scan0002

MODULUL 2.
RUPE LEGĂTURA
DINTRE EMOŢII ŞI
MÂNCARE!
Dincolo de prejudecăţile pe care ni le-am format în copilărie
despre emoţii, în prezent trebuie să înţelegem că sunt uşa
către lumea noastră interioară, către cele mai adânci dorinţe,
o busolă care ne ghidează în viaţă.
TEMELE MODULULUI 2
1. De ce sunt importante emoţiile
2. Cum recunoaştem emotiile şi dacă le putem controla
3. De ce ne temem de ele
4. Care este legătura dintre emoţii şi mâncare şi cum putem
rupe această legătură
TEMA 1. De ce sunt importante
emotiile
In multe familii, emotiile sunt considerate nişte perturbatori
ai bunului mers al lucrurilor, nişte gunoaie pe care trebuie să
le aruncăm la coş:
"Eşti băieţel/fetiţă mare, cum să plângi?"
32

EXERClnU
Aşază-te confortabil într-un loc liniştit. Inchide ochii şi
Încearcă să te concentrezi asupra ta: ce senzaţii simţi în corp?
Cum te simţi? Aşterne pe hârtie tot ce ai simţit.
"Dar ce-ar fi dacă emotiile nu ar fi gunoi? Ce-ar fi dacă ele
sunt, de fapt, luminile strălucitoare care ne călăuzesc în
călătorianoastră către sănătate şi fericire? Ce-ar fi dacă, fără ele,
am fi rneniti să fim umbre ale sinelui nostru autentic? Ce-ar fi
dacăemotiile ar fi lucrurile cele mai bune care ar putea să ni se
întâmple vreodată?" (The Food 6- Feelings Workbook: A Full
CourseMeal on Emotional Health, Karen R. Koenig, LCSW;
M.Ed, Gurze Books, Carlsbad, SUA, pag. 20)
Emoţiile ne oferă informaţii despre lumea noastră
interioară, pentru a putea face faţă lumii exterioare.
EXEMPLU:
Aflu că prietena mea şi-a rupt piciorul.
Simt tristete.
părere de rău.
33

Ceea ce s-a întâmplat în lumea mea exterioară (din care face
parte şi prietena mea) se reflectă în lumea mea interioară prin
aceste emoţii. Emoţiile ne ajută să înţelegem ce ne aduce
plăcere şi ce ne aduce durere, pentru a face cele mai bune
alegeri.
EXEMPLU
Mă duc la coafor şi sunt tratată
cu dispret.
Mă pot simti frustrată. exclusă. nedrept-ăţită, nervoasă.
nefericită.
Voi alege. cu siquranţ
ă, alt coafor.
Emoţiile pe care le simt mă vor face să aleg altceva din
lumea mea exterioară, pentru a evita durerea.
EXEMPLU
Am găsit un salon cu oameni drăquţi. unde să merg la
masaj şi să mă simt relaxată.
Sunt
bucuroasă. fericită.
lm! fac abonament
acolo.
Emoţiile mă ajută să aleg ceva din lumea exterioară care îmi
aduce plăcere.
Căutăm mereu plăcerea şi evităm durerea, iar faptul că am
fost înzestraţi cu emoţii care să ne ajute să distingem între cele
două ne ajută să supravietuirn .
.'34

Dacă vrei:
,( să trăieşti cu adevărat;
,( să te adaptezi în lumea exterioară;
,( să te bucuri de experienţe autentice;
,( să-ţi găseşti menirea, •
trebuie să îţi dai voie să simţi cât mai multe emoţii şi să le
accepţi ca având un scop vital pentru tine. "A oferi această
acceptare emoţiilor tale este unul dintre cele mai puternice
lucruri transformatoare pe care le poţi face. A oferi spaţiu are
o atât de mare putere încât, dacă o emoţie nu răspunde atenţiei
taleeste probabil pentru că o aparte din tine încă nu vrea să fie
acolo. Surpriză! Motivul principal pentru care ţi-ai ascuns
emoţiile a fost pentru că le urăşti şi te temi de ele. Aşa că de ce
nu ar exista o parte din tine acum care rezistă să le
recunoască?" (The Gift of Gur Compusions. A Reuolutionary
Approach to Se/fAcceptance and Healing, Mary O'Malley, New
Wor1dLibrary, Novato, SUA, pag. 254).
DE REFLECTAT
Gândeşte-te cum ai văzut emoţiile până acum. Te-ai gândit
vreodată cât de importante sunt pentru tine?
Imaginează-ţi o lume fără emoţii.
Cum crezi că ar fi?
Ai încredere că emoţiile
te ajută, te ghidează în viaţă?
Ii laşi pe alţii să îţi spună
sirnţi.)
ce simţi? (De fapt, ce cred ei că
Ştii acum ce scop au emoţiile?
35

TEMA 2. Cum recunoaştem emotiile şi dacă le
putem controla
Pasul 1: Mai întâi, trebuie să dăm atentie senzatiilor din
corp.
Pasul 2: Urmează concentrarea atentiei asupra senzatiei din
corp, pentru a ne da seama de ce a apărut şi ce emotie precede.
EXEMPLU
Tocmai ai ieşit de la un examen şi aştepti
rezultatul.
Când ÎI vei vedea pe profesor cu lucrarea ta În mână.
vei simti cum Îti tremură picioarele. cum Îti bate inima
cu putere. În timp ce te tnroşeşti.
Trăieşti o stare de nelinişte. nerăbdare. teamă etc.
Iată o listă cu câteva emotii, pe care te invit să o cornplerezi:
abandonată, admirată, apatică, anxioasă, plictisită, trădată,
confuză, stânjenită, ostilă, speriată, fără speranţă, indiferenta,
geloasă, mândră, relaxată, supărată, neliniştită, fericită etc .
..........................................................................................
36

EXERCIŢIU
Alege o emoţie. Prima care îţi vine în gând. Aşază-te în faţa
cuiva care a acceptat să facă acest exerciţiu cu tine şi mimează
ca şi cum ai trăi această emoţie, fără să o numeşti. Pune-l să o
ghicească. Cum te simţi? îţi este uşor sau greu? Întreabă-l pe
celălalt cât de bine ai reuşit să exprimi emotia.
Poţi face acest lucru în faţa oglinzii, pentru a te vedea cât
de expresivă eşti. La sfârşit, scrie ce ai gândit făcând exerciţiul,
ce ai simţit, ce ai observat .
.........................................................................................
.........................................................................................
.........................................................................................
.........................................................................................
.........................................................................................
.........................................................................................
Dacă vom recunoaşte emoţiile şi ne vom da voie să le trăim,
vom şti de ce anume avem nevoie.
Putem controla emoţiile?
Emoţiile sunt indicatori ai stării noastre interioare, care ne
ajută să supravieţuim. Nu obişnuim să ne ţinem respiraţia şi
nici să stăm câteva zile fără să mâncăm, nu? Atunci de ce am
bloca fluxul natural, firesc, al emoţiilor?
Există totuşi situaţii când normele sociale ne împiedică pe
bună dreptate să ne dăm frâu liber emoţiilor.
37

Scopul nu este să controlăm emoţiile, ci să le înţelegem, să
trăim cu ele, pentru a fi sănătoşi din punct de vedere
emoţional.
Putem însă să înlocuim emoţiile atunci când sunt
determinate de gânduri negative, neadevărate. Metoda cea mai
eficientă de a înlocui emoţiile este de a identifica gândurile care
le însoţesc şi de a le modifica. Potrivit psihoterapiei cognirivcomportamentale,
gândurile determină emoţiile, iar emoţiile,
comportamentele.
EXEMPLU
Am sunat o bună prietenă şi nu mi-a răspuns.
Sunt supărată.
Sunt supărată. de fapt. pentru că eu cred că mă ignoră /
nu vrea să vorbească cu mine / nu Îmi acordă atentie.
'mi schimb qăndurile: prietena mea nu mi-a răspuns
pentru că nu a auzit telefonul sau pentru că şi-a uitat
telefonul acasă.
Nu mai simt supărare.
EXERCIŢIU
Gândeşre-te când ai simţit ultima oară ceva neplăcut.
Aminteşte-ţi cât mai exact contextul, ce gânduri îţi treceau
prin minte şi încearcă să le înlocuieşti cu altele care să te facă
să te simţi mai confortabil.
Emoţii neplăcute •••••••:•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••.••••..•....••.
38

Gânduri negative Refonnularea gândurilor negative
.......................................... . .
.......................................... .......•..................................
.......................................... . .
.......................................... . .
.......................................... . .
.......................................... . .
.......................................... . .
"Îţi garantez că înţelegerea şi experimentarea întregii game
de emoţii îţi vor schimba viaţa. Nu va mai trebui să cauţi în
restaurante, supermarketuri, frigider, în farfuria cu bomboane
a unui coleg, în propria bucătărie, pentru susţinere şi hrănire
emoţională. Fericirea nu va mai veni într-o cutie, plasă,
recipient, carton, borcan sau conservă. Nu va apărea dintr-un
număr magic al scalei cântarului sau din mândria falsă şi plăcerea
temporară a respingerii mâncării" (The Food 6- Feelings
Workbook:A Ful! Course Meal on Emotional Health, Karen R.
Koenig, LCSW, M.Ed, Gurze Books, Carlsbad, SUA, pag. 29).
Deseori, ne dorim să controlăm lucruri care nu pot fi, de
fapt, controlate, pentru a trăi iluzia că suntem invulnerabili la
pierderi, suferinţă şi moarte. Din păcate, nu putem controla
evenimentele majore ale vieţii, iar singura cale de a fi împăcaţi
cu noi înşine şi cu ceea ce înseamnă viaţa pe acest Pământ este
să ne relaxăm chiar dacă nu ştim, niciodată, ce va urma.
"Decât să simţim pierderea controlului pe care o aduce
dragostea, preferăm să ne simţim lipsiţi de control faţă de ceva
care stă în puterea noastră: mâncarea cu care ne hrănim - sau
39

nu ne hrănim" (Când mâncarea ţine loc de dragoste, Geneen
Roth, Editura Trei, Bucureşti, 2013, pag. 46).
EXERCIŢIU:
Pasul 1: GândeŞte-te la un evenirnent/fapt/semen pe care
doreşti să îl controlezi în prezent, dar te simţi neputincioasă.
Evident, această situaţie îţi aduce o stare de nelinişte, de
angoasă, îţi ia din energie. Scrie mai jos ce vrei să controlezi.
Pasul 2: Acum, gândeşte-re la un lucru pe care îl faci cu
drag, care te face să te simţi împlinită. Este o sursă
extraordinară de energie pentru tine şi îţi poate comuta atenţia
de la starea de nelinişte de mai sus. Taie ce ai scris la Pasul 1 şi
scrie această activitate alături.
Încearcă să te gândeŞti la ea ori de câte ori apare dorinţa de
control de care am vorbit la Pasul 1.
DE REFLECTAT
Tu ştii de ce ai nevoie In acest moment? Sau în această
perioadă a vieţii tale?
Eşti în legătură cu emoţiile tale?
Ştii să le identifici
şi să le rnenţii?
Tu încerci în mod obişnuit să-ţi controlezi emoţiile?
40

TU'lA 3. De ce ne temem
de emotii
Primele lecţii pe care le primim despre emoţii sunt de la
părinţi, de la persoanele care au avut grijă de noi în primii
ani de viaţă.
în copilărie, e posibil:
• să nu se fi vorbit deloc despre emoţii în familia ta;
• să fi primit mesaje care să ducă la confuzie (de genul, "Nu
e adevărat că eşti supărată!" - deşi emotia simţită era una,
cineva din exterior nega ceea ce simteai, punându-ţi
sentimentele la îndoială);
• să fi primit mesaje contradictorii (părinţii să-şi exprime
emoţiileîn voie, iar copiii să fie opriţi sau chiar pedepsiţi când
încercausă facă acelaşi lucru).
EXERCIŢIU
Aminteşte-ţi care era atitudinea părinţilor sau a persoanelor
importante din copilărie în legătură cu emotiile, Erai
încurajată să trăieşti şi să-ţi exprimi emoţiile? Sau erai
pedepsită? Cum influenţează, în prezent, acest lucru
exprimareaemoţiilor tale?
Cu aceste "lecţii", am învăţat că este un lucru rău să
exprimăm ceea ce simţim, am învăţat că nu este bine să fim
autentici pentru a fi iubiţi şi acceptaţi de ceilalţi.
In copilărie, "când mâncam ne simţeam deopotrivă
victorioşi şi disperaţi - victorioşi pentru că era felul nostru,
uneorisingurul nostru fel, de a fi noi înşine şi disperaţi fiindcă
a fi noi înşine părea să ne ducă din ce în ce mai departe de ceea
cene doream mai mult decât orice altceva: să fim iubiţi. Am
exersat- şi am devenit experţi în a fi altceva. Dar dedesubtul
învelişului era o cunoaştere cumplită a faptului că aşa cum
eram, aşa cum eram cu adevărat, nu puteam fi iubiţi" (Când
41

mâncarea ţine loc de dragoste, Geneen Roth, Editura Trei,
Bucureşti, 2013, pag. 53).
Învăţăm să ne controlăm în faţa celorlalţi şi ne permitem
deseori o singură lipsă de control: atunci când mâncăm.
Mâncăm ce vrem, cât vrem şi când vrem.
DE REFLECTAT
Tu ce părere ai despre exprimarea
emoţiilor?
T E.MA 4. Care este legătura dintre emotii şi
mâncare şi cum putem rupe această legătură
Cum se formează legătura dintre emoţii şi mâncare:
./ legătura dintre emoţii şi mâncare se formează încă din
primele zile de viaţă. Odată cu mâncarea, bebeluşul primeşte
dragostea mamei .
./ Mai târziu învăţăm că, în momentele importante (cum
ar fi sărbătorile, zilele de naştere, nunţi le, botezurile), când ne
strângem cu familia şi cu prietenii, întâlnirea are loc în jurul
meser,
./ In plus, cercetătorii au observat că, în condiţii de stres,
corpul tânjeşte după carbohidrati, care au darul de a ne relaxa.
./ Şi nu în ultimul rând, când mâncăm alimente cu gust
bun, care ne plac, ne simtim bine.
Toate acestea duc la construirea unei relaţii strânse cu
mâncarea.
42

EXERCIŢIU:
Scrie o listă cu alimente care îţi plac. Cândeşte-te cum te
simţi când le mănânci.
Dacă atunci când ar trebui să simţi furie sau tristeţe, de
exemplu, înlocuieşti emoţiile cu o cutie întreagă de bomboane
sau cu orice altă mâncare preferată, în cantităţi de care să nu fii
prea mândră, înseamnă că între emoţii şi mâncare există
această legătură puternică. Ea determină apariţia kilogramelor
în plus şi neplăcerile digestive.
legătura dintre emoţii şi mâncare poate fi ruptă. Nu e uşor,
dar este atât de important pentru cine doreşte să scape de
neplăceri digestive, dacă vrea să trăiască autentic!
Cum putem să rupem legătura dintre emoţii şi mâncare?
Primul pas: să ne concentrăm atenţia asupra senzaţiilor din
corp, să le conştientizăm.
EXERCIŢIU
Imaginează-ţi ultima discuţie în contradictoriu cu o
persoană apropiată. încearcă să îţi aminteşti ce ai simţit la nivel
43

fiziologic (de exemplu, ţi-a crescut pulsul, ţi-au ars obrajii).
Scrie mai jos toate senzaţiile trăi te.
Oricât de neplăcute ar fi, trebuie să trăim senzaţiile fizice
care însoţesc un eveniment stresant, pentru a putea separa
emoţiile de hrănire.
Pasul al doilea: să traducem senzaţiile în emoţii, pentru a le
recunoaşte pe acestea din urmă. "Pentru a avea o relaţie
vindecătoare cu emoţiile, trebuie să le cunoaştem. Asta nu
înseamnă să ne prăbuşim în ele, ci să le întâlnim, oferindu-le
atenţia lipsită de critică de care au nevoie pentru a vindeca"
(The Gift of Our Compusions. A Revolutionary Approach to Self
Acceptance and Healing, Mary O'Malley, New World Library,
Novato, SUA, pag. 270).
EXERCIŢIU
Uită-te, dacă ai la-ndernână, la o fotografie cu o persoană
cu care nu ai o comunicare prea bună. Ce senzaţii simţi? Cum
se traduc acestea în emoţii? Notează toate senzaţiile, precum şi
emoţiile trăite .
...........................................................................................
44

"Concentrează-ţi atenţia la fel de puternic pe emoţii aşa
cum faci pe mâncare şi pe obsesiile pentru slăbit (poate chiar
lajumătate din intensitate) şi vei primi informaţii vitale care te
vor duce către sănătate şi fericirea autentică." (The Food 6-
FeelingsWorkbook: A Full Course Meal on Emotional Health,
Karen R. Koenig, LCSW, M.Ed, Gurze Books, Carlsbad,
SUA, pag. 47)
Oamenii care nu fug de emoţii, care sunt atenţi la corpul
lor şi la semnalele primite de acesta au şanse mari să fie fericiţi
şi să aibă o viaţă plină de succes. Ceilalţi, pentru care, de
exemplu, un nod în gât trece neobservat, iar emotiile nu au
valoare sunt condamnaţi să trăiască nefericirea şi insuccesul.
DE REFLECTAT
Tu ce persoană
vrei să fii?
Ţi s-a întâmplat să rnănânci fără să îţi fie foame? Aminteşte-ti
contextul. Aminteşte-ţi ce simteai, de fapt, în acele momente?
Cât de puternică este în cazul tău legătura dintre emoţii şi
mâncare?
Ai încredere în tine că nu te vei mai concentra pe mâncare,
atunci când vei fi supărată?
45

MODULUL 3.
CUM FOLOSIM
PUTEREA METABOLICĂ
A GÂNDURILOR ŞI
A EMOŢIILOR
Tot ceea ce se întâmplă legat de mâncare în corp este acelaşi
lucru cu ce se întâmplă în minte.
Idei principale:
./ Cum putem creşte puterea metabolismului în functie de
schimbările pe care le facem în viaţa personală (în carieră,
relaţii, sexualirate),
./ Cum influenţează gândurile chimia digestivă;
./ Efectul stresului asupra metabolismului;
./ Tehnici de relaxare care îmbunătăţesc digestia şi arderea
caloriilor;
./ Cum înlăturăm credintele nutritionale toxice;
./ Cauzele alegerilor greşite pe care le facem în ceea ce priveşte
alimentele care ne fac rău.
Hrană pentru minte şi corp (Mind-Body Nutrition) este
domeniul care:
./ explorează modul cum gândurile, sentimentele, credintele
au impact asupra metabolismului şi asupra sănătăţii;
./ se centrează pe conexiunile fascinante dintre minte,
corp, digestie şi comportament;
46

./ studiază modul cum dimensiunile emoţională, culturală,
spirituală ale vieţii ne influenţează modul cum digerăm
mâncarea şi cum ardem calorii;
./ are la bază informaţii şi studii din medicină, nutriţie şi,
nu în ultimul rând, din psihologie; •
./ ne pune la dispoziţie tehnici cu care să lucrăm atunci
când ne confruntăm cu provocări legate de imaginea
corporală, creştere în greutate, neplăceri digestive, oboseală,
mâncat compulsiv etc.
TEMELE MODULULUI 3:
1. Nu doar mâncarea ne influenţează starea emoţională,
este valabilă şi reciproca
2. Putere personală înseamnă putere metabolică
3. Credinţe toxice legate de dietă
4. Dependenta de unele alimente. De alimentele care ne fac
rău...
TeMA 1. Nu doar rnăncarea ne influenţează
starea emoţională. este valabilă şi reciproca
Ce mâncăm nu are efecte doar în plan fiziologic. Mâncarea
ne poate induce o anumită stare emoţională, plăcută sau
neplăcută.
EXEMPLU
Mâncăm
ce ne face plăcere.
Ne simtim bine. relaxare. răsfătafe.
47

Şi reciproca este adevărată: emoţiile pe care le trăim
influenţează digestia şi arderea caloriilor, adică ce se întâmplă
la nivel corporal.
EXEMPLU
Ne simtim bine. mâncând Întra companie plăcută.
Ceea ce mâncăm ne hrăneşte şi ne uşurează dioestia.
EXPERIMENT
Subiecţi: două grupuri de femei, de naţionalităţi diferite _
un grup de femei suedeze şi un grup de femei thailandeze.
Ipoteza de lucru: valoarea nutritionala a unei mese nu
depinde doar de nutrienţii pe care îi conţine. Aceeaşi mâncare,
cu aceiaşi nutrienţi, poate fi asimilată diferit de persoane
diferite.
Metoda de lucru în prima etapă a experimentului:
ambelor grupuri li s-a dat mâncare thailandeză (orez, legume,
cocos, sos de peşte şi pastă iute de chilli). Apoi, a fost măsurat
modul cum a fost absorbit fierul.
Rezultat: S-a observat că suedezele au absorbit o cantitate
de fier mai mică decât thailandezele, deşi fuseseră servite cu
acelaşi fel de mâncare.
Metoda de lucru în a doua etapă: ambele grupuri au
primit mâncare specific suedeză (hamburger, piure de cartofi,
fasole verde).
Rezultat: Femeile din Thailanda au absorbit o cantitate
mult mai mică de fier decât suedezele.
48

