pregatire fizica

Gymnasium Nr. 13, Anul IX, 2008
PREGĂTIREA FIZICĂ – PERMANENŢĂ A ANTRENAMENTULUI SPORTIV
Cezar HANTĂU
A.N.E.F.S. Bucureşti
Cuvinte cheie: pregătire fizică, antrenament sportiv, factor al antrenamentului
Rezumat
Ca orice activitate umană, antrenamentul sportiv, în general şi pregătirea fizică, în
special, se dovedesc sensibile la efectele modei şi sunt supuse sistemelor de gândire
dominante care se succed pe măsură ce societatea evoluează din punct de vedere istoric.
Ca urmare, în antrenamentul sportiv, la ora actuală se poate vorbi despre pregătirea
tehnică, pregătirea tactică, pregătirea fizică, pregătirea psihologică, pregătirea pentru concurs,
etc.
Fiecare dintre aceste componente are importanţa ei bine stabilită, dar cu ponderi
diferite în diferitele stadii ale pregătirii sportive, sau în diferitele momente ale anului
competiţional.
Introducere
Conţinutul antrenamentului sportiv a devenit din ce în ce mai complex, pe măsură ce
performanţele sportive au crescut. Odată cu creşterea performanţelor sportive, disciplinele
sportive şi-au cristalizat metodologia pregătirii, care, în linii mari, conţine aceleaşi
componente la toate ramurile sportive. Ca urmare, în antrenamentul sportiv, la ora actuală se
poate vorbi despre pregătirea tehnică, pregătirea tactică, pregătirea fizică, pregătirea
psihologică, pregătirea pentru concurs, etc. Fiecare dintre aceste componente are importanţa
ei bine stabilită, dar cu ponderi diferite în diferitele stadii ale pregătirii sportive, sau în
diferitele momente ale anului competiţional.
Dintre toate aceste componente, în lucrarea de faţă ne vom axa în principal asupra
pregtirii fizice. Această componentă a antrenamentului sportiv, are o importanţă deosebită în
întregul proces de antrenament, deoarece asigură, în ultimă instanţă, randamentul sportivilor
în antrenament şi competiţie. Această componentă asigură baza pe care se clădesc celelalte
componente ale antrenamentului, fiind punctul de plecare pentru întregul proces de
antrenament.
Ca orice activitate umană, antrenamentul sportiv, în general şi pregătirea fizică, în
special, se dovedesc sensibile la efectele modei şi sunt supuse sistemelor de gândire
dominante care se succed pe măsură ce societatea evoluează din punct de vedere istoric.
Imediat cum apare o teorie ştiinţifică nouă, se încearcă aplicarea ei în sport, chiar dacă aceasta
nu a fost concepută pentru aşa ceva. Sau, în cazul în care un sportiv se remarcă, metodele sale
de antrenament sunt copiate, chiar dacă acestea nu se adaptează caracteristicilor altor sportivi.
În momentul de faţă reuşitele sportive nu mai pot fi concepute fară a pune un accent
deosebit pe acest sector esenţial al procesului de antrenament. Putem afirma chiar că, datorită
uniformizării valorii tehnico-tactice, s-a redat pregătirii fizice dimensiunea sa reală, deoarece
tocmai aceasta este cea care poate realiza diferenţa.
Pregătirea fizică este „un proces integrat şi permanent, prezent în toate momentele şi
în toate perioadele antrenamentului sportiv” (M. Pradet). Pregătirea fizică işi propune
dezvoltarea „factorilor fizici condiţionali şi coordonatori ai performanţei” (J. Weineck)
desemnaţi cu termenul de calităţi fizice, urmărind ameliorarea potenţialului fizic al sportivilor
şi utilizarea acestuia.
Realizarea obiectivelor de performanţă este condiţionată în mare măsură de asigurarea
unei pregătiri fizice corespunzătoare, înţelegând prin aceasta toate cele trei aspecte care o
117

