Beth_O'Leary_-_Dragoste_in_contratimp_(v.1.0)

toată – de când i-am auzit prima oară vocea –,
însă Richie îmi zâmbește prietenește
necondiționat, iar zâmbetul lui e ca un ecou al
zâmbetului din colțul gurii al lui Leon – un
zâmbet cald, genul ce te face imediat să te simți
mai comod.
∵
— E o plăcere să te cunosc în carne și oase,
Tiffy. Și mulțumesc că ai avut grijă de fratele
meu.
— Nu sunt sigură că are vreo importanță,
îngaim arătând spre ușă, care se scutură în toc.
Richie dă din mână.
— Sincer. Dacă ajunge aici, va trebui să aibă
de-a face cu mine și Leon – și… scuze, omule,
nu am făcut cunoștință.
— Mo, se prezintă Mo, arătând exact ca genul
de tip care stă pe scaun și-și câștigă existența din
vorbit, confruntat dintr-odată cu o situație în care
acest lucru s-ar putea să-l pună în dezavantaj.
— Și cu mine și Tiffy, proclamă Gerty sever.
Doar nu suntem în Evul Mediu! Pun pariu că mă
pricep mai bine să pocnesc oameni decât Leon.