Interpretarea rezultatelor: ipoteza a fost confirmată.
Valoarea nutritională a unei mese depinde nu doar de
nutrientii pe care îi conţine, ci şi de factorii care ajută la
absorbţia acestor nutrienti, în cazul de faţă preferinţa faţă de o
mâncare familiară (The Gospel of Food, Barry Glassner,
HarperCollins Publishers, New York, 2007) .
.
EXERCITIU
încearcă să îţi aminteşti de un un moment când ai mâncat
pe fugă sau erai supărată, ori te temeai de ce va urma. Mai ţii
minte ce ai mâncat? Cum ţi s-a părut mâncarea?
Explicaţia fiziologică: emotiile negative care însoţesc masa
determină răspunsul la stres, când intră în alertă sistemul
nervos simpatic.
în condiţii de stres, în corp:
• creşte fluxul de sânge din membre şi din creier;
• sistemul digestiv îşi încetineşte activitatea;
• încetineşte asimilarea;
• scade eficienţa termică - abilitatea de a arde calorii;
• scade absorbţia nutrientilor:
• creşte excretia de nutrienti (se elimină, de exemplu,
calciu, potasiu, magneziu, zinc);
• creşte excreţia de vitamine;
• creşte colesterolul din sânge;
• se deteriorează funcţionarea mitocondriilor (care produc
energie în celule);
• cresc nivelurile de cortizol şi de insulină, ceea ce, pe
termen lung, ne împiedică să scădem în greutate.
Managementul stresului este pentru mulţi cheia pentru
rezolvarea problemelor de nutriţie, inclusiv soluţia pentru
scăderea în greutate.
49

EXERCIŢIU
Dacă vrei să scapi de stres la masă (şi rrebuiel), încearcă un
exerciţiu simplu de respiraţie: inspiră numărând până la 4,
ţine-ţi respiraţia nurnărând până la 2 şi apoi expiră nurnărând
până la 4. Creierului îi trebuie 1 minut pentru a se relaxa.
"Respiraţia este sanctuarul disponibil tuturor, indiferent
oriunde ne aflăm sau ce se întâmplă în viaţa noastră. Ori de
câte ori mintea mea este neliniştită, în loc să caut pacea în afară
în altă îmbucărură de mâncare sau în obţinerea controlului
asupra lucrurilor, sau în orice altă activitate care îţi amorţeşte
inima, am un loc unde se poate reîntoarce atenţia mea -
urcarea şi coborârea respiratiei mele. Mă aduce înapoi în
corpul meu, aici şi acum, şi la izvorul de înţelepciune şi de
sprijin din interior" (The Gift of Gur Compusions. A
Revolutionary Approach to SelfAcceptance and Healing, Mary
O'Malley, New World Library, Novato, SUA, pag. 149).
Ce poate duce la stres:
Situaţii
concrete:
• Tocmai am aflat, de exemplu, rezultatele la examen.
Gânduri,
de genul:
• nu arăt bine;
• nu pot fi iubită;
• sunt grasă;
• nu sunt în stare de nimic;
• nu sunt perfectă.
POţi mânca hrana cea mai de calitate, însă dacă o rnănânci
în condiţii de stres, pierzi o parte din valoarea ei nutritivă, nu
te poţi bucura de toţi nutrienţii ei.
50

A mânca în stare de stres este cea mai mare greşeală
nutritională a zilelor noastre (potrivit lui Marc David, coach în
Psihologia comportamentului alimentar).
în condiţii de relaxare:
• se activează sistemul nervos parasimpatic;
• scade fluxul sangvin din membre şi creşte la nivelul sistemului
digestiv;
• sistemul nervos parasimpatic determină un răspuns digestiv
complet şi porneşte asimilarea;
• preluăm mai mult oxigen, ceea ce înseamnă o creştere a
capacităţii de a arde calorii;
• ne vindecăm, dacă suntem bolnave;
• putem crea ceva nou;
• putem scădea în greutate;
• putem construi o relaţie sănătoasă cu mâncarea;
• beneficiem la maximum de nutrientii mâncării ingerate.
Aşa că una dintre condiţiile obligatorii pentru a avea o
relatie bună cu mâncarea şi pentru a ne rezolva problemele
digestive, inclusiv pentru a slăbi, este să rnâncăm în stare de
relaxare.
EXERCIŢIU
./ Verifică respiraţia de trei ori în timpul mesei; dacă este
sacadată, grăbită, fără ritm, e cazul să te opreşti din mâncat
(eşti stresată şi sistemul tău digestiv funcţionează la capacitate
minimă; nici n-are rost să mănânci în starea asta);
./ Verifică postura: trebuie să ai coloana dreaptă (aşa vei
putea să inspiri mai mult aer);
51

./ Inspiră adânc, cam 3/4 din volumul de aer maxim care
poate intra în plămâni (ca să nu îi forţezi) şi expiră 100%
(pentru a scăpa de aerul rezidual din plămâni);
./ Respiră pe nas (aerul este astfel adus repede la
temperatura corpului);
./ Repetă de câteva ori; respiraţia relaxată va transmite
creierului mesajul "sunt relaxată" şi vor urma toate modificările
fiziologice caracteristice acestei stări - inclusiv buna
funcţionare a aparatului digestiv, arderea caloriilor la capacitate
maximă.
DE REFLECTAT
Cât de relaxată/ stresată eşti, de obicei, la masă?
încearcă să-ţi imaginezi cum ar fi viaţa ta dacă ai renunţa la
90% din stres.
TeMA 2. Putere personală Înseamnă putere
metobolică
Schimbările din diverse domenii de viaţă (cum ar fi, de
exemplu, faptul că mă mut într-o casă care îmi place foarte
mult, care mă face să mă simt confortabil sau faptul că ies
dintr-o relaţie), care ne cresc/scad puterea personală, ne pot
influenţa metabolismul. Pot să slăbesc, de exemplu, după ce
reuşesc să termin un proiect la care am lucrat foarte mult şi
de care sunt mândră. Asta îmi conferă putere personală, care
mă ajută să am un metabolism mai bun.
52

Zonele vieţii care îmi conferă putere personală:
../ relaţii personale;
../ sexualitate;
../ carieră;
../ finanţe etc.
Provocările legate de mâncare ne atrag de fapt atenţia către
alte probleme cu care ne confruntăm: poate că e nevoie să ne
schimbăm locul de muncă, să luăm o vacanţă sau să intrăm
într-o nouă relaţie.
Dacă atunci când vrem să slăbim ne limităm la cauzele de
suprafaţă ale provocărilor legate de mâncare - vreau să slăbesc
cinci kilograme pentru că nu mă mai încap pantalonii -, e
posibil să slăbim urmând o dietă şi făcând sport. Dar, cel mai
probabil, vom reveni curând la aceeaşi greutate (probabil, în 1-
2 ani).
Pentru rezultate durabile, pe termen lung, trebuie să
explorăm mai în adâncime, idenrificând adevăratele cauze ale
kilogramelor în plus - poate vreau să slăbesc 5 kg pentru că, de
fapt, rn-am îngrăşat tot mâncând de fiecare dată când mă
certam cu prietenul, cu care, de altfel, nu mă prea potrivesc ...
Nu ţi s-a întâmplat să slăbeşti, dar, după un timp, să te
îngraşi la loc?
EXERCIŢIU
Ia ceva de scris şi aşază-te într-un loc liniştit. Relaxează-te.
Scrie cât mai multe dorinţe de-ale tale. Dintre cele mai
năstruşnice, chiar şi pe cele de care ţi-ar fi ruşine (nu vei citi
lista decât tu). Este foarte important, mai ales pentru femei, să
fie în contact cu dorinţele lor. Chiar dacă unele nu se vor
împlini.
53

Vei descoperi astfel dacă sunt lucruri pe care ai vrea să le
schimbi în viaţa ta.
.........................................................................................
.........................................................................................
.........................................................................................
.........................................................................................
DE REFLECTAT
Cum te simţi la nivel personal? Eşti puternică?
Ce fel de metabolism crezi că ai (lent/rapid)?
De ce ai avea nevoie să schimbi în viaţa ta pentru
îmbunătăţi metabolismul?
a-ţi
TEMA 3. Credinte
toxice legate de dietă
Credintele nurritionale toxice sunt nişte presupuneri false,
care trebuie identificare şi înlăturare, deoarece duc la o
suferinţă inutilă şi, în niciun caz, nu ajută la slăbit.
EXEMPLE
"Mâncarea
mă Îngraşă."
Potrivit psihoterapiei cognitiv-comporramentale, gândurile
determină emoţiile şi emoţiile, comportamentele. Dacă
54

schimbăm gândurile (în cazul de faţă, credintele nutritionale
toxice), se modifică emoţiile, precum şi comportamentele.
Astfel, încercăm să înlocuim gândul "mâncarea mă îngraşă"
cu alt gând real, corect: "mâncarea mă hrăneşte". Vom simţi
relaxare, bună-dispoziţie la masă, vom putea fi atente la semnalele
primite de la corpul nostru, ceea ce ne va ajuta să facem
cele mai bune alegeri culinare pentru noi la un anumit moment
şi ne va permite să mâncăm în condiţii de relaxare - ceea
ceînseamnă că sistemul digestiv va funcţiona la capacitate maximă.
Alte gânduri (pozitive) cu care putem înlocui această
credinţă toxică:
0/ Mâncarea mă ţine în viaţă;
0/ Mâncarea îmi dă energie;
0/ Mâncarea nu mă îngraşă, sunt anumite alimente care
mă pot îngrăşa, şi asta în condiţiile în care le mănânc în
cantităţi mari.
"Mâncarea este duşmanul meu."
Pentru a înlătura această credinţă toxică, putem folosi
gândurile pozitive de mai sus.
0/ Mâncarea nu are cum să fie duşmanul meu. Este
prietenul meu cel mai de preţ, care mă însoţeşte în scurta mea
existenţă pe acest Pământ.
"Dieta mea trebuie
să fie perfectă."
Căutarea perfecţiunii ne împinge aproape întotdeauna să
ne stabilim criterii imposibil de respectat, care vor duce deseori
la abuz de sine.
55

Exemple de abuz de sine:
./ exerciţii fizice epuizante;
./ înfometare;
./ mâncăruri care nu ne fac plăcere;
./ muncă în exces;
./ somn putin etc.
Căutarea unei diete perfecte este o promisiune (falsă) pe
care ne-o facem nouă înşine legat de sănătate şi fericire. De
fapt, ea porneşte dintr-o teamă de moarte, mai mult sau mai
puţin conştientă. în plus, dorinţa de perfeqionism ascunde
mereu altceva.
Putem înlocui această credinţă falsă cu: "dieta mea trebuie
să mi se potrivească; depinde de vârstă, de anotimp, de
dispoziţia mea, de zona geografică în care locuiesc etc."
EXEMPLU
La un workshop ţinut de Marc David, coach în Psihologia
comportamentului alimentar, o tânără a cerut specificaţii dare
despre ceea ce ar trebui să rnănânce şi ce nu, sustinând,
totodată, că nu a găsit dieta perfectă până acum.
Marc i-a spus că nu este atât de importantă o dietă anume,
ci relaţia pe care o stabileşti cu mâncarea şi că dorinţa de a găsi
dieta perfectă ascunde o teamă secretă sau o promisiune
nerealistă pe care ne-am făcut-o nouă înşine.
Aceasta a fost informaţia care a făcut-o pe tânără să
izbucnească în lacrimi şi să aibă marea revelaţie a motivaţiei
care a stat atâtia ani în spatele căutării dietei perfecte: şi-a văzut
mama distrusă de cancer, iar când a murit s-a simţit
abandonată. Atunci şi-a promis că, dacă va urma dieta
perfectă, nu va ajunge în aceeaşi situaţie ca mama ei - diera
fiind, aşadar, promisiunea falsă pentru sănătate şi
supravieţuire.
56