Gymnasium Nr. 13, Anul IX, 2008
definesc:
- dezvoltarea şi perfecţionarea calităţilor motrice;
- învăţarea şi perfecţionarea unei mari varietăţi de priceperi şi deprinderi de mişcari de
bază;
- dezvoltarea indicilor morfologici şi funcţionali ai organismului, corespunzător
cerinţelor impuse de practicarea handbalului şi de participarea în competiţie.
Pregătirea fizică, după Nicu A. este „reprezentată de ansamblul mijloacelor cu o
structură identică sau apropiată de acţiunile motrice prevăzute de regulamentele de concurs,
prin care sportivul, echipa sau echipajul, însuşindu-şi-le, concretizează performanţa
diferenţiată ca specific”.
„Pregătirea fizică înglobează un întreg sistem de măsuri care asigură o capacitate
funcţională ridicată a organismului, prin nivelul înalt de dezvoltare a calităţilor motrice de
bază şi specifice, valori optime ale indicilor morfo-funcţionali, stăpânire deplină a exerciţilor
utilizate şi o stare perfectă de sănătate” (Dragnea A.).
„Pregătirea fizică (PF) reprezintă ansamblul organizat şi ierarhizat al procedurilor de
antrenament care vizează dezvoltarea şi utilizarea calităţilor fizice ale sportivilor” (Pradet M.).
În concluzie, putem spune că, pregătirea fizică reprezintă procesul de educare a
calităţilor fizice ale sportivilor, proces prin care se creează baza pentru desfăşurarea cu succes
a activităţii sportive.
Pregătirea fizică nu reprezintă un scop în sine, ci trebuie să servească aspectelor
tehnico-tactice ale activităţii practicate. Din toate aceste definiţii se desprind cu uşurinţă trei
idei principale:
1. PF are ca obiect calităţile fizice ale sportivului ;
2. PF reprezintă o permanenţă a procesului de antrenament;
3. PF vine în slujba sportivului şi a activităţii fizice practicate.
Toate aceste trei idei converg către obiectivul final: reuşita în competiţie.
Clasificările mai vechi împărţeau pregătirea fizică în două direcţii principale: pregătire
fizică generală (PFG) şi pregătire fizică specifică (PFS). Considerăm că această împarţire este
încă valabilă, dar, doar în primele stadii ale performanţei, la nivelul cărora nu se poate vorbi
de obiective de performanţă, ci doar de obiective de instruire.
În schimb în sportul de performanţă şi înaltă performanţă, pregătirea fizică îmbracă
nişte forme mult mai subtile. Întregul proces de PF se mulează pe modelul periodizării utilizat
în majoritatea disciplinelor sportive şi anume: perioada pregătitoare, perioada
precompetiţională, perioada competiţională şi perioada de tranziţie. Astfel, putem împărţi
întregul proces de pregătire fizică în patru părţi:
1. Pregătire fizică generalizată (PFG) utilizată în perioada pregătitoare, vizează
antrenarea punctelor slabe;
2. Pregătire fizică de optimizare (PFO) utilizată în perioada precompetiţională, vizează
dezvoltarea calităţilor fizice în cel mai apropiat raport cu activitatea practicată şi
adaptată caracteristicilor individuale ale sportivului;
3. Pregătirea fizică specifică (PFS) utilizată în perioada competiţională, vizează
armonizarea tuturor factorilor care condiţionează performanţa;
4. Pregătirea fizică de descărcare (PFD) utilizată în perioada de tranziţie, vizează ieşirea
din starea de formă sportivă şi face legătura cu noua etapă pregătitoare.
Pregătirea fizică generalizată (PFG) vizează dezvoltarea tuturor calităţilor fizice sub
forma manifestării lor generale. Are cea mai mare pondere in perioada pregătitoare, urmărind
cu precădere dezvoltarea aspectelor mai slabe, asigurând astfel o dezvoltare armonioasă a
organismului.
Această perioadă are o durată diferită în funcţie de stadiul în care se află sportivul în
cadrul pregătirii pe termen lung. Se urmăreşte realizarea unui echilibru optim între toate
118

