Beth_O'Leary_-_Dragoste_in_contratimp_(v.1.0)

înnebunitor decât mine.
Stă întinsă acolo, cu bustul gol, doar un petic
de lenjerie de mătase între cum e acum și
goliciune. E nevoie de toată forța mea interioară
și de bâzâitul acela insistent ca să mă stăpânesc.
Eu:
— Crede-mă. Ești foarte înnebunitoare.
Tiffy mă sărută. Soneria acum sună continuu –
nici măcar nu se mai oprește. Persoana stă cu
degetul apăsat pe buton.
Oricine ar fi, îl urăsc.
Mă îndepărtez de Tiffy, înjur din nou și mă
întind după prosopul de pe calorifer, apoi mă
împleticesc spre vestibul. Trebuie să mă adun.
Doar voi răspunde la ușă, îi voi da un pumn
persoanei ce ne-a întrerupt, apoi mă voi întoarce
în pat. Un plan bun, temeinic.
Apăs butonul interfonului, apoi deschid ușa de
la intrare și aștept, îmi trece prin minte cu
întârziere că, de vreme ce părul meu e uscat, nu
arăt ca și cum de-abia am ieșit de la duș.
Nu l-am mai văzut niciodată pe tipul care
apare în ușă. De asemenea, nu e genul de tip pe