Această revelaţie a ajutat-o să înţeleagă că este mai mult
decât un corp, că va trăi într-un fel prin copiii ei, aşa cum
mama ei trăieşte prin ea. A acceptat că nu are nevoie de
perfectionism, că poate trăi în incertitudine, că la un moment
dat se va îmbolnăvi indiferent de dietă, exerciţii sau yoga.
Noile ei linii conducătoare în viaţă au rămas relaxarea,
moderaţi a şi încrederea. (Nourishing Wisdom. A Mind/Body
Approach to Nutrition and Well-Being, Mare David, Bell Tower,
ew York)
"Dacă slăbesc
15 kitoqrame, voi fi fericită."
Această credinţă taxi că pune mereu fericirea într-un
moment viitor - este tot o promisiune falsă. Putem fi fericite în
prezent - dacă ne-am da puţin răgaz şi ne-am opri din tumultul
vieţii cotidiene, am putea observa câte motive de fericire avem!
Astfel, aducând - şi dându-ne voie să simţim - fericirea în
prezent, creăm premisele pentru schimbare, pentru a ne atinge
scopurile. Vom putea chiar să slăbim mai uşor. Asta, pentru că
vom intra în starea de relaxare.
Pot înlocui acest gând cu: "Dacă slăbesc cu 15 kilograme,
voi avea un corp mai slab, nu am de unde să ştiu dacă voi fi
fericită".
EXEMPLU
"Odată, la seminar a venit o persoană care pierduse 33 de
kilograme în urma unui regim. A venit în faţa a 150 de oameni
şi, cu vocea tremurând, a spus:
- Mă simt ca şi cum aş fi fost jefuită. Cel mai frumos vis pe
careîl aveam s-a dus. Am crezut sincer că dacă slăbesc o să mi
se schimbe viaţa, dar nu mi s-a schimbat decât aspectul
exterior. Interiorul e tot acelaşi. Mama mea e tot moartă şi tatăl
meu tot m-a bătut, când creşteam. Sunt la fel de furioasă şi de
57

singură, iar acum, că am slăbit, parcă nu mai am niciun fel de
viaţă.
După ce am aşteptat toată viaţa ca tandreţea şi frumuseţea
să sosească sub forma supletei şi a iubirii, poate fi devastator să
descoperim că niciuna dintre acestea nu vine de la sine. Cu atât
mai puţin când aşteptarea e că ne vom pierde pe sine sau că ne
vom găsi pe sine." (Când mâncarea ţine loc de dragoste, Geneen
Rorh, Editura Trei, Bucureşti, 2013, pag. 25)
EXERCITIU
Încearcă să aduci fericirea în prezent, să te bucuri chiar şi de
lucrurile rnărunre (o dimineaţă însorită îţi poate aduce
zămbetul pe buze). Astfel, te vei relaxa şi vei crea premisele
fiziologice în corp pentru a obţine ceea ce vrei - vei slăbi mai
uşor, îţi vei îmbunătăţi relaţiile impersonale sau viaţa sexuală,
de exemplu. Asta, ca să îţi mentii starea de sănătate, ca să te
simţi bine, ca să îţi dovedeşti că ai grijă de tine.
DE REFLECTAT
Tu ai vreo credinţă nutritionajă toxică? Dacă da, încearcă să
o reformulezi în termeni pozitivi.
TEMA 4. Dependenta fată de unele alimente. De
alimentele care ne fac rău:
Unele dintre noi suntem dependente de zahăr/dulciuri,
altele, de cafea, de alco~l sau chiar de junk foods.
58

Dacă legătura minte-corp este aşa de strânsă, cum ne
explicăm însă situaţiile când mesajele venite de la creier fac rău
corpului?
Unde mai este înţelepciunea
corpului?
EXEMPLE
Nevoia de iubire se poate transforma în dorinţa de a primi
acceptare din partea tuturor celor din mediul nostru.
Nevoia de a obţine putere personală devine nevoia de bani,
de faimă, de purere asupra celorlalţi.
Aşa se întâmplă şi când vine vorba despre rnâncăruri după
care tânjim, dar care ne fac rău. Este posibil să ne dorim cu
totul alt lucru, dar, pentru că intervin obstacole în atingerea
lui, să avem iluzia că tânjim după aceste alimente care, de fapt,
nu sunt bune pentru sănătatea noastră.
EXERCIŢIU
Gândeşte-te la un aliment de care "eşti dependentă", dar
care nu îţi face bine. Când îţi va fi poftă de el, opreşte-te.
Indiferent de ce îţi trece prin cap, de ce simţi, nu mânca!
Incearcă să faci orice altceva. Uită-te cu atenţie pe fereastră,
relaxează-te pe canapea, urmăreşte un film, plângi, joacă-te cu
căţelul. Dar nu mânca! Da, e posibil să fii nervoasă, neliniştită,
să Îţi dea lacrimile.
După ce îţi va trece pofta, aminteşte-ţi ce ai simţit în corp,
ce ţi-a trecut prin minte. Cum te simţi acum, că ai reuşit să
treci cu succes de această stare? Urmăreşte dacă pofta va mai
apărea la fel de des ca până acum.
59

DE REFLECTAT
Care sunt alimentele de care ţi-e poftă foarte des, dar care
nu sunt tocmai sănătoase?
Ce eşti dispusă să faci ca să le mănânci din ce în ce mai rar?
(înlocuieşte-le cu alte alimente care îţi plac foarte mult, dar
care îţi fac bine, sau chiar cu activităţi care îţi fac plăcere).
60

MODULUL 4 . .
ŞASE ELEMENTE-CHEIE
CU IMPACT PUTERNIC
ASUPRA
METABOLISMULUI
Calitătea mâncării, relaxarea la masă, ritmul, constienta,
puterea gândurilor şi plăcerea influenţează metabolismul,
capacitatea noastră de a asimila, de a arde calorii şi, în final,
de a slăbi sau de a ne rezolva diverse probleme digestive.
TEMELE MODULULUI 4:
1. Calitatea alimentelor
2. Conştienta la masă
3. Plăcerea cu care mâncăm
4. Ritmul meselor
5. Puterea merabolică a gândurilor
6. Relaxarea
Tema ,. Calitatea
alimentelor
Deşi este dificil să alegem alimente sănătoase, neştiind cu
adevărat originea lor decât dacă sunt din grădina bunicii,
trebuie să facem tot ce ţine de noi legat de alegerile bune
pentru sănătate.
61

Calitatea este una dintre condiţiile nurritionale obligatorii
pentru:
./ un stil de viaţă sănătos,
./ reducerea şi înlăturarea problemelor legate de mâncare,
./ a... slăbi.
Când alegem alimente de calitate:
./ evident, ne menţinem starea de sănătate;
./ invesrirn în sănătatea noastră (altfel, probabilitatea de a
da bani mai târziu pe medicamente este destul de mare);
./ învăţăm să facem din ce în ce mai multe alegeri bune şi
în alte domenii - mintea este centrată pe ce este mai bun
pentru nOI;
./ învăţăm să ne pretuirn, să fim importante pentru noi
însene, să avem din ce în ce mai mult grijă de corpul nostru;
./ dacă suntem importante pentru noi însene, ne cresc
stima de sine şi puterea personală. Şi asta înseamnă putere
merabolica.
Dacă nu ne asigurăm la o masă nutrienţii de care avem
nevoie, făcând rabat de la calitate, creierul va trimite mesaje de
genul "Mănâncă mai mult!", în speranţa că va primi, până la
urmă, ce are nevoie. Mâncând mai mult, evident, nu vom
obţine rezultatele dorite atunci când dorim să slăbim.
Ce înseamnă mâncare de calitate?
Pentru a afla dacă un aliment este sau nu de calitate, trebuie
să-i aflăm povestea!
62

EXEMPLU
Ce poveste ne-ar putea spun~ ardeiul din grădina
bunicii?
Că a fost plantat şi Îngrijit cu dragoste pentru natură.
de bunica. că este proaspăt. plin de nuirienţi, fără
pestictde, că este plin de aromă şi de vitalitate. că este
gătit cu măiestrie.
EXERCITIU
Gândeşte-te ce poveste ar spune un aliment superprocesat,
cumpărat de la supermarket. Cum a fost pregătit şi vândut?
Dacă un aliment are o poveste bună de spus, atunci acesta
este de calitate.
Orice aliment transmite corpului informaţie - despre sine,
despre originile sale, despre transformările sale şi despre cât de
bun este pentru organism.
"Să luăm exemplul unei roşii. Dacă solul în care a crescut
este sărăcit, roşia are un conţinut scăzut de minerale, mai putin
zahăr natural şi mai mulţi acizi, ceea ce înseamnă că va fi tare,
fără gust şi inferioară din punct de vedere nutritional. Dacă a
fost stropită cu pesticide şi ierbicide, va căra mesaje către
corpul tău că este cancerigenă, mutagenă şi neurotoxică. Dacă
a fost crescută într-o cultură impersonală, roşia va fi fără viaţă
şi nu va avea farmec. Dacă este culeasă de un imigrant prost
plătit, căruia nu i se dau beneficii şi care are puţine drepturi,
atunci roşia «este ipocrită şi îi lipseşte integritatea». Dacă este
tocată de maşină împreună cu alte mii de roşii, livrată la un
fast-food şi aruncată într-o chiflă împreună cu carne de la o
vacă, animal care a suferit traume şi mai mari, atunci roşia
«este sinucigaşă sau chiar criminală, pentru că şi-a pierdut
sufletul şi nu are vreo motivaţie de a trăi». Cred că ai înţeles
63

ideea" (Slow Down Diet. Eating for Pleasure, Energy, & Weight
Loss, Mare David, Healing Arts Press, Rochester, Vermont,
2005, pag. 47).
Ce nu vom afla vreodată de pe eticheta unui produs: cum
a fost crescut, transportat, preparat, vândut, deşi el conţine o
multime de astfel de informaţii care vor interactiona în corpul
celui care îl mănâncă.
Găseşte-ri strategiile care ţi se potrivesc pentru a te
aproviziona cu mâncare de calitate şi nu privi acest lucru ca pe
o povară. Este o investitie extraordinară în sănătatea ta şi a
familiei şi o condiţie nutriţiona1ă obligatorie, dacă vrei să-ri
îrnbunătăţeşti relaţia cu mâncarea şi să scapi de provocările din
acest colţ al vieţii tale.
DE REFLECTAT
Ce poti face pentru
a creşte calitatea hranei tale şi a familiei?
Tema 2. Conşttenţa
la masă
EXEMPLE
Intr-o zi, mi s-a întâmplat să muşc dintr-un măr, fără să fiu
atentă la ce mănânc, crezând că este o roşie. Am mestecat
câteva secunde fără să îmi dau seama, de fapt, ce este. Nu
puteam să identific nici gustul, nici textura.
Când vezi mâncarea preferată, e posibil "să-ri lase gura apă"
sau "să te roadă stomacul".
Sau să ţi se strepezească dintii, dacă vezi ceva despre care ştii
că e acru.
64

