o

familie din Sitges (Barcelona),

de luni până vineri, de la 9:00 la

17:00. Cerințe: limba spaniolă,

rezidență în zonă, persoană responsabilă,

cu experiență, dinamică,

serioasă, punctuală și dispusă

la muncă (curățenie, călcat

rufe, să aibă grijă de un copil de

9 ani). Trimiteți CV cu poză pe

WhatsApp la: 622 064 536! Nu

sunați inutil!

Avem nevoie de o persoană

serioasă, care să aibă grijă de

casa noastră din Higuera de las

Dueñas (Ávila). Doamna trebuie

să cunoască bine limba spaniolă,

să aibă rezidență în Spania, carnet

de conducere și mașină proprie.

Detalii, la telefon: 678 656 569.

Sursa: Tablón de anuncios.

MUNCĂ - CERERI

Mă numesc Adrian, am 42

de ani și caut de muncă. Sunt în

Spania de 17 ani. Am lucrat 15

ani ca măcelar (carnicero, pollero,

charcutero) în Madrid și un

an șofer pe camion. Vorbesc și

scriu corect în limba spaniolă.

Momentan, din motive familiale,

mă aflu într-o situație foarte

dificilă. Locuiesc pe stradă, iar

noaptea dorm într-o mașină

abandonată. Pot fi localizat în

Madrid, cartierul Ciudad Lineal,

zona Ascao. Menționez că sunt

apt de orice muncă. 641 305 763

este numărul meu de telefon. Vă

mulțumesc anticipat!

Caut de muncă ca externă în

curățenie, îngrijit copii, persoane

în vârstă. Am experiență și

referințe foarte bune. Disponibilitate

imediată. Telefon: 642

243 214.

Tânără, 22 de ani, caută un

loc de muncă în orice domeniu

în zona Madrid. Nivelul

de limba spaniolă mediu, are

experiență în domeniul hotelier.

Dorește să găsească ceva

de muncă în același domeniu

(curățenie, recepție etc.), dar

orice ofertă este bine-venită.

Date de contact: e-mail:

sorinavalerica20@yahoo.com,

telefon: 0040/731 487 652.

Doamnă, 53 de ani, serioasă

și responsabilă, caut un loc

de muncă: curățenie, externă,

ajutor de bucătar, călcat rufe, în

Torrejon de Ardoz. Telefon: 642

919 579, Lăcrămioara.

Doamnă responsabilă, 52 de

ani, caut de muncă în comunitatea

Madrid ca externă. Am

rezidență în Spania, acte în regulă,

experiență și recomandări

foarte bune în îngrijirea persoanelor

în vârstă și îngrijirea copiilor.

Telefon: 641 460 783.

Doamnă serioasă, responsabilă,

harnică, caut de muncă ca

și internă, ajutor de bucătar sau

portar (la bloc), în Zaragoza,

provincia Aragon. Am referințe

foarte bune. Telefon: 642 342

807.

VÂNZĂRI

Vând en gros, vin fetească regală

de Drăgășani! Preț: 1,5 euro/l.

Telefon: 0040/ 723 406 401 (Ligia

Stoica).

Particular, vând apartament

decomandat 3 camere, etaj 4/4,

2 balcoane, centrală termică, gresie

toată casa. În rest, nici o altă

îmbunătățire, așa că se poate renova

după bunul plac! Apartamentul

este situat în Brăila, cartierul

Obor, vis-à-vis de Școala nr. 32.

Se vinde urgent! Preț: 40.000

euro. Contact, doar pe Whats App:

642 839 252. Rog seriozitate!

MATRIMONIALE

Tânăr simpatic, 1,73 m, comunicativ,

sincer, fără obligații,

aș dori să cunosc o femeie cu

aceleași calități, cu vârsta între

30-37 ani, din Toledo sau Madrid,

pentru o relație de lungă durată,

serioasă. Nu caut aventuri! Dacă

dorești să ne cunoaștem trimitemi

1 sms la telefon: 643 700 383.

Numele meu este Marian și

am 49 de ani. Locuiesc în Spania.

Sunt o persoană singură și caut o

fată de vârstă apropiată pentru

prietenie/relație de lungă durată.

Rog multă seriozitate! Telefon:

643 899 114.

Mă numesc Nina și am 61 de

ani. Doresc să-mi găsesc un prieten

aproape de vârsta mea, care

să fie credincios, bun la suflet, să-i

placă muzica, poezia, lectura, să-i

placă viața la țară; să fie înalt, cel

puțin 1,70 m înălțime, 70 kg, să

fie blond cu ochii albaștri, fidel

persoanei iubite, să nu spună minciuni,

să fie milos cu cei din jur.

Așa sunt eu și așa doresc să fie

partenerul meu. Dacă nu ai aceste

calități, nu suna inutil! Telefon:

643 355 491.

Bărbat de 49 ani, cu serviciu

stabil în Madrid, aș dori să cunosc

o femeie de vârstă apropiată pentru

o relație serioasă. Telefon: 641

746 165.

Tânăr, înalt, simpatic, cu „cei

7 ani de acasă”, fără obligații,

cu situație economică stabilă în

Germania, doresc să cunosc o

fată, cu vârsta până în 30 – 32

ani, cu aceleași calități, pentru o

relație bazată pe respect și sinceritate,

eventual căsătorie. Telefon de

contact: 0040/761 747 250.

Bărbat de 49 ani, cu serviciul

stabil în Madrid, aș dori să cunosc

o femeie de vârstă apropiată pentru

o relație serioasă. Telefon: 641

746 165.

Tânăr liniștit și educat de 45

de ani, muncitor și cu principii,

doresc să cunosc o fată de vârstă

apropiată, din comunitatea

Madrid, pentru o relație serioasă

bazată pe respect, sinceritate și

fidelitate. Telefon: 663 408 373.

Bărbat de 40 de ani, 1,81 m,

ochi căprui, fără vicii, serios, rezident

în Comunitatea Madrid,

din Alba-Iulia, caut o doamnă de

vârstă apropiată pentru o relație

serioasă. Telefon/WhatsApp: 642

976 109.

Anunţurile de mică publicitate sunt

GRATUITE!

E-mail: redactia@

occidentul-romanesc.com

Prin SMS sau Whatsapp:

643 015 676

Occidentul romanesc 132 - aprilie 2022

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?