Beth_O'Leary_-_Dragoste_in_contratimp_(v.1.0)

revarsă de peste tot în jurul ei și poartă sandale
galbene cu toc, care-i oferă alți câțiva centimetri
buni peste restul lumii.
Pare complet inconștientă de cât de multe
priviri atrage, ceea ce face ca întregul efect să fie
și mai atrăgător.
Zâmbește și-mi face cu mâna când mă
observă. Continui să stau jenat, zâmbind în timp
ce ea se apropie, apoi, în ultima clipă, sunt izbit
de o dilemă: oare ar trebui să ne îmbrățișăm ca
salut? Aș fi putut să-mi petrec ultimele zece
minute din timpul de așteptare reflectând la asta.
În schimb, am lăsat-o până când Tiffy e chiar în
fața mea și mă privește în ochi, așa că pot să-i
observ obrajii îmbujorați de la căldura sufocantă
din gară.
Ea ezită; prea târziu pentru o îmbrățișare.
Tiffy:
— Hei.
Eu:
— Bună.
Iar apoi, simultan:
Tiffy: