Beth_O'Leary_-_Dragoste_in_contratimp_(v.1.0)

scenă – ceea ce ne ia un timp destul de lung,
deoarece stăteam în spate – nu pot să n-o observ
pe Katherin zâmbind de pe ecranele ei gigantice.
De fapt, pare gata să lăcrimeze. Doamne. Mă
simt puțin ca o impostoare. Adică, am lucrat
aproape tot timpul la cartea lui Katherin în
ultimele câteva luni, dar, de asemenea, m-am
plâns mult de asta; în plus, nu i-am oferit un
contract prea generos.
Sunt pe scenă-nainte să îmi dau seama cu
adevărat ce se întâmplă. Katherin mă sărută pe
obraz și îmi întinde un buchet enorm de crini.
— Ați crezut că v-am uitat, nu-i așa? îmi
șoptește ea la ureche, cu un zâmbet obraznic.
Faima nu mi s-a urcat încă atât de mult la cap.
Mulțimea aplaudă, iar sunetul reverberează de
pe tavan până ce nu-mi mai dau seama de unde
vine. Zâmbesc, sperând că voința pură va fi un
adeziv suficient de puternic pentru partea de sus
a rochiei mele. Luminile sunt orbitoare când ești
aici – sunt ca niște explozii stelare în interiorul
ochilor mei de fiecare dată când clipesc și totul e
fie foarte alb și strălucitor, fie negru și plin de