Când te uiţi la un bol cu cereale, probabil că îţi va creşte
nivelul glicemiei din sânge.
Deci e suficient să vedem sau să ne gândim la mâncare şi să
se şi producă modificări în sistemul digestiv. Toate aceste
semnale cu privire la gust, plăcere, aromă şi stimularea vizuală
a unei mese reprezintă faza cefalică a procesului gastro-secretor,
responsabilă de 30-40% din răspunsul digestiv al unei mese.
Dacă faci altceva în timp ce mănânci, dacă nu eşti atentă la
gust, la aromă, la culoare etc., pierzi aşadar 30-40% din
puterea metabolică,
Prin urmare, un factor foarte important care influenţează
metabolismul este prezenţa la masă, gradul de conştientă, a fi
la masă 100%.
Atunci când suntem cu mintea haihui şi nu suntem atente
la gust, la aromă, se mai întâmplă ceva: nu se trimit informaţii
la creier despre masă, iar creierul transmite următoarea
informaţie: "Nu ştiu să fi mâncat. Mi-e foame!". Vom mânca,
aşadar, mai mult, deoarece nu suntem atente la masă.
EXPERIMENT
S-a făcut un studiu la Universitatea Cornell legat de
consumul de popcorn în sala de cinema. Subiectii dintr-un
grup au primit câte o găletuşă medie cu flori cele, iar cei din alt
grup, una mare. Popcornul era vechi de cinci zile, iar subiecţii
nu ştiau asta.
Cei care au primit găleţile mari au mâncat cu 53% mai
multe Horicele decât ceilalţi. Nu pentru că le-a plăcut
popcornul, ci pentru că erau obişnuiţi să rnănânce Horicele în
timp ce se uită la film. Dacă ar fi fost atenţi la gust, probabil
că ar fi mâncat mult mai puţin sau chiar deloc ...
(www.foodpsychology. cornell. edu)
6fj

In Japonia, nu poţi să mănânci şi să mergi în acelaşi timp,
deoarece este nepoliticos. La noi, chiar dacă e tot nepoliticos,
vezi pretutindeni în jurul tău, pe stradă, pe cineva care
mănâncă.
EXPERIMENT
Prin 1987, s-a făcut un studiu psihologic pe baza ascultării
dihotomice. Subiecţii mâncau în timp ce primeau mesaje
diferite în fiecare ureche. S-a observat o scădere a absorbtiei de
minerale la nivelul intestinului gros. Rezultatele s-au menţinut
timp de o oră. E ca şi cum ai mânca în timp ce te uiţi la
televizor şi vorbeşti la telefon, situaţie în care digestia poate fi
afectată chiar şi o oră (WWW.gdStrojournal.org, iulie 1987, voI.
93, cap. 1, pag. 91).
EXERCITIU
Verifică dacă eşti conştientă la masă. Eşti prezentă sau te
gândeşti la altceva? Ce miros are mâncarea? Cum arată? Ce
gust are? Îţi place? Eşti mulţumită de masa ta?
Dacă nu eşti prezentă la masă, e important să ştii că poţi
renunţa la o obişnuinţă nefastă în 21 de zile! Încearcă!
Există o înţelepciune a stomacului, care a acumulat foarte
multă experienţă şi care ştie exact de ce are fiecare nevoie. Este
nutritionistul nostru cel mai de încredere şi trebuie să-i
acordăm toată atenţia atunci când căutăm răspunsuri
nutriţionale.
Este vorba despre sist~mul nervos enteric. Acesta:
../ este una dintre componentele sistemului nervos
autonom vegetativ;

.( cuprinde o reţea de 100 de milioane de neuroni, situaţi
în pereţii tractului gastrointestinal;
.( controlează evenimentele din-sistemul digestiv;
.( poate răspunde la evenimente din altă parte a corpului,
cum ar fi la cele din creier;
.( trimite un flux mai mare de informaţie neuronală către
creier, decât primeşte de la acesta; deci se pare că nu creierul
este cel care comandă ce să mâncăm şi cum să fie metabolizată
mâncarea;
./ ne poate oferi informaţii despre ce ne face bine şi ce nu,
care sunt combinaţiile acceptate de corpul nostru, cât şi când
să mâncăm, cu condiţia să mâncăm în stare de relaxare, să fim
atente, conştiente la masă.
Avem posibilitatea, aşadar, să beneficiem de "înţelepciunea"
stomacului dacă mâncăm în stare de relaxare, atente întrutotul
la această experienţă şi la semnalele primite de la propriul corp.
Ea îmi "va spune", de exemplu, că un ingredient sau o
combinaţie de ingrediente îmi face rău, care e cantitatea de
mâncare de la o masă sau când să mănânc.
EXERCIŢIU
Cei care practică yoga vorbesc de "punctul de energie". Este
momentul la masă când, dacă te opreşti din mâncat, eşti sătulă
şi plină de energie. Dacă nu eşti atentă şi treci de el,
conrinuând să mănânci, te vei ridica de la masă obosită.
Verifică de 3-4 ori în timpul mesei cum te simţi şi fii atentă
lasemnalele venite de la corpul tău. Dacă te opreşti din mâncat
în punctul de energie, este posibil să simţi un pic de foame, o
dorinţă de a mai mânca. însă vei avea suficientă energie pentru
a o folosi în alte activităţi, uitând imediat de dorinţa de a mai
mânca. POţi identifica acest moment doar dacă eşti prezentă la
masă 100%.
67

"A învăţa să ai încredere în corpul tău e la fel cu a învăţa să
ai încredere în sentimentele tale, ia timp şi nu poţi grăbi
procesul" (The Food 6- Feelings Workbook: A Full Course Mea!
on Emotional Health, Karen R. Koenig, LCSW, M.Ed, Gurze
Books, Carlsbad, SUA, pag. 206).
DE REFLECTAT
Mănânci în timp ce desfăşori şi alte activităţi?
Ţi s-a întâmplat vreodată să ai un sentiment despre ceva sau
cineva (şi să nu aibă la bază un gănd raţional, ci o impresie
din ... stomac)?
Tema 3. Plăcerea
cu care mâncăm
Când rnâncărn, căutăm plăcerea gustului şi evităm durerea
foamei.
Dacă rnâncărn doar de foame sau "pentru că trebuie",
creierul, care aşteaptă să primească mesaje de plăcere, va trimite
informaţia: "Nu-mi amintesc să fi mâncat! Mi-e foame!". Aşa
că există o probabilitate mare să mâncărn mai mult dacă
mâncarea nu ne place. Din această perspectivă, îţi dai seama
acum cât de "eficiente" sunt dietele care îţi impun să mănânci
ceva ce nu-ţi place.
Pentru noi, oamenii, plăcerea are două componente:
-/ o componentă inconştienră;
-/ o componentă conştientă, plăcerea fiind rnodelară de
intelect. Chiar dacă îmi f5lace mult un aliment, nu voi mânca
o cantitate prea mare pentru că ştiu că îmi va face rău.
6S

Situaţii problematice
legate de plăcere:
1. Sunt oameni care înlocuiesc plăcerile din alte sfere ale
vieţii (carieră, sexualitate, relaţii) cu plăcerea mâncatului.
EXERCIŢIU
Dacă te recunoşti în această categorie, fă o listă cât mai
mare cu activităţi care îţi plac - o plimbare în parc, vizita unui
prieten, pregătirea cinei, o şedinţă de masaj etc. Apoi, reciteşte
lista şi bifează activităţile pe care le poţi include în viaţa ta (Azi!
Nu peste o lună/un an ... ). De acum încolo, încearcă să aduci
în programul tău zilnic aceste activităţi. Vei observa că ţi se va
schimba şi stilul de mâncat .
.........................................................................................
.........................................................................................
.........................................................................................
.........................................................................................
2. Sunt oameni care nu vor să simtă plăcerea la masă pentru
că cred că vor mânca mai mult şi se vor îngrăşa.
EXERClnU
Dacă te recunoşti în această categorie, gândeşte-te la
alimentele care îţi plac. Fă o listă cu ele. Alege în fiecare zi 1-2
dintre ele cu care să te recompensezi atunci când vrei. Când
vine momentul, savurează bucăţică cu bucăţică, în stare de
relaxare. Dacă te cuprind remuşcările, alungă acest gând! Cu
siguranţă meriti un moment de relaxare şi de răsfăţ, rupt din
tumultul vieţii cotidiene.
69

.........................................................................................
.........................................................................................
.........................................................................................
.........................................................................................
PLăcerea este un catalizator al stării de relaxare şi ştim deja
că, în această stare, este accelerat metabolismul. PLăcerea cu
care obişnuim să mâncăm spune mai multe despre noi.
EXEMPLU
Maria mănâncă, în general, fără gust. Cu foarte puţină sare,
fără piper, fără condimente. Mâncarea nu trebuie să fie nici
rece, nici caldă. Mâncarea ei trebuie să fie, aşadar, NEUTRA. Nu
am putut să nu corelez această lipsă de gust, de plăcere la masă
cu modul în care îşi trăieşte viaţa. A căutat mereu să evite orice
experienţă care ar fi scos-o din zona de confort. Dacă i se
propune ceva, primul răspuns, chiar înainte de a evalua oferta,
este "Nu". Dacă mai stă să se gândească, începe să îşi imagineze
cum ar fi noua experienţă, dar tot tergiversează.
Ea este un bun exemplu pentru faptul că modul cum
experimentăm plăcerea la masă este o oglindă pentru felul cum
experimentăm plăcerea în viaţă.
DE REFLECTAT
Dacă ar fi să mănânci" exclusiv mâncăruri
ar arăta meniul tău?
care îţi plac, cum
70

