Beth_O'Leary_-_Dragoste_in_contratimp_(v.1.0)

devreme și să dau peste el, conform condițiilor
oficiale ale contractului nostru. Știam când l-am
semnat că n-o să fim simultan în apartament – de
aceea a fost o idee atât de bună. Dar nu mi-am
dat seama că n-o să ne întâlnim efectiv niciodată.
Adică, niciodată, deloc, de patru luni întregi.
Inițial am vrut să-mi petrec această oră la
cafeneaua de la colț, dar apoi m-am gândit… că
devine puțin ciudat, să fim prieteni fără să ne fi
întâlnit vreodată de-adevăratelea. Și se simte așa,
de parcă am fi prieteni – nu cred că ar putea fi
altfel, ținând cont de felul în care suntem
permanent unul în spațiul celuilalt. Știu exact
cum îi place să-și prăjească ouăle, deși eu
niciodată nu l-am văzut să mănânce unul efectiv
(întotdeauna e mult gălbenuș lichid rămas pe
farfurie). Aș putea să-i descriu stilul vestimentar
destul de corect, chiar dacă nu l-am văzut
niciodată în vreuna dintre hainele ce se usucă pe
suportul din camera de zi. Și, ce e și mai ciudat,
știu cum miroase.
Nu văd niciun motiv pentru care nu ar trebui
să ne întâlnim – asta n-ar schimba condițiile în