revista Comitetul EcoScoala in actiune - 2022

PAŞCANI, 2022
Liceul Teoretic
“Miron Costin”
IMPLEMENTAREA programului EcoŞcoala în 2021-2022
COMITETUL ECO-ŞCOALĂ ÎN ACŢIUNE
Programul “Săptămâna verde”
ce va fi implementat în anul școlar 2022-2023
Mobilitate europeană educațională pe tema reciclării în cadrul
proiectului Erasmus+ “School of Change”
Roșca Mădălina-Petronela
Revistă şcolară cu informaţii despre activităţile
realizate de membrii Comitetului EcoŞcoală
Concluziile proiectului eTwinning ”Green STEM”
Luchian Radu-Claudiu
Coordonator program Eco-Şcoală
al Liceului Teoretic “Miron Costin”
în cadrul programului Eco-Schools
Soarele, cea mai veche sursă de energie și curiozități despre
energie
Fulga Bianca
Nr. 4/2022

Cuprins
Implementarea programului EcoȘcoala în 2021-2022
Programul “Săptămâna Verde” ce va fi implementat în anul școlar
2022-2023
Mobilitate europeană educațională pe tema reciclării în cadrul
proiectului Erasmus+ „School of Change”
Roșca Mădălina-Petronela
Green STEM - proiect eTwinning 2022
Luchian Radu-Claudiu
Coordonator Program Eco-Şcoala
Soarele, cea mai veche sursă de energie și curiozități despre energie
Fulga Bianca-Elena
Purtător de cuvânt al Comitetului EcoȘcoala
Tipuri de prize în lume
Tărăbuţă Veronica
secretar Comitet EcoȘcoala
Tipuri de energie și istoria acestora
Nechifor Maria-Mădălina
Responsabil cu diseminarea
Alergia la apă și curiozități despre apă
Puiu Ioana
Responsabil cu informarea
Provocările zilei: Apa, Energia și Poluarea - material video realizat de
Ziua Mondială a Apei în cadrul atelierelor EcoȘcoala
Mălăuţe Bianca
Preşedinte Comitet Eco-Şcoala
Împreună putem reuși
Joldescu Crina-Mihaela
VicePreședinte Comitet EcoŞcoala
4
7
10
13
17
21
24
28
31
34
2

TESLA GigaFactory
- prezentare făcută de Elon Musk lui Leonardo DiCaprio
Vasile Alexandra
Membru Comitet EcoȘcoala
Circuitul apei în natură
Iuga Sofia Maria
Importanța reciclării
Isticioaia Maria
Micii grădinari
Carla Elena Constantinescu – clasa a IV-a A
Stejarul
Ghiorghiu Nicolae
Hilgard Sergiu
Marinescu Tudor
”How to be a good tourist” - proiectul eTwinning 2022
prof. Coşniţă Emilia-Felicia
Coordonator program Eco-Şcoală
CURTEA ȘCOLII
Responsabili cu informarea şi mobilizarea elevilor
Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile
raport lansat în dezbatere publică de Administraţia Prezidenţială
Importanța educației pentru climă și mediu #ClimateHeroes
– mesajul elevilor în dezbaterea publică a Educaţiei privind
schimbările climatice și mediul în școli sustenabile
Concluzii ale Raportului “Educația privind schimbările climatice și
mediul în școli sustenabile”
36
39
41
43
45
47
51
56
61
64
3

Implementarea programului
EcoȘcoală
2021-2022
4

Implementarea programului EcoȘcoală 2021-2022
În cadrul întâlnirilor Comitetului Eco-
Şcoala s-a stabilit modalitatea prin care se
poate face identificarea problemelor de
mediu cu care se confruntă şcoala şi
comunitatea. Eco-Şefii fiecărei clase au
primit un formular pe care l-au completat
cu colegii, în care au precizat problemele
pe care le-au identificat şi soluţiile pe care
le propun. În identificarea problemelor de
mediu Eco-Şefii claselor ce fac parte din
comitetul Eco au cooperat cu
reprezentanţii fiecarei clase din Consiliul
Şcolar al Elevilor.
S-au centralizat următoarele
probleme:
- se face risipă de energie electric și de
apă (se consumă în situaţii când nu
sunt necesare) ,
- nu se conștientizează importanţa
reducerii consumului de energie
electrică și de apă ,
- elevii cunosc puţine soluţii de
generare a energiei electrice și de
purificare a apei,
Comitetul Eco al scolii a conturat
capacităţile şcolii cu cea a autorităţilor
locale şi a celor din domeniu, de rezolvare
a problemelor de mediu în planul de
acțiune din programul Eco-Scoala prin
intermediul activităţilor programului.
În perioada octombrie-noiembrie
2021, Eco-Şefii claselor au identificat şi
centralizat soluţii ce au fost discutate cu
coordonatorii programului Eco-Şcoală, cu
cadrele didactice, cu conducerea şi
personalul şcolii.
- nu se identifică concret soluţii pentru
obţinerea de energie electrică și de
apă potabilă,
- se știu multe noţiuni teoretice
(diferenţa între tipurile de energie,
dar și cele de apă;
- se cunosc unităţile de măsură a
energiei electrice și a volumului de
apă și metode de măsurare a
acestora), dar nu se fac vizite de
studiu pentru a înţelege practic ce
5

înseamnă apa și energia;
- nu se fac suficiente schimburi de bune
practici (de exemplu la o staţie de
purificare a apei, la o centrală hidro);
- existenţa unui număr nejustificat de
elevi ce știu să folosească aparatura
din laboratorul de fizică (pentru a
extinde domeniul de tensiune a
curentului a dispozitivului de măsurat)
din laboratorul de biologie sau
chimie, dar nu știu cum funcţionează
centralele (eoliene, termice, nuclearelectrice,
solare, geotermale,
mareomotrice) și staţiile mari;
- nu se propun soluţii pentru
SOLUTII
- instalarea de becuri economice în
sălile de clasă, laboratoare, holuri care
să reducă risipa de energie electric;
- Workshop-uri pentru a găsi soluţii
concrete de generare a energiei
electrice și de purificare a apei;
- Vizită de studiu la o centrală (eoliană,
termică, nuclear-electrice, solară,
geotermală, mareomotrică, hidro)
și/sau la o staţie de purificare a apei
- schimburi de bune practici cu
specialiști în domeniu;
- Ateliere de identificare a soluţiilor
pentru comunităţi școlare
(gospodăriile mici) ce ar putea să
contribuie la generarea de energie
electrică sau apă potabilă;
- derularea permanentă a unor acţiuni
practice ce presupun consum redus
de apă și energie;
- implicarea a cât mai multi elevi şi
gospodăriile mici (comunităţi
școlare) ce ar putea să contribuie la
generarea de energie electrică sau
apă potabilă;
- autorităţile locale nu implică activ
comunitatea școlară în generarea de
energie electrică sau apă potabilă în
cadrul şcolii sau al comunităţii;
- insuficienta informare a elevilor în
legătură cu necesitatea reducerii
consumului de energie electrică și de apă
- lipsa unei atitudini responsabile faţă
de consumul de energie electrică și de
apă din partea unor elevi, membri ai
comunitatii din zona înconjurătoare.
cadre didactice în gasirea unor solutii
la problemele de mediu;
- implicarea activă a părinţilor, a
administraţiei locale şi a altor instituţii în
acţiuni ce au ca scop generarea de
energie electrică sau apă potabilă în
cadrul şcolii sau al comunităţii;
- informarea elevilor în legătură cu
necesitatea reducerii consumului de
energie electrică și de apă;
- evenimente ce promovează o
atitudine responsabilă faţă de
consumul de energie electrică și de
apă din partea unor elevi, membri ai
comunitatii din zona înconjurătoare
- propunerea unor alternative care să
conducă la generarea de energie
electrică;
- ateliere de informare-conștientizare
a importanţei consumului de energie
electrică și/sau apă potabilă.
Temele alese de şcoala noastră în anul școlar 2021-2022 au fost :
ENERGIA
APA
6

Programul
“Săptămâna verde”
ce va fi implementat în
anul școlar 2022-2023
7

Programul “Săptămâna verde”
ce va fi implementat
în anul școlar 2022-2023
Pentru a pregăti implementarea,
începând cu anul şcolar 2022-2023, a
programului Săptămâna verde, ca
perioadă dedicată acţiunilor de
protecţia mediului, iniţiativă comună
a Ministerului Educaţiei şi a
Ministerului Mediului, Apelor şi
Pădurilor, au fost trimise informaţii
referitoare la oferta Fundaţiei
TERRA Mileniul III care, în
parteneriat cu Școala Naţională de
Studii Politice și Administrative Cluj,
au pus la dispoziţia profesorilor un
pachet de lucru cu materiale
adaptate ciclurilor primar, gimnazial
şi liceal, ce poate fi valorificat în
implementarea activităţilor ce vor fi
cuprinse în calendarul programului
Săptămâna verde de anul viitor.
Obiective de învățare:
O1: să se familiarizeze cu noţiunile
referitoare la educaţia pentru climă
O2: să conștientizeze importanţa
crizei climatice
O3: să aprofundeze noţiunile
referitoare la educaţia pentru climă
O4: să încurajeze elevii spre
acţiuni mici, dar importante în stilul
lor de viaţă mai sustenabil
O5: să deprindă abilităţi practice
O6: să conștientizeze importanţa
menţinerii curăţeniei în spaţiul în
care petrec mult timp
O7: să se familiarizeze cu noţiuni
despre reciclare
O8: să-și exprime părerea
personală asupra unui subiect
O9: să-și verifice cunoștinţele
învăţate
8

Activități propuse:
Nr.
Contribuie la obiectivul de
crt. Denumirea activităţii
învăţare:
Introducere – prezentare
O1: să se familiarizeze cu noţiunile
1 generală a crizei climatice
referitoare la educaţia pentru
climă
O3: să aprofundeze noţiunile
Vizionare de filme scurte pe
2
referitoare la educaţia pentru
temele explicate anterior climă
3 Atelier practic: Să coasem! O5: să deprindă abilităţi practice
O7: să se familiarizeze cu noţiuni
despre reciclare
4 Atelier practic: Igenizare în
curtea școlii
5
Feedback: - Chestionar
de verificare a
cunoștinţelor
- Chestionar de feedback
Evaluarea învățării:
- Aplicare de chestionare,
- Poze din timpul activităţilor
- Discuţii libere
Programul “Săptămâna verde”
ce va fi implementat
în anul școlar 2022-2023
O8: să-și exprime părerea
personală asupra unui subiect
O9: să-și verifice cunoștinţele
învăţate
9

Mobilitate europeană educațională
pe tema reciclării în cadrul
proiectului Erasmus+
„School of Change”
Roșca Mădălina-Petronela
clasa a XII-a D
10

Mobilitate europeană educațională pe tema reciclării în
cadrul proiectului Erasmus+ „School of Change”
Roșca Mădălina-Petronela
Problemele reciclării, a depozitării
deșeurilor și impactului pe care
acestea le au asupra mediului au
devenit, din păcate, globale, iar
modul în care tratăm aceste
probleme se reflectă asupra noastră
în mod direct. Consider că reciclarea
este, la momentul actual, un subiect
despre care știm atât de multe, însă
facem atât de puţine pentru a o
include în activităţile noastre zilnice.
Totuși, acest lucru nu este imposibil.
Oamenii trebuie să conștientizeze
faptul că orice efort depus pentru a
recicla sau reutiliza lucruri este în
favoarea lor. Un prim pas este
educarea populaţiei, începând cu
elevii și copiii, deoarece, odată
dobândit, comportamentul
responsabil îl vor avea pe tot
parcursul vieţii și îl vor putea
transmite mai departe celorlaltor
generaţii sau celor din jur.
Un exemplu în acest sens, o
constituie experienţa pe care am
avut-o în cadrul proiectului Erasmus+
"School of Change". Am avut șansa
de a discuta cu persoane din alte ţări
despre această problemă și de a afla
cum își reciclează fiecare ţară
parteneră deșeurile, dar și de a căuta
împreună soluţii, metode noi de
reciclare.
Am făcut parte dine chipa română
ce a participat la a doua deplasare
din cadrul proiectului, în Istanbul,
Turcia, în perioada 10-14 ianuarie
2022. Una dintre cele mai importante
activităţi de la începutul săptămânii a
fost vizitarea unui centru de reciclare
al bateriilor, unde ni s-a explicat
modul în care ţara gazdă reciclează
bateriile, avantajele, dezavantajele,
procesele reciclării și cât de
important este să susţinem și să
contribuim la această cauză.
11

Mobilitate europeană educațională pe tema reciclării în
cadrul proiectului Erasmus+ „School of Change”
Roșca Mădălina-Petronela
În următoarele zile, a avut loc un
schimb de idei despre sustenabilitatea
mărcilor de telefoane mobile, despre
durata lor de viaţă, impactul pe care
producţia lor o are asupra mediului și
cum se realizează reciclarea. Pe
aceeași temă, am făcut o dezbatere
împreună cu ceilalţi participanţi, în
care am reușit să atingem punctelecheie
în drumul pe care un produs îl
are de la producţie până la deșeu.
Fiecare ţară trebuia să își susţină
marca aleasă, să evidenţieze modul în
care este nedăunător mediului și să îi
invite pe ceilalţi, prin critici sau
întrebări, să își apere brandul.
De asemenea, am participat la
activităţi în care ni s-a prezentat un alt
mod de a recicla. Am vizitat o fierărie
unde am văzut cum se poate face o
monedă din topitura unor doze de
aluminiu. Am luat parte, cu toţii, la un
atelier de reutilizare a plasticului. Am
folosit bucăţi colorate de plastic pe care
le-am lipit, pentru a realiza diverse specii
pe cale de dispariţie. Ne-am împărţit în
echipe prin tragere la sorţi, astfel încât
am putut să interacţionăm cu ceilalţi
membrii ai proiectului și să discutăm pe
marginea temei abordate. Fiecare
echipă a ales un logo pentru lucrarea sa,
cu scopul de a spori atenţia asupra
efectelor pe care plasticul le are asupra
vieţuitoarelor.
Așadar, cu pași mici, reciclarea poate
deveni un lucru făcut zilnic, un lucru pe
care simţim nevoia să îl facem. Propriul
exemplu constituie un factor
determinant în stimularea omenirii de a
conștientiza efectele, consecinţele
deșeurilor care nu sunt biodegradabile
sau depozitate corespunzător. Prin
educaţie, explorare, ascultare și
influenţă, se construiește disciplina în
acest sens. Nimic nu este imposibil, atât
timp cât există voinţă.
12

Green STEM
proiect eTwinning 2022
Luchian Radu-Claudiu
Coordonator
Program Eco-Şcoala
13

Green STEM
proiect eTwinning
Luchian Radu-Claudiu
Descriere proiect
Folosind metoda de învăţare
bazată pe proiecte, am atras
atenţia asupra reducerii zonelor
verzi, a urmărilor schimbărilor
climatice, a reciclării insuficiente și
a creșterii populaţiei.
În fiecare lună s-au creat
modele, care au fost lucrate pe o
temă. Prin realizarea unor modele
de învăţare bazate pe proiecte, am
ajutat copiii să dezvolte abilităţi
transversale importante care pot fi
utilizate de tineri pe piaţa muncii,
cum ar fi gândirea creativă sau
rezolvarea problemelor. Cu
ajutorul acestor modele am
“desenat” viitorul din visele
noastre, am imaginat o lume cu
mai puţine betoane în care putem
face lumea fericită.
Proiectul și-a propus să insufle
elevilor noștri dragostea pentru
natură, să crească gradul de
conștientizare pentru a ne proteja
natura, care este sursa noastră de
viaţă și să identifice cele mai bune
surse de energie regenerabilă.
https://twinspace.etwinning.net/
220526/pages/page/2017458/
PARTENERI
Școli din Turcia, Azerbaijan,
Grecia, Italia, Lituania, Polonia,
România
https://www.youtube.com/watc
h?v=JuU9awaqffM&t=29s
14

OBIECTIVE
Identificarea unor surse de energie regenerabile și durabile fără a
perturba natura.
Cunoașterea unor modalităţi prin care pot să contribuim la creșterea
resurselor de apă și a arborilor
Creșterea gradului de conștientizare cu privire la protejarea mediului, zero
deșeuri și utilizarea conștientă a agriculturii.
Recunoașterea unor metode care conduc la
reducerea folosirii vehiculelor legate de emisiile de
carbon - gaze cu efect de seră, creșterea utilizării
energiei solare.
Conștientizarea importanţei ciclismului și a sportului
pentru o lume sănătoasă
Cunoașterea unor persoane care folosesc STEM ce ne
protejează lumea
Dezvoltarea unor abilităţi ale secolului 21,
creativitatea, rezolvarea problemelor, gândirea critică
și soluţii la problemele vieţii de zi cu zi.
https://twinspace.etwinning.net/220526/pages/page/2010695/
PLAN de LUCRU
Proiectul nostru a început în decembrie 2021 și s-a
încheiat în mai 2022. El a prevăzut întâlniri lunare cu
partenerii de proiect și realizarea unor studii. Proiectul
s-a concretizat prin constituirea de echipe complexe
ale partenerilor proiectului eTwinning și asigurarea
utilizării active a instrumentelor de cooperare,
comunicare și web 2.0 ale platformei.
https://twinspace.etwinning.net/220526/pages/page/2010801/
https://twinspace.etwinning.net/220526/pages/page/2015679/
WATER MILL CONSTRUCTION
https://twinspace.etwinning.net/220526/pages/page/2041115/
Alte instrumente folosite în proiectul nostru:
web 2 game tools used in technology
https://learningapps.org/display?v=pkm65xyjn22
https://wordwall.net/play/9170/529/381
https://learningapps.org/display?v=pc5t8udyk22
https://learningapps.org/display?v=pc5t8udyk22
15

Green STEM
proiect eTwinning
Luchian Radu-Claudiu
REZULTATE AȘTEPTATE
Dezvoltarea unor comportamente exemplare care să lase lumea curată
pentru generaţiile viitoare.
Dezvoltarea creativităţii, a unor abilităţi de rezolvare a problemelor, de
colaborare, gândire critică și învăţare bazată pe proiecte
Conștientizarea societăţii asupra consecinţelor
schimbărilor climatice
Sprijinirea utilizării resurselor naturale de
energie
Consum conștient pentru a crește gradul de
conștientizare a deșeurilor zero, a face din
acesta un mod de viaţă pentru toţi oamenii,
oferind incluziune și șanse egale
Atragerea atenţiei asupra efectelor încălzirii
globale și ale schimbărilor climatice asupra
lumii noastre
16

Soarele, cea mai veche
sursă de energie
și
curiozități despre energie
Fulga Bianca-Elena
Purtător de cuvânt al
Comitetului EcoȘcoala
17

Soarele, cea mai veche sursă de energie
Fulga Bianca-Elena
Soarele este cea mai veche și
importantă sursă de energie. Acesta
ne trimite energie sub formă de
lumină și căldură.
Soarele este un izvor al vieţii,
deoarece creșterea și dezvoltatea
vieţuitoarelor de pe planeta noastră
nu ar fi posibilă fără energia primită
de la acesta. În absenţa luminii
plantele nu ar exista, iar animalele ce
se hrănesc cu acestea ar dispărea. În
aceste condiţii nici animalele
carnivore nu ar avea ce să manânce.
Dacă Soarele nu ne-ar încălzi
planeta, toate organismele vii ar
îngheţa. În schimb, dacă Soarele ar fi
mai aproape de Terra, apele și
oceanele s-ar evapora, iar
organismele vii ar fi pârjolite.
Energia solară determină o
mulţime de procese naturale,
precum: fotosinteza, formarea
curenţilor de aer și a vântului,
evaporarea apelor de suprafaţă și
formarea norilor și a precipitaţiilor.
Durata de viaţă a Soarelui este
estimată la 5 miliarde de ani, astfel că
acesta reprezintă o formă
inepuizabilă de energie pentru
planeta noastră.
Cu toate acestea, Soarele
poate creea și efecte negative cum ar
fi, de exemplu, efectul de seră care
poate provoca dezechilibre naturale.
Acesta este cauzat de cantităţile mari
de dioxid de carbon și alte substanţe,
ce se acumulează în straturi, formând
o plapumă. Aceste substanţe
permiţând razelor Ultra-Violete să
ajungă la suprafaţa solului,
transformandu-se în energie termică
ce va trece mult mai greu înapoi.
Acest lucru ducând la o încălzire
globală.
Soarele este cel ce ne
încălzește trupul, dar și sufletul într-o
zi de vară. Voi cum vă bucuraţi de
razele soarelui?
18

Curiozități despre energie
Fulga Bianca-Elena
Știaţi că:
Soarele este steaua cea mai
apropiată de Pământ, distanţa
dintre cele două fiind de 150 de
milioane de kilometri?
Acum 2000 de ani, Arhimede a
folosit o serie de oglinzi pentru
Dacă o persoană ar striga timp
de 8 ani, 7 luni si 6 zile, ar
produce suficientă energie
pentru a încălzi o ceașcă de
cafea.
Thomas Edison a construit prima
centrală electrică denumită Pearl
Street, localizată în Manhattan –
Statele Unite ale Americii, iar în
anul 1882 aceasta a furnizat
energie pentru 85 de clădiri.
Înainte să fie considerată un
lucru firesc, energia electrică îi
speria pe oameni. Mai mult,
părintii nu îsi lăsau copiii să se
apropie de lumini.
a concentra căldura soarelui
într-un punct, asfel incendiind
corăbiile celor ce îi atacau?
Dacă ai vrea să parcurgi
întreaga distanţă dintre Pământ
și Soare cu un autoturism ce are
viteza de 130 de kilometri pe
oră, ţi-ar trebui aproximativ 130
de ani?
Mâncarea conţine energie, pe
care o măsurăm în calorii sau
joules (1 cal ~ 4.184 J).
Energia de care avem nevoie
pentru a face 100 de căutari pe
Google este echivalentă cu cea
consumată de un bec de 60
watts care luminează timp de 28
de minute. Altfel spus, se
utilizează aproximativ 0.0003
kWh pentru a răspunde unei
căutari pe Google.
Cuvântul ”energie” provine din
cuvântul de origine grecească
”energeia”, care înseamnă
activitate, operaţiune.
19

Curiozități despre energie
Fulga Bianca-Elena
50% din consumul global de energie în anul 2016 a fost făcut de doar 5 ţări:
China, Statele Unite ale Americii, Rusia, India si Japonia.
Cea mai mare turbină eoliană din lume se află în statul american Hawaii.
Are înălţimea unui bloc cu 20 de etaje, iar lamele ei au lungimea unui teren
de fotbal.
Prima persoană care a folosit cuvântul ”energie” a fost învăţatul Thomas
Young, care a înlocuit termenul anterior ”vis viva” și care însemna ”forţă vie”.
Lumina soarelui este benefică, ne ridică moralul și ne îmbunătaţește
activitatea profesională la birou.
Razele soarelui care ating pământul ne oferă, în numai o oră, suficientă energie
pentru ca toţi oamenii să o folosească un an de zile. Zilnic, aproximativ 120.000
de terawati (TW) de putere electrică ne este oferită de soare. Asta în timp ce pe
parcursul unui an, lumea folosește doar 15 TW de energie.
Alte informaţii relevante:
Corpurile de pe Pământ primesc energie de la Soare,
sub formă de lumină și căldură.
Oamenii de stiinţă au reușit să transforme lumina și
căldura solară în energie electrică prin intermediul bateriilor sau
panourilor solare; astfel încât unele jucării, case, mașini și fabrici
folosesc doar acest tip de energie.
Corpurile albe reflectă lumina solară, astfel încât razele luminoase se
reîntorc spre Soare. Obiectele întunecoase captează lumina solară și
o transformă în energie termică, iar cele negre absorb în întregime
razele Soarelui.
20

Tipuri de prize în lume
Tărăbuță Veronica
secretar al
Comitetului EcoȘcoală
21

În cazul în care călătoriţi în străinătate,
nu uitaţi să verificaţi, dacă nu aveţi nevoie de un adaptor
Motivul pentru care există
aceste diferenţe în ceea ce privește
priza ţine de factorul istoric. În era
electrificării, inginerii din diferite
părţi ale lumii au avut propriile
viziuni în priviţa prizei optime; în
întreaga lume au fost construite
diferite tipuri de generatoare
electrice.
Companiile implicate în
dezvoltarea reţelelor electrice au
furnizat dispozitive potrivite
pentru aceste reţele. În consecinţă,
au fost introduse diferite tipuri de
conectori și prize, iar ce se folosea
în alte ţări din lume a fost complet
ignorat.
Astăzi, conform unei clasificări
se disting 20 de tipuri de prize.
Prizele de un tip acceptă uneori
ștechere de alt tip. Totuși, dacă
prizele se aseamănă, trebuie să
ţinem cont că, în diferite părţi ale
lumii, tensiunea și frecvenţa
curentului pot varia.
22

De ce nu se standardizează tipul de priză?
Lipsa standardizării prizei nu este o problemă contemporană. În 1934,
un grup al Comisiei Electrotehnice Internaţionale (IEC) s-a întâlnit în Olanda
pentru a discuta o standardizare. După discuţii îndelungate, nu s-a rezolvat
nimic. Odată cu izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, dezbaterea a
fost lăsată pe plan secund.
Când discuţille s-au reluat în anii ’50, era deja prea târziu. Fiecare ţară
avea propriul ei standard și ar fi fost foarte costisitor să se înlocuiască toate
prizele și stecherele de la toate electrocasnicele. Astfel, au hotărât să
împingă rezolvarea problemei către
generaţiile viitoare. Conform oamenilor de
știinţă, electricitatea wireless (fără fir) va
rezolva în viitor această problemă.
În concluzie, când vine vorba de
electricitate, nu putem vorbi de
globalizare. Prin urmare, atunci când
plecaţi în străinătate, trebuie să vă
completaţi bagajul cu un adaptor.
Sursa: https://atlas-geografic.net/de-ce-exista-atateatipuri-de-prize/
23

