Beth_O'Leary_-_Dragoste_in_contratimp_(v.1.0)

Nu m-am mai simțit așa de prea mult timp. De
fapt, dacă m-ai fi întrebat acum câteva luni, ți-aș
fi spus că mă pot simți așa doar cu Justin.
Această voie bună, provocată de ceva ridicol de
spontan – senzația de existență totală, când te
abați de la plan și închizi toate porțiunile
creierului care te avertizează că nu-i o idee
bună… Doamne, mi-a fost dor de asta! Râzând,
împiedicându-mă, cu părul în față, îmi trag jos
jeanșii și mă feresc, în timp ce domnul White își
azvârle pantalonii scurți în direcția grămezii
noastre de haine improvizate.
Leon e în spatele nostru; îi arunc o privire șimi
zâmbește și el, ceea ce e suficient pentru
mine. Domnul White a ajuns la chiloți.
— Pregătit? strig către el.
E curent aici; părul îmi biciuiește obrajii, iar
vântul îmi gâdilă pielea goală a abdomenului.
Domnul White nu așteaptă să i se spună de
două ori. A și intrat în mare – se mișcă foarte
agil pentru un bărbat care trebuie să aibă cel
puțin nouăzeci de ani. Mă uit înapoi la Leon,
care e încă îmbrăcat, și el se uită la mine într-un