Tema 4. Ritmul
meselor
Ritmul este pretutindeni în viaţa noastră - de la bătăile
inimii la respiraţie. Şi motorul unei maşini are ritm, şi mersul
pisicii are ritm.
Cum ne poate ajuta ritmul să ne îmbunătăţim
metabolismul?
Creşterea în greutate, neplăcerile digestive, pofta de
carbohidraţi pot fi rezolvare regăsind ritmul de care avem
nevoie.
EXPERIMENT
Dacă sari peste micul dejun, când vine prânzul şi îţi va fi
foame, vei alege alimente bogate în calorii, potrivit unui studiu
realizat de o echipă de cercetători de la Imperial College din
Londra.
Dacă sari peste micul dejun, asta îţi perturbă activitatea
cerebrală, mai ales o zonă a cortexului orbito-frontal asociată
cu stim ulii plăcerii din circuitul recompensei. Se va declanşa o
supraactivare a acestei regiuni corticale atunci când vei da peste
alimente bogate în calorii.
Voluntarii din cercetarea cu pricina au consumat, în medie,
cu 200/0 mai multe calorii când n-au mâncat dimineaţa, decât
atunci când au luat micul dejun. (www.bbc.com/news)
Un ritm al meselor implică în mod obligatoriu micul
dejun.
Dacă ignori prânzul, seara te vei trezi cu o foame de
nestăvilit. Corpul cere, de fapt, nutrienţii de care a fost privat
în timpul zilei. Nu este o problemă de voinţă faptul că nu te
7.1

vei putea abtine de la a mânca o mulţime de alimente care îţi
fac poftă. E o problemă de ... ritm.
"Stăpâneşte ritmul şi vei stăpâni metabolismul." (Slow
Down Diet. Eating for Pleasure, Energy, & Weight Loss, Mare
David, Healing Arts Press, Rochester, Vermont, 2005, pag.
82).
Dar care e, de fapt, ritmul corpului nostru când vine vorba
de mâncare? Dacă vom respecta acest ritm, ne vom bucura de
un metabolism excelent.
Indicatorul cel mai la-ndemână pentru a şti la ce nivel
funqionează metabolismul, pentru a ne stabili ritmul în
functie de acesta, este temperatura corpului.
• Seara şi dimineaţa foarte devreme, temperatura corpului
scade;
• Dimineaţa, când ne trezim şi soarele a răsărit, temperatura
corpului creşte, fiind un moment prielnic pentru a lua
micul dejun;
• Temperatura corpului continuă să crească încet, cu un
vârf la prânz, între 12.00 şi 13.30, când este soarele sus pe cer;
aceasta este perioada când avem putere merabolică foarte mare,
ideală pentru cea mai copioasă masă a zilei;
• între 14.00 şi 17.00, temperatura corpului începe să scadă
şi majoritatea dintre noi ar dormi (italienii, de exemplu,
respectă ritmul natural al corpului şi se odihnesc în această
perioadă);
• între 16.00 şi 18~00, temperatura corpului începe să
crească uşor şi este o perioadă bună pentru o mică gustare, ca
să nu mâncăm prea mult la cină;
72

• după ora 21.00, temperatura corpului scade, ne pregătim
de culcare, mesele copioase nu au ce căuta în programul
nostru.
Dacă vrei să te bucuri de putere metabolică maximă, nu
mânca atunci când temperatura corpului este scăzută, când
corpul se pregăteşte de odihnă.
"Când mănânci e la fel de important cu ce mănânci." (Slow
Down Diet. Eating for Pleasure, Energy, 6- Weight Loss, Mare
David, Healing Arts Press, Rochester, Verrnont, 2005, pag. 86)
EXERCITIU
Gândeşte-re la un plan care să aducă ritm în viaţa ta.
Trezeşte-te, de exemplu, mai devreme cu zece minute măcar, ca
să te asiguri că iei micul dejun.
Găseşte o modalitate prin care nici prânzul, dar nici cina să
nu lipsească vreodată din programul tău.
Stabileşte o listă cu reţete care îţi plac şi nu îţi iau foarte
mult să le pregăteşti. Să ştii mereu ce vei mânca a doua zi, ca să
poţi să te pregăteşti mai uşor.
Acestea sunt doar câteva idei, dar sunt sigură că fiecare
poate să-şi stabilească propriul plan şi să-şi atingă scopurile.
Meditează mereu că meriti să ai grijă de tine.
DE REFLECTAT
Ce înseamnă ritm pentru tine?
Gândeşre-te la toate lucrurile pe care le poţi face pentru a
aduce mai mult ritm în viaţa ta.
73

Tema 5. Puterea metobolică a gândurilor
Cum pot influenţa gândurile metabolismul?
Orice gând negativ, de genul "sunt grasă", "sunt
dependentă de mâncare", "nu pot fi iubită", "nu reuşesc să
slăbesc", creează în organism chimia stresului, când sistemul
digestiv functioneaza la capacitate minimă. Mâncarea poate sta
în stomac de la câteva minute la câteva ore, până reuşim să ne
relaxăm, iar sistemul digestiv să-şi reia functiile.
Ce facem cu aceste gânduri negative?
"Sunt grasă" se poate transforma în:
"Sunt într-o frumoasă călătorie de (re)descoperire de sine,
în care învăţ cum să mă hrănesc, cum să-mi iubesc corpul.".
"Sunt dependentă de mâncare":
Pot spune, aşadar, că sunt dependentă de ceva care mă ţine
în viaţă? E ca şi cum aş zice că sunt dependentă de aer.
"Nu pot fi iubită" poate deveni:
"Sunt iubită deja: de părinţi, de bunici, de prieteni; nu POt
controla iubirea; ea vine şi pleacă când vrea; tot ce pot face este
să mă relaxez".
"Nu pot ajunge la greutatea ideală."
Ce este greutatea ideală? Greutatea din liceu? Greutatea pe
care am avut-o când m-arn măritat? Greutatea modelelor din
reviste?
Caută să găseşti greutatea naturală. O să îţi dai seama dacă
ai ajuns la greutatea najurală dacă o menrii uşor, confortabil,
mâncând şi făcând exerciţii care fac parte din stilul tău sănătos
de viaţă. Nu e constantă, se modifică de-a lungul vieţii.
74

Gândurile negative trebuie, aşadar, reformulate, cum am
văzut şi în modulul trecut, când am vorbit despre credintele
nurritionale toxice, pentru a diminua pe cât posibil stresul din
organism.
Tot gândurile sunt cele care au putere asupra metabolismului
atunci când împărţim alimentele în bune şi rele. Nu
există, de fapt, alimente bune sau rele, ci alimente care îmi fac
bine sau rău. Voi afla dacă un aliment îmi face rău doar dacă
sunt atentă la semnalele care vin de la corpul meu.
De fiecare dată când preluăm informaţii din exterior, gen
mâncare bună/rea:
• riscăm să nu mai fim atente, de fapt, la propriul corp;
• oprim procesul de descoperire, de investigare;
• nu mai suntem curioase;
• această evaluare ne poate aduce suferinţă şi frustrare.
In concluzie, pentru a accesa puterea metabolică a gândirii:
• identificăm gândurile negative;
W
• le reforrnulăm / înlocuim cu gânduri pozitive;
W
• ne relaxăm;
W
• avem putere metabolică mai mare.
DE REFLECTAT
Care sunt gândurile care te motivează să mănânci sănătos,
să mănânci ce e mai bine pentru tine?
75

Tema 6. Relaxarea
EXEMPLU
Un medic chinez care avea neplăceri digestive, chiar dacă
era sănătos şi cunoştea atât de multe lucruri despre vindecarea
naturală, a venit la Mare David, coach în Psihologia
comportamentului alimentar, să-i ceară ajutorul. Nu era însă
dispus să schimbe ceva în viaţa lui.
Marc l-a întrebat, evident, ce şi cum mănâncă. Meniul său
consta într-un Egg McMuffins la micul dejun, doi Big Macs la
prânz şi două felii de pizza seara. "Micul dejun" şi "prânzul"
erau luate în timp ce conducea prin traficul intens.
Mare i-a cerut doar să oprească maşina într-o parcare şi săşi
savureze "micul dejun" şi "prânzul", îmbucătură cu îmbucătură.
Să fie atent la ce mănâncă, să fie 100% prezen t în această
experienţă, timp de 20 de minute. Deoarece, de fapt, avea
nevoie să încetinească ritmul, să se relaxeze, să-şi ofere timp la
masă şi în viaţă. Rezultatul? După două săptămâni, medicul
chinez l-a sunat pe Mare plin de entuziasm şi i-a spus că se
simte bine şi că a descoperit că urăşte BigMacs, că e firesc să îl
mănânci în fugă şi cu mult ketchup, ca să nu îi simţi gustul.
Acesta este un exemplu care pune în lumină puterea
relaxării. De aici putem învăţa că uneori nici nu este nevoie să
ne folosim voinţa pentru a ne lăsa de alimentele care ne fac rău.
Relaxarea este cea care a permis accesul la înţelepciunea
corpului, cea care ne spune ce e bine şi ce nu e bine pentru noi.
EXERCITIU
Verifică de câteva ori în timpul mesei respiraţia. Dacă este
rapidă, superficială, opreşte-te din mâncat, eşti în stare de stres,
Inspiră adânc, cam 80% din capacitatea plămânilor, şi expiră
76

100%, pentru a elimina aerul rezidual. Repetă de câteva ori,
până te relaxezi.
EXERCIŢIU
încearcă să oferi mai mult timp meselor tale. Chiar dacă
asta înseamnă să dormi cu 20 de minute mai puţin sau să
rămâi la serviciu 20 de minute peste program. Sunt sigură că
24 de ore sunt suficiente pentru a ne permite mese liniştite şi
relaxate, chiar dacă trăim cu iluzia că avem mereu altceva mai
important de făcut.
Relaxarea este exact ce avem nevoie dacă vrem:
./ să acordăm importanţă lucrurilor care contează în viaţă;
./ să accesăm înţelepciunea corpului pentru a afla ce ne
face bine şi ce nu;
./ să fim sănătoase;
./ să avem o relaţie bună cu mâncarea.
DE REFLECTAT
Cândeşte-te de ce ai avea nevoie pentru a fi şi mai relaxată
la masă. De muzică? De o companie plăcută? De mai mult
timp?
77

MODULUL 5.
MESAJELE PE CARE
TREBUIE SĂ LE
A
A
INŢELEGEM CAND
VREM SĂ SLĂBIM SAU
SĂ NE VINDECĂM
Provocările legate de mâncare - inclusiv kilogramele în exces
- au puţin sau deloc de-a face cu ... mâncarea.
Psihologia comportamentului alimentar în schimbare:
• este un domeniu nou, care vede relaţia noastră cu
mâncarea (cum mâncărn, cum ne raportăm la mâncare,
provocările cu care ne confruntăm) ca pe o uşă către zone
profunde ale psihicului nostru;
• oferă o viziune nouă nu doar asupra modului cum
mâncăm, ci şi asupra modului cum ne schimbăm în funcţie de
relaţia noastră cu mâncarea, cum se modifică viaţa noastră în
alte domenii în urma schimbării modului cum mâncăm.
TEMELE MODULULUI 5:
1. înţelepciunea provocărilor legate de mâncare şi sănătate
2. Puterea metabolică a poveştii personale
3. Importanţa miturilor fiecărei culturi
4. O poveste de succes
78

Tema [, Tnte/epCiunea provocări/ar legate de
mâncare şi sănătate
EXEMPLU
Când eram mică, îmi plăceau mult baclavalele, însă într-o
zi am mâncat două-trei baclavale, mult prea multe pentru un
copil. M-am simţit foarte rău şi mi-am promis să nu mai
mănânc vreodată baclavale.
Ce am învăţat? Experienţa mi-a spus despre mine că am
fost lacomă. Am învăţat că trebuie să fiu tem pe rată, că excesul
aduce suferinţă.
EXEMPLU
Alexandra ar fi vrut să fie cu zece kilograme mai uşoară. Ca
să slăbească, a ţinut diete şi a mers la sală. Reuşea să slăbească,
dar nu după mult timp se îngrăşa din nou.
Câteva detalii despre Alexandra:
• nu-i plăcea munca pe care o desfăşura;
• ura locul unde trăia;
• nu găsea gust în mâncarea pe care o alegea atunci când
ţinea diete;
• îşi amintea cu părere de rău despre copilărie, pe care o
considera anostă şi plictisitoare.
Mesajele ascunse în spatele celor zece kilograme:
• avea nevoie de mai multă plăcere în viaţa ei;
• avea nevoie să savureze bunătăţile pe care le adoră;
• de alegerile ei depindeau jobul, cariera, casa, pentru a se
simti bine, pentru a se bucura de viaţă;
79