Tipuri de energie și
istoria acestora
Nechifor Maria-Mădălina
responsabil cu diseminarea
24

Tipuri de energie și
istoria acestora
Nechifor Maria-Mădălina
În decembrie 1884, Tesla
părăsește poziţia sa din compania
cu Thomas Edison din cauza unui
dezacord cu privire la compensaţiile
financiare pentru munca sa. El
formează imediat un parteneriat cu
Benjamin Vale și Robert Lane pentru
fabricarea iluminatului cu arc
electric care se numește Tesla
Electric Light and Manufacturing;
compania operează în Rahway, NJ,
din decembrie 1884 până în 1886. În
acest timp, Tesla primește brevete
pentru modele îmbunătăţite de
lămpi cu arc electric care
implementează o reglare automată
și un comutator de eșec, precum și
brevete pentru un dinam navetator
și dinami regulatori. Din păcate,
compania se închide în toamna
anului 1886, când partenerii Tesla
formează o nouă firmă numită
Union Electric Light &
Manufacturing Company, lăsându-l
pe Tesla cu nimic altceva decât
acţiuni fără valoare.
Tesla descrie pe scurt
experienţa din autobiografia sa.
"Imediat după aceea, niște
oameni m-au abordat cu
propunerea de a forma o companie
de lumini cu arc sub numele meu, cu
care am fost de acord. Atunci a fost,
în cele din urmă, o oportunitate de a
dezvolta motorul, dar, când am
prezentat subiectul la noii mei
asociaţi, aceștia au spus: "Nu vrem
lampa cu arc electric. Nu ne pasă de
acest curent alternativ al tău." În
1886, sistemul meu de iluminat cu
arc electric a fost perfecţionat și
adoptat pentru iluminatul municipal
și cel din fabrică, iar eu eram liber,
dar fără altă posesie decât un
certificat de stoc frumos gravat cu
valoare ipotetică."
25

Revoluţia industrială a schimbat radical capacitatea oamenilor de a
capta şi utiliza resursele energetice. În mod obişnuit, revoluţia industrială
este asociată cu inventarea de către James Watt a motorului cu aburi, în
1769. Cu toate acestea, diversitatea invenţiilor relevante pentru utilizarea
combustibililor fosili a fost mult mai mare, iar răspândirea lor la scară globală
a fost relativ lentă, durând mai multe decenii, sau chiar şi un secol.
Ţările Române au fost unele dintre regiunile care au adoptat cu relativă
întârziere inovaţiile revoluţiei industriale. Pe teritoriul României, prima
maşină cu aburi este atestată abia în 1838 într-o exploatare minieră de la
Zlatna, în Transilvania.
Energia eoliană
Primele mori de vânt din
Europa au fost construite în sec al
XII-lea în nordul Franţei și în sudul
Angliei, ele răspândindu-se apoi în
Belgia, Germania și Danemarca. În
Olanda ele au fost folosite pentru a
colecta și a evacua apa din zonele
mlăștinoase pentru a le face
locuibile de către Jan Leegwater și
inginerii danezi care i-au urmat.
Morile de vânt europene tipice aveau patru palete, unele aveau cinci și
ocazional mai existau și cu șase. Treptat multe din aceste mori de vânt
europene au ajuns să aibă două sau trei nivele interioare unde bunurile
puteau fi stocate.
Energia solară
Energia solară a fost utilizată de oameni încă din secolul al VII-lea î.e.n.,
când istoria ne spune că oamenii foloseau lumina soarelui pentru a aprinde
focuri cu materiale de lupă. Mai
târziu, în secolul al III-lea î.Hr., se
știa că grecii și romanii foloseau
energia solară cu oglinzi pentru a
aprinde torţe pentru ceremoniile
religioase. Aceste oglinzi au
devenit un instrument normalizat
denumit „oglinzi arzătoare”.
26

Tipuri de energie și
istoria acestora
Nechifor Maria-Mădălina
La sfârșitul anilor 1700 și 1800, cercetătorii și oamenii de știinţă au avut
succes folosind lumina soarelui pentru a alimenta cuptoarele pentru călătorii
lungi. De asemenea, au valorificat puterea soarelui pentru a produce bărci cu
aburi cu energie solară. În cele din urmă, este clar că chiar și cu mii de ani
înainte de era panourilor solare, conceptul de manipulare a puterii soarelui
era o practică obișnuită.
Energia hidraulică
În Imperiul Roman, mori
alimentate cu apă au fost descrise de
Vitruvius în secolul I î.Hr. Grecii și
romanii au folosit iniţial acest tip de
energie regenerabilă doar pentru a rula
mori simple de apă pentru a măcina
porumbul. Roţile romane de apă au
fost, de asemenea, folosite pentru a finisa marmura.
Un progres tehnic de proporţii enorme a avut loc la sfârșitul secolului al
XIX-lea. La începutul celei de-a doua revoluţii industriale, roata de apă a
evoluat în turbina hidraulică.
27

Alergia la apă și
curiozități despre apă
Puiu Ioana
responsabil
cu informarea
28

Alergia la apă și
curiozități despre apă
Puiu Ioana
Crezi că îţi este greu? Măcar tu
poţi să plângi atunci când te simţi
trist. Atunci când plâng, unii
oameni fac erupţii cutanate din
cauză că sunt alergici la apa din
propriile lor lacrimi. Boala poartă
numele de urticarie aquagenică sau
prurit aquagenic.
Asta sună ca o boală care
poate să omoare o persoană. La
urma urmelor, cu toţii avem nevoie
de apă pentru a trăi. Se pare, totuşi
că, reacţia alergică nu apare atunci
când aceştia beau apă şi nici nu
este determinată de apa din
propriile lor celule, ci apare numai
când apa este aplicată pe piele.
Această expunere topică include
propriile lacrimi ale persoanei în
cauză, transpiraţia sau saliva
acesteia. Orice lichid extern care
simptomele.
Descoperă
Deși cea mai mare parte a
Terrei este acoperită cu apă, apa
de băut este o resursă limitată.
Gheţarii, apa de ploaie, apele
curgătoare și cele stătătoare,
este compus în mare parte din apă
declanşează reacţia.
Boala afectează cu precădere
femeile, iar simptomele apar cel
mai frecvent la pubertate. În
prezent nu se cunoaște cu
exactitate cauza acestei boli rare,
iar opţiunile de tratament sunt
limitate. Cu toate acestea, anumite
medicamente și terapii pot
ameliora sau preveni într-o
anumită
măsură
precum și apele din adâncul
pământului sunt cele mai
importante surse. În unele ţări, apa
potabilă se obţine din apa mării.
Toate ţările fac eforturi mari
pentru economisirea apei.
29

Stiaţi că :
Pe 22 martie se
sărbătorește Ziua Mondială a
apei?
Încă de acum 2500 ani
civilizaţia persană a construit
yakhchal-uri, niște clădiri
conice făurite din lut, în
subsolul cărora gheaţa
transportată iarna rezistă tot
timpul anului? Astfel, aceste
construcţi erau niste
frigidere antice concepute
pentru
păstrarea
alimentelor.
Aproape 70% din apa
dulce este blocată în gheaţă?
Exporatorii spaţiali
caută forme de viaţă
extraterestre în funcţie de
prezenţa apei pe corpurile
cereșsti studiate?
Un om poate trăi fără
hrană chiar mai mult de o
lună, dar fără apă doar
câteva zile?
Legenda apei
Apa este esenţa vieţii, un
element natural ce simbolizează
puritatea absolută și liberatea.
Însă, puţini știu de legendele ce o
înconjoară.
Se povestește că demult, în
vremuri îndepărtate, apa nu era un
elemen cum este astăzi, ci o
făptură. Mai exact, aceasta era
Purity, fiica unui rege de la Miazăzi.
Fetiţa avea niște ochi albaștri ca
cerul într-o zi senină de vară, pielea
catifelată ca petalele unui
trandafir, râsul molipsitor și
sufletul curat ca prima ploaie dintrun
an secetos.
Cu toate acestea, destinul ei a
fost necruţător, Purity fiind răpită
de un căpcăun chiar în ziua nunţii
ei. Fiind captivă într-o temniţă, fata
cere ajutor de la elementele
fundamentale ale vieţiii: cerul,
soarele, vântul, pământul, focul și
iubirea. Acestea auzind necazul
prinţesei, hotărăsc să o transforme
în apă, un izvor de energie,
relaxare și curăţenie.
De atunci apa este cel mai
important element, fară ea nicio
fiinţă de pe acest pământ nu ar
putea supravieţui. De asemenea,
apa înseamnă puritate, liniște și o
binecuvântare. Pentru voi ce
reprezintă apa?
30