Gymnasium Nr. 13, Anul IX, 2008
calităţile motrice motrice, deoarece, orice deficienţă privind o anumită calitate fizică va
împiedica manifestarea celorlalte calităţi fizice la adevăratul lor nivel.
Prima parte este situată la începutul noului macrociclu de pregătire, urmărind:
- dezvoltarea capacităţii aerobe cu influenţe asupra aparatelor cardiovascular şi
respirator;
- ameliorarea forţei şi rezistenţei prin număr mare de repetări, dar cu încărcături mici ;
- ameliorarea mobilităţii.
În partea a doua a PFG efortul este orientat spre partea lui calitativă , făcând trecerea
la PFO . ca obiective putem enumera:
- dezvoltarea vitezei prin mijloace de intensitate crescută, dar de durată scurtă;
- dezvoltare neuro-musculară prin exerciţii de forţă explozivă;
- creşterea puterii aerobe prin eforturi maximale şi supramaximale;
- dezvoltarea indicilor de forţă la nivelul tuturor grupelor musculare prin metoda
eforturilor cu repetări.
În situaţia în care pe durata anului competiţional sunt prevăzute două macrocicluri, în
al doilea macrociclu va fi utilizată doar a doua parte a PFG.
Pregătirea fizică de optimizare (PFO) presupune dezvoltarea calităţilor fizice orientate pe
particularităţile individuale ale sportivilor, cu accent pe „punctele forte” ale acestora. Acest
gen de pregătire este subordonat obiectivelor tehnico-tactice, ponderea acesteia fiind crescută
în etapele precompetiţionale.
Dacă în cadrul PFG se punea accent pe cantitatea de lucru, în această perioadă se
urmăreşte mai mult calitatea, într-o pondere echilibrată cu cantitatea. În cadrul PFO obiectivul
principal îl constituie dezvoltarea calităţilor fizice speciale, obiectiv realizat prin:
- eforturi de viteză, de intensitate crescută, dar şi de durată mai mare (7 – 15 s)
- ameliorarea capacităţii de efort lactacid prin mijloace specifice, la intansităţi
submaximale, pe durate de 45s – 4 min;
- dezvoltarea forţei maxime prin metoda încărcăturilor maximale.
Pregătirea fizică specifică (PFS) urmăreşte armonizarea tuturor factorilor
determinanţi ai performanţei, facilitând astfel instalarea „stării de formă sportivă”. Ponderea
acestui tip de pregătire fizică este crescută în perioadele competiţionale. Armonizarea
calitativă a tuturor calităţilor fizice se realizează prin eforturi de intensităţi crescute ,
specificitatea eforturilor fiind foarte accentuată, se va valorifica potenţialul fizic acumulat în
etapele anterioare.
Realizarea obiectivelor PFS se realizează prin:
- eforturi lactacide de putere realizate prin antrenamente cu intervale, de intensitate
supramaximală şi cu pauze de refacere incomplete;
- exerciţii de viteză supramaximală care să stimuleze sistemul neuro-muscular al
sportivilor;
- dezvoltarea forţei explozive, se va realiza prin mijloace pliometrice executate în viteză
maximală, cu încărcături submaximale.
Pregătirea fizică de descărcare (PFD) este un moment al pregătirii fizice mai puţin
tratat în literatura de specialitate. PFD corespunde în planul de planificare anuală perioadei de
tranziţie. Deşi pare puţin forţat, pregătirea fizică continua şi în această perioadă, încărcătura
acesteia fiind în funcţie de activitatea efectuată de sportiv pe durata anului competiţional.
Obiectivul principal al acestei părţi este reprezentat de scoaterea treptată a sportivilor
din „starea de formă sportivă” şi de menţinerea nivelului calităţilor fizice la un nivel care să
favorizeze trecerea la o nouă perioadă pregătitoare. Acest obiectiv se realizează prin:
- eforturi de rezistenţă aerobă, de intensitate scăzută şi care să nu depăşească 15 min;
- eforturi de forţă de intensitate medie (60 – 70%) cu un număr mediu de repetări (8 –
10);
119

Gymnasium Nr. 13, Anul IX, 2008
- sporturi complementare.
Concluzia care poate fi trasă este aceea că, fiind singurul factor al antrenamentului
prezent în toate perioadele anului competiţional, pregătirea fizică este un proces permanent
care se subordonează necesităţilor sportivului şi obiectivelor tehnico-tactice ale disciplinei
practicate.
Perioada Tipul pregătirii fizice Obiective
Pregătire fizică Partea I Partea a II-a
generalizată (PFG) Dezvoltarea
calităţilor
Orientarea
efortului spre
Pregătitoare
fizice în forma partea lui
lor generală calitativă
Dezvoltarea cu precădere a
punctelor slabe ale sportivilor
Pregătire fizică de Dezvoltarea calităţilor fizice
optimizare (PFO) orientate pe particularităţile
individuale, cu accent pe
Competiţională
Tranziţie
Pregătire fizică specifică
(PFS)
Pregătire fizică de
descărcare (PFD)
„punctele forte”
Armonizarea factorilor
determinanţi ai performanţei şi
dezvoltarea calităţilor fizice în
raportul cerut de competiţie.
Ieşirea din „starea de formă
sportivă” cu menţinerea
nivelului calităţilor fizice la un
nivel care să favorizeze trecerea
la o nouă perioadă pregătitoare.
PHYSICAL PREPARATION – PERMANENCY OF THE SPORTIVE PRACTICE
Keys words: physical preparation, sportive trening, performance.
Cezar HANTĂU
A.N.E.F.S Bucureşti
Abstract
Like any other human activity, the sportive training, generally speaking and physical
preparation are very sensitive to the fashion effect, being subdue to the dominant way of
thinking, according to the historic evolution. So, in the sportive training, we can talk now
about technical preparation, tactical preparation, physical preparation, psychological
preparation, preparation for contest, etc.
Each of this components are very important, but, each one, with different percentage
in the different moments of the preparation.
The only component of preparation, present in every moment of preparation is the
physical preparation.
Introduction
Physical preparation is “an integrated and permanently process present in all the moments and
in all the period of the sportive training” ( M. Pradet). Physical preparation propose the
120