• putea face schimbări în viaţa sa ca să se simtă împlinită,
ceea ce ar ajuta-o şi să slăbească.
Schimbări
pe care a ales să le facă:
• a introdus în meniu rnâncăruri care îi plăceau;
• şi-a luat o vacanţă;
• a căutat activităţi care o făceau să se simtă relaxată;
• s-a gândit ce alegeri mai poate face pentru a fi cât mai des
cu zâmbetul pe buze.
Mesajul pe care îl ascund mereu provocările legate de
mâncare:
../ ne duce către zone mai profunde ale psihicului nostru;
../ dacă nu îl înţelegem, îl ignorăm sau nu suntem dispuşi
să-I receptăm, nu ne vom rezolva problemele în legătură cu
mâncarea;
../ ne atrage atenţia că undeva, într-un colţ al sufletului
nostru, se află, de fapt, o problemă care se cere a fi rezolvată;
../ dacă nu ţinem cont de el, degeaba mâncărn puţin, ţinem
diete drastice şi facem exerciţii epuizante; vom reuşi iniţial să
slăbim, dar vom câştiga la loc kilogramele pierdute, iar acest
fapt se va întâmpla, cel mai probabil, în următorii doi ani.
Orice neplăcere legată de mâncare nu trebuie văzută ca o
problemă. Ne ajută să înţelegem ce schimbări trebuie să facem
în diverse domenii ale vieţii.
EXEMPLU
Ioana a fost bătută în copilărie de tatăl său.
In prezent, are 30 de kilograme în plus faţă de greutatea
normală. Ioana se simte în siguranţă, tinând astfel bărbaţii la
distanţă. Crede că niciun bărbat nu poate să-i dea atenţie dacă
este supraponderala. Kilogramele în plus, însă, îi afectează
80

sănătatea: are o problemă cu inima. Acesta este simptomul care
îi atrage atenţia că are nevoie de o schimbare de viziune. Are,
de fapt, nevoie să se împace cu trecutul ei, să-I accepte, să
înveţe să ierte pentru a-şi vindeca rănile copilăriei.
Simptomele, ca şi provocările în legătură cu mâncarea:
./ sunt uşi către lumea noastră interioară;
./ ne ajută să ne (re)descoperim,
./ ne ajută să aducem la lumină zone demult uitate şi ascunse
conştiinţei, pentru că ne-au făcut să suferim în trecut.
EXERCIŢIU
înainte să ne apucăm de slăbit, să ne întrebăm:
./ Ce ascunde, de fapt, dorinţa mea de a slăbi?
./ Sunt sinceră cu mine că vreau doar să arăt mai bine?
./ Cum aş vrea, de fapt, să mă simt?
./ Ce mă împiedică să simt în prezent asta?
./ De ce aş avea nevoie cu adevărat în acest moment?
Ce înseamnă sănătate? Este o stare de bine, când nicio boală,
niciun simptom nu se manifestă.
Evident, ne dorim să fim sănătoase. Multe dintre noi însă
avem obiceiuri bune (rnâncărn sănătos, facem sport), dar nu
pentru că iubim viaţa sau pentru că vrem să fim sănătoase, ci
din frică - de boală, de moarte. Iar tot ceea ce facem din frică
creează stres, iar stresuL.. am văzut ce urmări are asupra
organismului sau când vrem să slăbim.
în concluzie, orice simptom, manifestare a unei boli,
neplăcere digestivă:
.; nu indică doar o schimbare la nivel fiziologic;
81

./ poate să ne sugereze necesitatea de a face o schimbare în
alte planuri - relaţii, carieră, sexualitate, finanţe etc.
Pentru a ne vindeca, pentru a slăbi e nevoie:
./ să găsim mesajul profund pe care simptomull provocarea
legată de mâncare îl transmite;
./ să rezolvăm problemele din diverse zone ale psihicului
către care mesajul ne îndreaptă, pe care le-am lăsat nerezolvate,
într-un con de umbră.
DE REFLECTAT
Tu de ce crezi că te îmboinăveşti?
Tema Z. Puterea merabolică a poveştii personale
Când suntem mici, începem "să scriem" povestea
personală. Ce-am "scris" atunci, cu ani în urmă, ne
influenţează deciziile şi actiunile prezente. Povestea personală
se repetă, schimbându-se doar contextul, personajele.
EXEMPLU
Georgiana a avut o mamă alcoolică şi un tată care lipsea
mult de acasă. Când era mică, se credea răspunzăroare pentru
a ţine familia unită. Tatăl său a plecat de acasă şi nu l-a mai
văzut zece ani.
Georgiana s-a căsătorit cu un om care era nevoit, din cauza
serviciului, să plece deseori de acasă. De fiecare dată când
pleca, ea se temea că va rămâne singură, aşa cum se temea şi în
copilărie că tatăl său nu se va mai întoarce şi, cu fiecare plecare,
82

se refugia în bucătărie şi mânca peste măsură. Mâncarea era
punctul de sprijin, prietenul care nu o părăsea, niciodată.
Cu fiecare plecare a soţului, Georgiana repeta iarăşi şi iarăşi
povestea personală în care fusese părăsită de figura sa paternă .
.
Întârnplările din copilărie, aşa cum le-am trăit şi le-am
înţeles atunci, ne-au determinat să scriem o poveste pe care, în
prezent, o repetăm sub diverse forme. Povestea personală a
Georgianei sună cam aşa: "Bărbaţii mă părăsesc. Rămân
singură şi neajutorată. Singurul meu prieten de încredere pe
care mă pot baza este mâncarea".
Rezolvarea problemei vine de la rescrierea poveştii
personale - nu se schimbă faptele, ci modul cum sunt
interprerate. Dacă tatăl Georgianei a plecat de acasă şi nu s-a
mai întors, asta nu înseamnă că toţi bărbaţii vor face la fel.
Georgiana îşi poate spune
că:
../ sotul său nu este tatăl său;
../ situaţia în noua sa familie este complet diferită;
../ este firesc ca soţul său să plece de acasă în delegaţie,
având în vedere serviciul său;
../ poate să facă o mulţime de activităţi care îi fac plăcere
când rămâne singură - să facă chiar un plan de a-I întâmpina
pe soţul său când se întoarce acasă (de exemplu, să gătească
mâncărurile lui preferate, să-I invite la restaurant sau la
plimbare într-un loc nou).
Reinterpretarea poveştii personale ne ajută, aşadar, să ne
îmbunătăţim relaţia cu mâncarea, să găsim soluţii la
provocările legate de mâncare. Inlătură stresul din organism,
despre care ştim deja că aduce atât de multe efecte negative, că
încetineşte funcţionarea aparatului digestiv sau că favorizează
producerea de toxine.
83

Să ne rescriem, aşadar, povestea personală pentru:
./ a scăpa de conditionările trecutului;
./ a ne simţi bine cu noi înşine;
./ a ne manifesta autentic;
./ a ne putea împlini menirea pe care o avem pe acest
Pământ.
"Tot ceea ce se întâmplă cu noi este parte a călătoriei de
întoarcere către noi înşine" (The Gift of Gur Compusions. A
Reuolutionary Approach to SelfAcceptance and Healing; Mary
O' Malley, New World Library, Novato, SUA, pag. 271).
EXERCITIU
Pasul 1. Identificarea poveştii personale. Este povestea pe
care o tot repeţi sub diferite forme. Gândeşte-te la provocările
cu care te-ai confruntat de-a lungul timpului şi încearcă să
găseşti punctele comune.
De exemplu, o prietenă de-ale mele ori de câte ori intră
într-un proiect nou trăieşte o mare teamă: aceea de a nu greşi.
Depune toate eforturile pentru "a face lucrurile perfect", de
frică să nu ajungă în situaţia de a le reface. Povestea ei sună cam
aşa: "Trebuie să fac orice lucru perfect, pentru că altfel trebuie
să-i refac şi asta înseamnă să mă fac de ruşine, iar ceilalţi nu mă
vor accepta şi iubi."
Iată evenimentul care a determinat-o să-şi scrie această
poveste personală: în copilărie, într-o zi când desena, ştergând
din când în când cu guma, tatăl său i-a spus: "Tu mai mult
ştergi decât să desenezi!". Acest lucru a făcut-o să se simtă
ruşinată şi vinovată. De atunci, a trăit mereu cu frică să nu se
mai întâlnească cu această situaţie. "Făcând perfect" lucrurile,
a încercat să arate că e într-un anumit fel (altul decât cel
autentic), pentru a fi acceptată şi iubită.
84

Caută, aşadar, povestea pe care o tot repe ţi şi care te
împiedică să te manifeşti autentic şi aşterne-o pe hârtie aici:
......................................................•...................................
Pasul 2. Asumă-ri povestea personală! Nu poţi să renunţi la
cevace nu accepţi că ai...
Pasul 3. Rescrie povestea personală! Acum, că ai găsit
povestea şi că ai acceptat-o, e nevoie să o rescrii. Asta, ca să
scapi de conditionările trecutului, să scoţi la lumină
potenţialul tău, să fii tu însăţi. Schimbarea poveştii personale
te va ajuta să-ţi schimbi metabolismul.
Scrie-ţi povestea personală astfel încât să te ajute să ai
succes. Gândeşte-te cum crezi că te vei simţi atunci când ţi se
vor împlini visele. Mai fericită? Foarte bine! Simte-te fericită
acum! Ai o mulţime de motive. Caută-le!
îţi vei scrie povestea aşa cum vrei tu şi vei crea în organism
premisele pentru a reuşi să-ţi atingi acel scop despre care
credeai că te va face fericită.
ss

De exemplu, prietena mea poate să îşi spună că lucrurile nu
pot fi mereu perfecte, că sunt o mulţime de factori pe care nu
îi putem controla atunci când întreprindem ceva, că poate face
alegeri astfel încât să opteze pentru activităţile pe care vrea să
le desfăşoare, că dacă greşeşte, asta nu îi scade valoarea
personală, că poate fi fericită fără să facă lucrurile perfect, că
poate fi acceptată şi iubită fără să facă lucrurile perfect.
Te aştept cu povestea ta. dar şi cu Întrebări sau opinii.
la contactomananc-inteligentro. Astfel. te voi putea ghida
pentru a te descoperi mai bine. dacă nu ai făcut-o deja
tu. după parcurgerea acestor rânduri.
EXERCITIU
Aminteşte-ţi şi scrie mai jos povestea ta nutritională: când
ai ţinut diere, dacă au avut succes, ce obişnuieşti să rnănânci,
ce te-ai aŞteptat să obţii prin ţinerea unei diete, după ce urmezi
programe de firness sau te duci la înot, probleme de sănătate
cu care te-ai confruntat şi cum le-ai făcut faţă etc.
86