Provocările zilei:
Apa, energia și poluarea
Mălăuţe Bianca
Președinte
Comitet EcoŞcoala
Exemplul propriu este cea mai
bună armă spre o lume mai
sănătoasă.
31

Experiența mea
din Comitetul EcoȘcoală
Mălăuțe Bianca
De Ziua Mondială a Apei, membrii Comitetului EcoȘcoala de la Liceul
Teoretic "Miron Costin" Pașcani au făcut o dezbatere cu tema Valorizarea
apei. Argumentele pro și contra au vizat valoarea de mediu, socială și
culturală pe care oamenii o acordă apei, dar discuţiile s-au extins și spre
stabilirea preţului apei din municipiul nostru.
Ca în fiecare an, pe data de 22 martie,
pentru a sărbători Ziua Mondială a Apei,
activităţile s-au concentrat pe probleme
legate de elementul esenţial al vieţii, apa. În
cadrul atelierelor programului EcoSchools,
membrii Comitetului EcoȘcoala au propus și
vizionarea unui material realizat recent. Una
dintre cele două temele alese în acest an
școlar este APA, iar filmuleţul este o resursă
dintre cele făcute în cadrul atelierelor.
32

Provocările zilei: Apa, Energia și Poluarea - material video realizat de
Ziua Mondială a Apei în cadrul atelierelor EcoȘcoala
https://youtu.be/QzyypsHav2M
apă, această temă a fost foarte utilă. Am aflat în cadrul
atelierelor că apa este resursa naturală pe care omul o
consumă zilnic, dar pe care nu poate să o producă. Am
făcut dezbateri cu tema “De ce cea mai importantă
afacere, din domeniul alimentar, este apa
îmbuteliată?”. Pentru ca organismul să beneficieze de
toate calităţile apei, aceasta ar trebui consumată la
circa 5 grade Celsius.
Tema APEI a fost o temă foarte
generoasă, apa fiind un element esenţial
care atrage. Desfășurarea atelierelor pe
această temă ne-a condus la derularea
unor activităţi amuzante, activităţile de
joacă fiind un important prilej de învăţare.
De la activităţi cu reacţii chimice în care s-a
folosit și apa, până la cutii senzoriale cu
Tema ENERGIEI a oferit prilejul de a
identifica diverse surse regenerabile de
energie, cum ar fi energia eoliană sau
energia solară. S-a ajuns la concluzia că,
aceste surse pot furniza cantităţi
inepuizabile de energie, ele nefiind
poluante, cantităţile de emisii fiind foarte
reduse. Spre
deosebire de
energia obţinută prin intermediul arderii
combustibililor fosili, aceste surse de energie sunt
recomandate. Și România, ca și alte ţări din Uniunea
Europeană, dorește să devină independentă din
punct de vedere climatic, reducând emisiile, ideal ar
fi, la zero. Atunci când am vorbit despre energie, am
aflat că, cea mai înaltă turbină din lume se află în
Hawai, are înălţimea unui bloc de 20 de etaje, iar
palele ei sunt lungi cât un teren de sport.
33

Împreună putem reuși
Joldescu Crina-Mihaela
VicePreședinte
Comitet EcoȘcoala
34

Împreună putem reuși
Joldescu Crina-Mihaela
VicePreședinte Comitet EcoȘcoala
Planeta noastră se confruntă cu
provocări fără precedent în ceea ce
privește mediul și clima. Cumulate,
acestea reprezintă o ameninţare la
adresa bunăstării noastre. Încă nu
este prea târziu pentru a lua
măsuri ferme. Chiar dacă sarcina
poate părea intimidantă, avem încă
posibilitatea să ne adaptăm pentru
a minimiza daunele, să refacem
ecosistemele esenţiale și să
protejăm cu mai multă hotărâre
ceea ce încă avem.
Obiectivul propus poate fi atins
doar prin efortul comun depus de
întreaga omenire, fiecare cetăţean
având datoria de a-și aduce
contribuţia. În caz că te întrebi ce
ai putea face, uite câteva exemple:
nu arunca niciodată
substanţe chimice în canalizare;
pune-le în coșul de gunoi de
afară sau du-le la centrul local
autorizat,
spală mașina acolo unde
apa și săpunul pot ajunge într-o
zonă cu pământ sau iarbă, în loc
de o stradă de unde se poate
scurge în râu sau pârâu,
încearcă să folosești cât mai
puţin plastic întrucât aproape
tot plasticul utilizat ajunge în
alimentarea cu apă a lumii,
deoarece se descompune foarte
greu,
caută modalităţi de a
reduce numărul de substanţe
chimice pe care le utilizezi în
fiecare zi.
Apa este o resursă vitală a lumii.
Ne aparţine tuturor și revine
fiecăruia să își facă partea pentru a
o proteja.
35

TESLA Giga Factory
- prezentare făcută de
Elon Musk lui Leonardo diCaprio
Vasile Alexandra
membru
Comitet EcoȘcoala
36

TESLA GigaFactory
prezentare făcută de Elon Musk lui Leonardo DiCaprio
Vasile Alexandra
Industria combustibililor fosili
este cea mai mare industrie din
lume.
Aduce mai mulţi bani și are mai
multă influenţă decât orice alt
sector. Acestea pot fi un fel de
revoltă populară. Cred că, faptul
știinţific al problemei este acela că,
suntem inevitabil conduși spre un
anumit nivel de rău, dar, cu cât mai
repede putem lua măsuri, cu atât
va rezulta mai puţin rău.
Punctul Gigafactory are rolul
de a aduce costul bateriilor până la
un nivel accesibil. Bateriile sunt
esenţiale pentru un viitor energetic
durabil.
Soarele nu strălucește tot
timpul, așa că trebuie depozitat
într-o baterie.
Acest lucru va ajuta naţiunile
în curs de dezvoltare, care au
populaţii masive, ce au nevoie de
energie, iar bateriile solare au
avantajul că se poate evita
construirea de centrale electrice.
Astfel, un sat aflat la distanţă ce are
panouri solare, care încarcă un
pachet de baterii, furnizează
energie pentru întregul sat, fără a fi
vreodată nevoie de a rula mii de
mile de cablu de înaltă tensiune
peste tot. Este ca ceea ce s-a
întâmplat cu telefoane fixe faţă de
telefoanele celulare într-o mulţime
de ţări dezvoltate.
Calculele spun că, pentru a
trece întreaga lume la energie
durabilă, ar fi nevoie de fapt de 100
giga-fabrici.
37

TESLA GigaFactory
prezentare făcută de Elon Musk lui Leonardo DiCaprio
Vasile Alexandra
Gigafactory, atunci când va fi
completă, va avea cea mai bună
amprentă de carbon faţă de orice
clădire din lume. Însumând mai
multe nivele, ar putea ajunge la 15
milioane de metri pătraţi.
Tesla poate construi 100 de
giga fabrici. Lucru care chiar va face
diferenţa este, dacă companiile
care sunt mult mai mari decât
Tesla, ar face același lucru, dacă
marile companii industriale din
China, SUA, Europa, de asemenea,
marile companii auto, ar face și ele
asta.
Împreună, putem accelera
tranziţia către o energie durabilă și,
dacă guvernul stabilește regulile
pentru a favoriza energia durabilă,
putem ajunge acolo foarte repede,
este cu adevărat fundamental, cu
excepţia cazului în care există un
preţ pus pe carbon. Altfel, nu vom
fi niciodată în măsură să facem
tranziţia de care avem nevoie
pentru a ne încadra în timp.
38

Circuitul apei în natură
Iuga Sofia-Maria
elevă
clasa a IV-a A
39

40

Importanța reciclării
Isticioaia Maria
elevă
clasa a IV-a A
41

42

Micii grădinari
Constantinescu
Carla Elena
elevă
clasa a IV-a A
43

44

Stejarul
Ghiorghiu Nicolae
Hilgard Sergiu
Marinescu Tudor
elevi
clasa a IV-a A
45

46

”How to be a good tourist”
proiectul etwinning 2022
prof. Coşniţă Emilia-Felicia
Coordonator
program Eco-Şcoală
47