Gymnasium Nr. 13, Anul IX, 2008
increase “of all the conditional and coordinative physical elements of performance” (J.
Weineck).
The fulfill of the performance objective is conditioned in a large measure by a correct
physical preparation, which means all the three respects which define it:
• The increase and the improve of the physical qualities;
• The learning and the improving of a large variety of skills for the basic movements;
• he developing of morphological and functional index of the body.
We can say that the physical preparation (PP) it’s the process of education of physical
qualities and by this process is creating the base of the sportive activity. PP is not a purpose,
but it have to serve to the technical and tactical aspects of the practical activities. From all this
definition we can see three principal ideas:
The object of PP are the physical qualities of the athlete;
PP is permanent during the sportive preparation
PP help the athlete and his physical activity.
In the performance and high performance sport, PP take some sophisticated aspects.
The whole process fit closely to the model of periodisation used in all sport
activities: preparation period, contest period and transition period., so, we can split PP
in four parts:
1. Generalized physical preparation (GPP) used in the preparation period, hint the
training of the weak parts.
2. Optimization physical preparation (OPP) used in the preparation period, hint the
increase of the physical qualities in the most appropriate report with the activity and
adapted to the individual characteristics.
3. Specific physical preparation (SPP) used in the contest period, hint the harmonization
of all the factors which are conditioning the performance.
4. Unloading physical preparation (UPP) used in the transition period, hint the emerge
from the sportive shape and make the connection with a new preparation period.
1. GPP hint the increase of all the qualities under their general aspects. This type of
preparation has the highest percentage in this period. The length of this period is variable
depending the phase in which is the athlete. First part is placed at the beginning of the new
preparation macro-cycle, hint:
The increase of the aerobic capacity
The increase of the force and endurance
The increase of the mobility.
The second part of GPP is orientated to his quality part, making the connection with
the OPP. As objective we can enumerate:
The increase of the speed using high intensity exercises, but for a short period;
Neuro-muscular increase using explosive exercises;
The increase of the aerobic strength using maximal and over-maximal efforts.
If in an year are two macro-cycles, in the second one will be used only the second part of GPP.
2. OPP presume the increase of the physical qualities adapted to the individual
particularities of the athlets, this kind of preparation is subordinated to the technical and
tactical purpose. The percentage of OPP is very high in the pre-contest stage.
If the GPP emphasis is at the quantity, the OPP emphasis is at the quality. The
principal purpose is the increasing of the specific qualities:
Speed efforts, high intensity during 7 – 15s;
The increase of the lactic capacity of effort, using sub-maximal intensity during
45s – 4min
The increase of the maximal force using the maximal charge method.
121

Gymnasium Nr. 13, Anul IX, 2008
3. SPP hint the harmonization of all the factors of performance. The percentage of SPP is
high in the contest period . In this period are used:
Lactic efforts of strength using the interval method at a sub-maximal intensity;
Supra-maximal speed exercises which stimulate the neuro-muscular system;
The increase of the explosive force using plyometrichal exercises at maximal
speed with under-maximal charges
4. UPP suit in the annual periodisation to transition period. The principal purpose is to get
out of mettle and to maintain the physical qualities at a low level making easy the
connection with a new preparation period. In this moment of preparation we use:
Aerobic endurance efforts at low intensity (120 p/min) and no longer than 15 min.;
Force efforts at medium intensity (60 – 70%) with a medium number of repetition (8 -10);
Complementary sports.
Being the only factor of the practice present in all the period of the year physical
preparation is a permanent process, subordinated to the sport-men necessities and to the
technical and tactical purposes.
Period
Type of physical
preparation
Preparation
Generalized physical
preparation (GPP)
First part
The increase of
the physical
qualities in their
general shape
Purposes
The increase of the weak parts
Second part
Orientation of the
effort to his quality
part
Optimization physical
preparation (OPP)
Contest Specific physical
preparation (SPP)
Transition Unloading physical
preparation (UPP)
The increase of the physical qualities
hint the individual particularities
The harmonization of determinant
factors of performance and the increase
of the physical qualities according to the
competition.
Get out of mettle and maintaining the
physical qualities at a medium level and
making connection to a new preparation
period.
122

Reproduced with permission of the copyright owner. Further reproduction prohibited without permission.