Beth_O'Leary_-_Dragoste_in_contratimp_(v.1.0)

fie din cauza ta și nu renunța până nu-ți părea
rău. Te părăsea și apoi se întorcea din nou la tine,
fără preaviz. Ți-a spus că ești obeză și ciudată și
nimeni altcineva nu te-ar vrea, chiar dacă, în
mod clar, ești o zeiță și el ar fi trebuit să se simtă
norocos să te aibă. Era oribil. Îl uram. Și dacă tu
nu ne-ai fi interzis să vorbim despre el, ți-aș fi
spus asta în fiecare nenorocită de zi.
— Oh, zic, cu voce stinsă.
— Așa ai văzut și tu lucrurile? vrea să știe
Mo, cu aerul unui meșter priceput la toate, care
cu puține unelte încearcă să repare pagubele
produse de o bombă ce a explodat.
— Eu… eu îmi amintesc că eram foarte
fericită cu el. După cum îmi amintesc și că
eram… foarte, al naibii de nefericită.
— Nu se purta oribil cu tine tot timpul, începe
Gerty.
— Nu ar fi fost capabil să te țină lângă el dacă
o făcea, continuă Mo. El știa asta. E un tip
inteligent, Tiffy. Știa cum să…
— … te joace, termină Gerty.
Mo tresare la cuvintele alese de ea.