Descriere proiect
Proiectul și-a propus să
răspundă la întrebări de genul:
Cu ce dificultăţi se pot confrunta
turiștii când călătoresc în
străinătate?
Ce probleme pot cauza turiștii?
Care crezi că sunt unele dintre
motivele acestor probleme?
În cadrul activităţilor
proiectului, am intenţionat să
lucrăm cu elevi de liceu și să
includem o gamă largă de subiecte,
inclusiv știinţe sociale, etică, artă,
engleză.
Parteneri
Școli din Franţa , Germania,
Olanda, Polonia, România, Spania
Scop
Scopul proiectului a fost de a
împărtași viziuni diferite asupra
impactului pe care îl are turismul în
toată Europa. Ne-am propus să
facem schimb de informaţii despre
avantajele și dezavantajele
acestuia.
Din cauza blocajului
provocat de pandemie, am văzut
consecinţele lipsei turismului, așa
că ne-am concentat și pe
problemele și situaţiile care au avut
loc în Europa din cauza Covid 19,
dar și cum am putea încerca să le
rezolvăm.
De asemenea, am fost
interesaţi să împărtășim bunele
practici cu alţi profesioniști din
procesul de predare și am făcut
schimb de materiale didactice.
Am urmărit și creșterea
colaborării cu alţi parteneri școli
din Europa.
https://twinspace.etwinning.n
et/203028/pages/page/1818565/
48

//
REZULTATE înregistrate
albume foto cu locuri turistice din ţările școlilor partenere.
https://twinspace.etwinning.net/203028/pages/page/1971043/
un catalog cu informaţii de la partenerii noștri, în care s-au recomandat
locuri pe care aţi dori să vizitaţi?
un studiul de caz ce a vizat întrebarea “Este bun turismul pentru ţările
noastre?”cu argumente PRO și CONTRA, dovezi, sondaje, fotografii.
un ghid al Turistului Perfect ce conţine lista calităţilor, comportamentul,
etc.
listă pentru turiști cu câteva sfaturi pe care le pot urma pentru a se
bucura de vacanţele în toată Europa, cu încurajarea de a fi respectuoși
cu oamenii pe care îi întâlnesc (mai ales în diferite culturi) și o listă cu
locurile pe care ar trebui să le vadă (respect pentru natură,
monumente... .)
elevii au devenit
conștienţi de toate
consecinţele pe care le
produce turismul:
pozitive sau negative.
Produsul final a fost un
videoclip cu imagini din
timpul activităţilor
proiectului realizat.
“How to be a good tourist”
proiect eTwinning 2022
Prof.Coșniţă Emilia - Felicia
49

Touristic place in ROMANIA
https://twinspace.etwinning.net/203028/pages/page/1971043
Let's introduce ourselves
https://twinspace.etwinning.net/203028/pages/page/1818565
50

CURTEA ȘCOLII
- ateliere teoretice și practice
derulate de
elevi și profesori
de la Liceul Teoretic
“Miron Costin”
51

Curtea Școlii
PREMIZE
• Necesitatea de amenajare a spaţiului verde din curtea interioară /
perimetrul şcolii
• Multe colective de elevi au semnalat faptul că doresc să facă activităţi în
curtea școlii
• În fiecare clasă există un EcoȘef ce poate să mobilizeze colegii
• Mulţi elevi și profesori doresc să se implice în amenajarea curţii
septembrie 2021 – clasele a XII-a C + a XII-a D – pietre decorative
52

septembrie 2021 – vopsire gărduț
25 martie 2022 – clasa a VIII –a C
Activităţile din cadrul Lunii Pădurii au debutat cu o plantare în curtea
interioară. Coordonate de d-l prof. Grivolea Cristinel, un grup de fete de
la clasa a VIII-a C au plantat câţiva pomi fructiferi.
Urmată de reprizele de ploaie măruntă din acea zi, am sperat că
plantarea făcută avea umiditatea necesară pentru ca rădăcinile să se
activeze. Știind că sunt meri, pruni și vișini, ne-am bucura să profităm de
roadele acestor pomi, mai ales că, d-l profesor Grivolea a promis
altoirea, în anii următori, a pomilor care se vor prinde.
Fetele de la a VIII-a C, sub îndrumarea
d-nei diriginte Iuganu Mihaela, au
promis că vor avea grijă de acești
copaci și în continuare, ei având nevoie
de apă până când rădăcinile vor prinde
un contact bun cu solul.
Activităţile dedicate Lunii Pădurii au
continuat și în săptămânile următoare.
53

31 martie 2022 – clasa a VI –a C
Curtea școlii s-a îmbogăţit cu unul dintre
cei mai frumoși copaci, o magnolie. Elevii
clasei a VI-a C, coordonaţi de d-na prof.
Ghiorghiu Monica, au plantat acest
arbore ornamental decorativ în faţa
corpului A, în stânga aleii.
Plantarea magnoliilor fiind recomandată
primăvara, elevii au ţinut cont și de
normele privind plantarea acestei bijuterii florale, astfel încât ea să se
adapteze ușor în solul din curtea liceului.
Alegerea clasei a VI-a C a fost determinată de faptul că ea înflorește
înainte să înfrunjească, dar și pentru că magnolia este asociată cu
nobleţea, deminitatea și frumuseţea.
Sperăm ca această magnolie să prindă rădăcini adânci în curtea liceului
nostru și să-i placă să petreacă toată viaţa ei alături de noi, să ne bucure
cu mirosul florilor și frumuseţea sa deosebită. Acest arbust are,
începând cu luna iunie, flori mari, spectaculoase și puternic parfumate.
8 aprilie 2022 – clasa a IV –a A
Panseluţe, garofiţe și bumbișori au decis
să-și facă prezenţa azi, în curtea școlii
noastre. În spaţiul din partea stângă, pe
la intrarea cu poarta glisantă, un șir
indian, ca un lanţ multicolor, ne va spori
starea de bine.
Grădinarii amatori, ce au realizat acest
șirag floral, au fost elevii clasei a IV-a A,
care au achiziţionat și plantat materialul săditor. Ei au fost îndrumaţi de
d-nele prof. Iordăchioaia Liliana și Loghin Alice, ce au organizat această
nouă acţiune de plantare din cadrul Lunii Pădurii. Curtea liceului a
devenit, cu fiecare plantare, o oază multicoloră, iar implicarea pe care o
manifestă elevii și profesorii este semnul că, această bătătură, este
pentru noi GRĂDINA CU FLORI.
54

12 aprilie 2022 – clasa a IV –a A
Eficienţă, curăţenie, școală.
Cele trei ancore au caracterizat activitatea
de ecologizare pe care elevii clasei a IV-a A
au făcut-o în curtea școlii. La finalizarea
orelor, ei au răspuns mobilizării d-nei prof.
Iordăchioaia Liliana. Echipaţi cu mănuși și
saci de plastic, elevii au strâns resturile pe
care vântul le-a adus în faţa corpului A.
Nu s-au colectat multe gunoaie, dar prezenţa lor nu era dorită. De
aceea au fost îndepărtate operativ. Activitatea concisă a avut ca
obiectiv de impact: curăţenia e importantă.
13 aprilie 2022 – clasa a IV –a B
În curtea interioară a fost făcută o plantare
de clasa a IV-a B. Îndrumaţi de d-na prof.
Bostan Larisa, elevii au plantat flori de
primăvară în alveolele de cauciuc.
Șirul floral din dreapta intrării în curtea școlii s-a
lungit și în partea stângă. Elevii clasei a IV-a B au
plantat mai multe flori de primăvară pe lângă
gardul din faţa corpului A. Sub coordonarea d-nei prof. Bostan Larisa, ei au
pus seminţe, bulbi și răsaduri ce au făcut curtea școlii mai colorată.
mai 2022 – clasa a IX-a C – realizare ciupercuțe din ciment
55

Educația privind
schimbările climatice și
mediul în școli sustenabile
raport lansat în
dezbatere publică de
Administraţia Prezidenţială
56

Scopul Raportului „Educația
privind schimbările climatice și
mediul în școli sustenabile”
Raportul vizează, în principal,
învăţământul preuniversitar.
Abordarea urmărește creșterea
expunerii elevilor la informaţii
referitoare la factorii care duc la
degradarea mediului și schimbările
climatice, asigurând și contextul
pentru a se implica, în timpul
perioadei de școlarizare, în
activităţi aplicate de protecţie a
mediului.
Documentul include o serie de
propuneri concrete, de măsuri la
orizontul 2022- 2030, care vin să
completeze elementele de
educaţie pentru mediu și climă
existente la acest moment în
curriculumul naţional. Prin
implicarea amplă a partenerilor
sociali și instituţionali, au fost
create premisele unui efort
agregat menit să susţină și să
promoveze implementarea
măsurilor avansate în raport.
Educația privind schimbările
climatice și mediul în România
România s-a angajat la nivel
internaţional și naţional să crească,
prin educaţie, gradul de
conștientizare a populaţiei privind
schimbările climatice și problemele
de mediu. Astfel, conform
Programului Doha, România ar
trebui să dezvolte o strategie
naţională de implicare Action for
Climate Empowerment (ACE), să
integreze schimbările climatice în
curriculumul școlar, să
implementeze cele 6 elemente ale
ACE (educaţie, instruire/ formare
profesională, conștientizare,
participare publică, acces public la
informaţii,
cooperare
internaţională), să sprijine
participarea tuturor factorilor
interesaţi la implementare și să
raporteze la fiecare doi ani
rezultatele acestei strategii.
57

Creșterea nivelului de educaţie și conștientizare privind schimbările
climatice este unul dintre obiectivele vizate de Strategia Națională pentru
Dezvoltarea Durabilă a României 2030 și a fost prevăzută și în Strategia
Națională privind Schimbările Climatice și Creșterea Economică bazată pe
Emisii Reduse de Carbon pentru perioada 2016 – 2020 (CRESC) și în Planul său
de Acţiune 2016 – 2020 1 (care urmează să fie actualizate). Nu în ultimul rând,
„facilitarea educaţiei ecologice pentru a promova măsurile de protecţie a
mediului și a adresa probleme de schimbări climatice în școli și în afara lor”
este asumată de actualul Guvern în Programul de guvernare. În plus, Legea
Educaţiei Naţionale a fost modificată pentru a include competenţele de
mediu în rândul competenţelor-cheie din lege.
Factori care impulsionează dezvoltarea educației privind schimbările
climatice și mediul
Angajamente
internaționale
Angajamente
naționale luate
de autorități
Urgența de a
acționa în
probleme de
schimbări
climatice și mediu
Educația
privind
schimbările
climatice și
mediul
Presiunea
publică,
cererea din
partea tinerilor
Schimbările climatice și mediul sunt abordate în învăţământul
preuniversitar din România mai ales în programele de curriculum la decizia
școlii, în timp ce în curriculumul de trunchi comun sunt tratate tangenţial, în
cadrul unor capitole (exemple: Energia și viața, Chimia și viața. Substanțele în
natură, Sănătatea omului și a mediului etc.) sau în contextul informaţiilor
generale referitoare la climă și mediu și, în principal, la gimnaziu. Mai jos
includem o listă a disciplinelor din învăţământul preuniversitar în cadrul cărora
sunt tratate aceste teme.
Învățământ preşcolar:
• disciplină opţională: „Educaţie ecologică şi de protecţie a mediului”.
58

Învățământ primar:
• discipline din trunchiul comun: Geografie, Educaţie civică,
Consiliere și dezvoltare personală;
• discipline din curriculumul la decizia școlii – ofertă naţională:
„Creează-ţi mediul”, „Matematică și știinţe în societatea
cunoașterii” – curriculum
interdisciplinar integrat pentru matematică, fizică, chimie, biologie la
decizia școlii, „Educaţie ecologică şi de protecţie a mediului”.
Învățământ gimnazial:
• discipline din trunchiul comun: Geografie, Educaţie tehnologică și
abilităţi practice, Cultură civică, Educaţie socială, Consiliere și
dezvoltare personală;
• discipline din curriculumul la decizia școlii – ofertă naţională:
„Educaţie pentru sănătate”, „Creează-ţi mediul”, „Matematică și
știinţe în societatea cunoașterii” – curriculum interdisciplinar integrat
pentru matematică, fizică, chimie, biologie la decizia școlii, „Educaţie
ecologică şi de protecţie a mediului”.
Învățământ liceal
• discipline din trunchiul comun: Geografie, Biologie și în Învăţământul
liceal filieră tehnologică;
• discipline din curriculumul la decizia școlii – ofertă naţională:
„Educaţie pentru dezvoltare”, „Educaţie pentru democraţie”.
Sistemul educaţional românesc oferă, așadar, o bază perfectibilă
pentru a pregăti viitori cetăţeni bine informaţi, responsabili și implicaţi în
combaterea schimbărilor climatice, protecţia mediului, tranziţia către un
model de creștere economică sustenabilă, precum și un stil de viaţă
sustenabil.
Educaţia privind schimbările climatice este asociată educației pentru
complexita. În acest context, complexitatea este înţeleasă ca mod de a
gândi și de a acţiona, ţinând cont de variabile precum riscul, incertitudinea,
schimbarea permanentă. Valori asociate acestui palier sunt: participarea,
valorizarea gândirii strategice, responsabilitatea colectivă.
59

Măsuri pentru creșterea gradului de sustenabilitate și reducerea
amprentei de carbon a unităților de învățământ preuniversitar din România
Asigurarea calității aerului,
iluminării naturale și reducerii
poluării fonice
Reducerea cantității
deșeurilor produse în școală și
reutilizarea materialelor
Digitalizarea care reduce volumul de
hârtie și alte materiale folosite în
școală
Creșterea gradului de
eficiență energetică și
capacitate de a genera
propria energie verde
Dotarea cu mijloace de
transport școlar sustenabil și
infrastructură aferentă
Conceptul de „Școală Verde” (Green School) desemnează profilul unei
școli care creează un mediu sănătos și care favorizează învăţarea, în timp ce
economisește energie, resurse și bani. O „Școală Verde” este o școală care
dezvoltă și transmite o cultură instituţională implicată în problemele de
mediu, care își gestionează responsabil și sustenabil resursele și care are o
atitudine deschisă faţă de comunitate, stabilind relaţii de colaborare cu
actorii locali co-interesaţi, mai ales pe teme de mediu, climă și
sustenabilitate.
Concluzii
Acest raport admite că educaţia și pregătirea adecvată cu privire la
mediu și climă trebuie să se desfășoare la diverse niveluri, începând de la
vârste mici. Considerăm că fiecare persoană educată în România, indiferent
de nivelul de studii, trebuie să aibă acces la informaţii referitoare la factorii
care duc la degradarea mediului și schimbările climatice, precum și
oportunitatea de a se implica cel puţin de câteva ori în timpul perioadei de
școlarizare în activităţi aplicate de protecţie a mediului.
60

Importanța educației
pentru climă și mediu
#ClimateHeroes
– mesajul elevilor în
dezbaterea publică a
Educaţiei privind schimbările climatice și
mediul în școli sustenabile
61

Alexandra - 12 ani
”Datorită încălzirii globale și poluării, mii de specii
de animale și plante dispar în fiecare zi. Totul începe de la
educație. Dacă am învăța la școală cum să avem grijă de
propria planetă, am putea să o salvăm! Este necesară
implementarea unei noi materii despre Educația
climatică.”
Alexandru - 17 ani
”Este esențial ca educația privind
schimbările climatice, să nu fie introdusă ca o disciplină
separată, de sine stătătoare, ci să fie integrată în cadrul
disciplinelor existente cum ar fi științele, educația civică,
geografia și altele.”
Ana - 17 ani
”Pentru mine, educația legată de schimbările
climatice înseamnă un pas înainte. Un pas înainte,
către o planetă mai sănătoasă, către rezolvarea
încălzirii globale și către un viitor mai bun pentru noi
toți.”
Radu - 14 ani
”Educația trebuie să-și găsească locul ca materie
obligatorie în ciclul secundar de pe glob. Elevii vor să știe
mai multe despre prezentul și viitorul lor.”
Valeria - 17 ANI
”Schimările climatice reprezintă o problemă
alarmantă cu care societatea noastră se confruntă în
momentul de față. Educația privind schimbările
climatice ar trebui să fie o materie școlară, deoarece
schimbarea începe prin educarea tinerii generații care
reprezintă viitorul”.
Luca - 20 ANI
”Trebuie să învățăm să dăm mai departe
informațiile pe care le știm deja la ceilalți, dar mai
ales, trebuie să învățăm să fim responsabili și să
ajutăm această planetă.”
62

Vlad - 16 ANI
”Colegii și profesorii trebuie să îi ajute pe elevi
să înțeleagă care sunt provocările cu care ne
confruntăm în zilnic, punându-ne astfel la dispoziție
filme, cărți, prezentări, proiecte care s-au desfășurat
atât național, cât și internațional, toate având ca temă
schimbările climatic, cât și întâlniri cu persoane care
activează în domeniu.”
Alexandru - 17 ANI
”Pentru mine, educația privind schimbările
climatice reprezintă informarea populației cu privire
la această problemă. Cetățenii trebuie să înțeleagă
ce sunt schimbările climatice, din ce cauze se
produc și cum putem lupta împotriva acestora.
Informațiile trebuie să fie actuale și adevărate.”
Iarina - 14 ANI
”Am învățat la școală că societatea umană s-a
dezvoltat bazându-se pe procesul tehnologic.
Tehnologia de care dispunem acum ne permite să
asigurăm accesul necesar, dar, în multe situații,
influențăm mediul geographic natural. De exemplu,
prin emisii de noxe și gaze cu efect de seră care vor
genera în timp, anumite schimbări climatice. Este
foarte important ca noi să învățăm să trăim în armonie cu natura, și spun DA
educației pentru sănătatea Pământului!”
63

Concluzii ale
Raportului
“Educația privind
schimbările climatice și
mediul în școli sustenabile”
64

Raportul „Educația privind schimbările climatice și mediul în școli
sustenabile” elaborat de Grupul de lucru pe tema educației cu privire la
schimbări climatice și mediu înființat la nivelul Administrației Prezidențiale a
fost în dezbatere publică până în 11 februarie 2022.
Obiectivele Grupului
“Îmbunătăţirea calităţii educaţiei privind schimbările climatice şi
mediul, prin dezvoltarea unui program de educaţie pentru climă la nivel
naţional. Tocmai de aceea, unul dintre criteriile principale avute în vedere
pentru selectarea membrilor grupului l-a constituit experienţa anterioară în
elaborarea şi implementarea unor proiecte educaţionale în materie de
schimbări climatice şi mediu.
Grupul de lucru s-a reunit în mod constant pe parcursul anului 2021
pentru a aborda teme legate de infrastructură, formarea cadrelor didactice,
aria curriculară, materialele didactice, instrumentele digitale pentru educaţia
privind clima, activităţile educative în natură ş.a. Toate aceste elemente au
fost sintetizate în raportul Educaţia privind schimbările climatice şi mediul în
şcoli sustenabile, lansat marţi, 11 ianuarie 2022, la Palatul Cotroceni, în
dezbatere publică, până în 11 februarie 2022″.
S-a propus:
Săptămâna verde pentru anul școlar 2022 – 2023
Actualizarea programelor școlare a orelor de biologie cu noţiuni de mediu
și schimbări climatice.
Ministrul Educaţiei a spus că sunt elemente care trebuie introduse de la
grădiniţă, iar la învăţământul preuniversitar la materii precum biologie,
geografie, economie și educaţie tehnologică, și la alte discipline în funcţie
de vârsta și nivelul elevului.
Cursuri opţionale pentru schimbări climatice și mediu
Promovarea de bune practici și de acţiuni pentru mediu
Recompensarea personalului
didactic implicat
O platformă web dedicată
Manuale auxiliare în format
digital și clasic
Kituri de măsurare a poluanţilor
din atmosferă
Aplicaţii gratuite în școli pentru a
măsura factorii poluanţi
Program de formare a
profesorilor și suporturi de curs
65

Președintele Klaus Iohannis:
“Cu toții ne dorim un mediu curat, fără deșeuri la tot pasul. Cu toții ne
dorim să nu ne fie pusă în pericol sănătatea și să fim feriți de efectele
devastatoare ale fenomenelor meteo extreme. Putem reuși asta prin politici
publice adecvate, prin instituții care aplică legea, dar mai ales prin acțiunile
individuale ale fiecăruia dintre noi. De aceea protejarea mediului nu se poate
realiza fără un parteneriat între instituții și cetățeni.
Școlile în care învață elevii noștri trebuie să devină ele exemple de bune
practici pentru a inspira elevii să protejeze mediul. Beneficiile – crearea unui
mediu creșterea calității învățării și performanței școlare. Vă invit să lucrăm
împreună pentru o Românie educată, sănătoasă și sustenabilă“, a spus
președintele Klaus Iohannis.
Premierul României, Nicolae Ciucă:
“România și-a asumat implementarea
unor astfel de programe de mediu.
Guvernul își asumă, ca angajament
ferm, mobilizarea resurselor pentru că
aceste măsuri să fie implementate la
termenii stabiliţi.
De acţiunile noastre de azi depinde
viitorul tinerei generaţii deja extrem de
interesată de protejarea mediului. Unul
dintre piloni: educaţia în spiritul
protejării naturii
Raportul promovează respectul pentru
mediu
Un studiu din 2021 realizat la SNSPA
confirmă că tinerii vor introducerea
acestor cursuri
Vom achiziţiona microbuze verzi”
“Europenii, în special tinerii, sunt foarte îngrijorați de schimbările
climatice. 93% dintre cetățenii europeni consideră schimbările climatice o
problemă gravă, iar 96% s-au implicat în cel puțin o acțiune pentru combaterea
acestui fenomen. Şi noi, în România, resimțim efectele schimbărilor climatice.
Seceta, ploile torențiale, inundațiile, fenomenele meteorologice extreme şi
codurile roşii de căldură au devenit tot mai frecvente în ultimii ani. Rapoartele
ANM arată clar: încălzirea climei a generat cea mai călduroasă perioadă de zece
ani din istoria măsurătorilor meteo. Două treimi dintre români văd schimbările
climatice ca fiind o problemă foarte gravă, iar noi trebuie să găsim soluții“, a
spus premierul, la evenimentul de la Palatul Cotroceni.
66

Ministrul Mediului, Tanczos Barna:
“Raportul prezidenţial ne oferă multe pârghii și oportunităţi pentru a
pregăti o societate responsabilă, îi ajută pe tineri să își dezvolte
înţelegerea și atitudinea.
Ministerele mediului și educaţiei vor elabora o strategie pentru mediu care
va fi în programa școlară 2023- 2024
Începem cu generaţia cea mai receptivă
Avem programe precum Rabla plus, care are o valoare educativă prin
cultura pentru emisii zero
Am avut în anii trecuţi programe Casa verde pentru școli și vom continua
Peste 3,8 miliarde de euro din PNRR la dispoziţie, bani alocaţi programelor
de mediu”
“Atâta vreme cât ne vom ocupa de educație și schimbări climatice în școli
și vom investi sume importante, schimbările nu vor marca generațiile
următoare ci vor rămâne in istorie doar ca o provocarea ce ne-a învățat să
luptăm împreună“, a conchis ministrul mediului prezent la lansarea
raportului în dezbatere publică.
Şeful statului „a promovat constant educaţia, protecţia mediului şi
combaterea schimbărilor climatice ca teme prioritare ale mandatelor sale.
Pentru a genera politici publice şi soluţii concrete în domeniile de protecţia
mediului si combaterea schimbărilor climatice, preşedintele Klaus Iohannis a
decis organizarea, la nivelul Administraţiei Prezidenţiale, a unor formate
diverse de lucru, desfăşurate pe parcursul mai multor ani, precum cele care
s-au finalizat cu Proiectul România Educată, altele pe subiecte punctuale,
precum grupul de lucru pe tema
‘Combaterea schimbărilor climatice: o
abordare integrată’, înfiinţat la începutul
anului 2022”, arată un comunicat de presă
al Administraţiei Prezidenţiale.
Totodată, începând cu anul 2021,
funcţionează Grupul de lucru pe tema
educației cu privire la schimbări climatice şi
mediu, care reuneşte reprezentanţi ai
Administraţiei Prezidenţiale, ai Ministerului
Educaţiei, ai Ministerului Mediului, Apelor şi
Pădurilor, ai instituţiilor de învăţământ, ai
elevilor, ai profesorilor şi ai părinţilor,
precum şi ai unor ONG-uri cu experienţă
relevantă, mai arată comunicatul de presă.
67

Activitatea Comitetului Eco-Şcoală
de la Liceul Teoretic “Miron Costin”
Paşcani a fost recompensată cu
Trofeul EcoScoală 2021-2023
și cu placheta aniversară EcoȘcoală.
Codul ECO al şcolii:
ADOPTĂM
UN STIL SĂNĂTOS DE VIAŢĂ
ÎNTR-O ŞCOALĂ „VERDE”
Materialul este realizat cu articole ale membrilor Comitetului Eco-Şcoală de la Liceul Teoretic
“Miron Costin” Paşcani. Conţinutul acestora (text, fotografii) este furnizat de către membrii
comitetului și vizează activităţile eco în care s-au implicat. Informaţiile și opiniile exprimate
reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorului/autorilor.
Coordonatori,
Prof. Coşniţă Emilia-Felicia
Prof. Grosu Florin-Marius
Prof. Iordăchioaia Liliana
Prof. Luchian Radu-Claudiu
ISSN 2668-4837
ISSN-L 2668-4837
68