.........................................................................................
.........................................................................................
Acum încearcă să înţelegi aceste provocări ca pe nişte
condiţii, nişte factori foarte importanţi care te-au ajutat să fii
femeia din prezent. Toate aceste evenimente care fac parte din
povestea ta nutritională te-au ajutat să iubeşti mai mult? Să te
cunoşti mai bine? Să găseşti bunătatea din oameni? De fapt, ce
au încercat ele să facă pentru creşterea sufletului tău? Rescrie
povestea ta nutritională astfel încât să te împaci cu diverse părţi
ale tale, într-un mod pozitiv, care să aducă relaxare şi pace
sufletului (găseşti exerciţiul pe larg în The Slow Down Diet.
Eatingfor Pleasure,Energy & Weight Loss, de Mare David).
EXERClnU
Ia un creion şi acordă-ţi câteva minute de linişte şi relaxare.
Aşterne pe hârtie care crezi că este menirea ta pe această lume .
.........................................................................................
87

.........................................................................................
Menirea ta poate fi o mamă bună, să faci descoperiri în
diverse domenii, să aperi oameni, să fii dedicată naturii, relaţiei
cu Pământul, să creezi lucruri noi etc. Tu eşti singura în măsură
să ştii ce ai de făcut în această lume.
Menirea este legată de scopurile mari, importante în viaţă,
cum ar fi:
./ să ne exprimăm autentic;
./ să exprimăm ceea ce suntem ca fiinţe umane;
./ să creăm;
./ să ne oferim darurile cu care am fost înzestraţi.
"Este posibil să te trezeşti dimineaţa cu o dragoste
statornică pentru tine însuţi, o apreciere profundă pentru
darul vieţii şi o curiozitate fermecătoare legată de locul unde
urmează să te poarte aventura. Nu este doar posibil, este
dreptul tău din naştere" (The Gift of Gur Compusions. A
Revolutionary Approach to Se/fAcceptance and Healing, Mary
O'Malley, New World Library, ovato, SUA, pag. 17).
EXERCITIU
După ce ai scris care este menirea ta, gândeşte-re cum poţi
să faci să rezoneze cu ea modul cum mănânci .
.........................................................................................
88

......................................................................................... ·
EXEMPLU
Alina are un serviciu care o pune în situaţia de a călători
mult în alte ţări. Se simte bine şi are un metabolism bun
pentru că îi place ce face şi s-a obişnuit să experimenteze şi să
rnănânce cu plăcere mâncăruri noi, cât mai diverse. Astfel,
felul de a mânca al Alinei este în slujba menirii sale.
Dacă vei reuşi să-ţi stabileşti un stil de a mânca ce rezonează
cu menirea personală, vei putea să fii în acord cu tot ce
Înseamnă existenţa ta pe acest Pământ şi vei beneficia de putere
metabolică maximă.
DE REFLECTAT
Cum ai putea să rescrii povestea personală ca să ai succes
când vei trece prin experienţe viitoare, cum ar fi ţinerea unei
diete?
Tema 3. Importanta miturilor fiecărei culturi
Multe dintre noi facem lucruri pe care le considerăm
interzise (rnâncăm, de exemplu, ceva ce credem că nu avem
voie pentru că ţinem o anumită dietă; mâncăm la ore
nepotrivite; rontăim între mese).
Ne simţim
vinovate.
89

Ne pedepsim prin abuz de SIne (ne înfornerăm, facem
exerciţii epuizante).
Căutăm substitute simbolice (cum ar fi dieta perfectă)
pentru a nu ne mai simţi vinovate.
Acest mod de a gândi este influenţat de miturile din cultura
noastră, aşa cum am văzut în modulul 1.
Pe scurt, spuneam că Adam şi Eva trăiau liniştiţi în grădina
din Eden, însă, la un moment dat, au încălcat regula impusă
de Dumnezeu.
S-au simţit vinovaţi şi au început să creadă că sunt singuri,
incornpleţi, că nu pot fi iubiţi şi trebuie chiar să ucidă pentru
a supravieţui.
Au ales apoi comportamente pentru a-şi dovedi că aceste
credinţe sunt adevărate: abuz de sine, boli, o relaţie defectuoasă
cu mâncarea etc. şi substitute simbolice pentru căutarea
Divinului, pentru a se vindeca de rănile originare.
Aşa cum putem reinterpreta povestea personală, aşa putem
schimba şi această paradigmă, care pare că ne controlează viaţa
şi ne aduce frustrare şi suferinţă (în care fiecare este doar
pentru sine, timpul înseamnă bani, motivaţia principală este
frica).
E nevoie de o schimbare de viziune, bazată pe:
./ iubire;
./ compasiune;
./ cooperare.
E nevoie de o paradigmă legată de suflet (în care frica,
motorul principal, să fie înlocuită de iubire). Aceasta va crea o
nouă chimie în organisrn'şi, prin urmare, un nou metabolism.
Acţionează, aşadar, din iubire. Fă un lucru pentru că îţi
place, pentru că se potriveşte cu sistemul tău de valori, nu
90

pentru că ţi-e frică să nu fii pedepsită sau că ţi-e frică de faptul
că vei scădea în ochii celorlalţi. Tot ce este făcut din iubire îţi
va aduce relaxare, iar aceasta ştim că ne ajută să creăm, să ne
vindecăm, să ne atingem scopurile.
DE REFLECTAT
Gândeşte-te dacă în viaţa ta te ghidezi după paradigma
despre care am vorbit mai sus sau dacă iubirea este cea care îţi
călăuzeşte paşii.
Tema 4. O poveste
de succes
Am ales să scriu şi despre o poveste de succes pentru că mă
bucur să cunosc cât mai mulţi oameni care reuşesc să îşi atingă
scopurile. E o dovadă în plus pentru mine că putem face orice
ne dorim.
Maria s-a apucat de dietă într-o perioadă tulbure pentru
din mai multe puncte de vedere:
ea,
• rămăsese fără serviciu;
• nu avea vreun plan, vreo perspectivă;
• avea, în schimb, rate la bancă şi o chirie de plătit;
• era în prag de depresie.
Şi s-a apucat de dietă, aşa... într-o doară, în ideea "să vedem
ce iese dacă ţin câteva zile de Dukan",
Mai tinuse diete toată adolescenta şi toată tinereţea, dar
avea rezultate doar pe termen scurt, din cauza dietelor
hipocalorice sau disociate, urmate de efectul yo-yo şi de o
încetinire a metabolismului.
91

De data aceasta, a pornit să ţină dieta fără aşteptări, deci
detaşată de situaţie şi, aşadar, relaxată în încercarea de a slăbi.
Văzând rezultatele pe parcurs, a găsit puterea de a merge
mai departe.
Motivaţii pentru
a ţine dieta:
• dorinţa de a fi sănătoasă;
• relaţia cu oamenii dragi din jurul său.
Stresul cel mai mare legat de dietă:
• să nu revină la vechile obiceiuri proaste (rontăiala permanentă,
carbohidrati cu nemiluita, mese dezordonate).
A ales dieta Dukan pentru
că:
../ poţi mânca destul de echilibrat şi de diversificat;
../ nu te lasă baltă după ce slăbeşti - îţi oferă o etapă de
consolidare, de reechilibrare a metabolismului, pregătindu-l
pentru menţinerea greutăţii la care ai ajuns după perioada de
slăbire propriu-zisă;
../ poţi mânca oricât şi oricând;
../ nu stai cu frica în sân pentru câte calorii mănânci;
../ nu ai stresul cântăririi alimentelor;
../ nu rămâi cu burta goală după orele 18.00-19.00;
../ poţi mânca dulciuri, inclusiv ciocolată - făcute după
reţete Dukan.
Acum, după ce a slăbit mai mult de 20 de kilograme, se
simte foarte bine fizic, analizele medicale i-au ieşit bune şi, în
plus, trăieşte fără complexe şi mai încrezătoare în sine.
Spre sfârşitul perioadei Dukan, au apărut şi alte schimbări
benefice: şi-a găsit un loc de muncă part-tirne, iar peste câteva
92

luni, un al doilea job. A trecut şi printr-o perioadă cu un deces
în familie, dar şi-a găsit puterea de a merge mai departe pentru
că e conştientă că aşa este viaţa - cu bune şi cu rele.
Nu vreau să conving pe nimeni că dieta Dukan e bună sau
rea. Fiecare dietă are un sâmbure de adevăr şi trebuie căutată
mereu aceea cu care rezonezi şi ţi se potriveşte într-un anumit
moment al vieţii.
De ce dieta a avut succes în cazul Mariei?
../ pentru că Maria a pornit relaxată în acest demers;
../ a ales un tip de dietă care i se potriveşte stilului său de
viaţă (e mulţumită, de exemplu, că poate să mănânce şi la 1.00
noaptea, dacă vrea, că poate mânca chiar şi ciocolată);
../ a fost motivată de dorinţa de a fi sănătoasă, ceea ce aduce
în organism relaxare a, care favorizează creşterea puterii
metabolice.
Aşa cum am zis, relaţia noastră cu mâncarea este în strânsă
legătură cu celelalte domenii ale vieţii. Dieta a ajutat-o pe
Maria să îşi schimbe viaţa: s-a simţit mai încrezătoare, fără
complexe, iar spre sfârşitul dietei avea deja două joburi. A creat
premisele pentru ca în viaţa ei să apară schimbarea, să-şi atingă
scopurile.
DE REFLECTAT
Dacă ţi-ai dori să ţii dietă,
ce te-ar motiva?
Ai găsit dieta care ţi se potriveşte?
93

MODULUL 6.
UITĂ DE MÂNCATUL ÎN
EXCES, DAR INVITĂ
PLĂCEREA LA MASĂ!
Câteva idei din acest modul:
,/ cât de importantă este senzaţia de foame;
,/ cum ne descurcăm ca să facem faţă poftelor şi rentatiilor,
,/ de ce avem nevoie de plăcere la masă;
,/ de ce mâncăm mult;
,/ ce mesaj ne transmite mâncatul compulsiv.
TEMELE MODULULUI 6:
1. Foame, pofte, tentaţii, plăcere - cum le identificăm, cum
le abordăm, cum le folosim în favoarea noastră
2. Tehnică pentru a ţine piept poftelor
3. De ce mâncăm, de fapt, în exces
4. Ce mesaj important ne aduce mâncatul compulsiv
94

Tema ,. Foame. pofte. tentatii. plăcere - cum le
identificăm. cum le abordăm. cum le folosim În
favoarea noastră
Foame
Foamea este mesajul primit de la corp că a venit momentul
să mâncăm, Din nefericire, multe dintre noi am ajuns să
rnâncăm des, de teamă să nu simţim foamea.
Trebuie să ştim când ne este foame cu adevărat şi să nu o
confundăm cu stresul, cu anxietatea, cu sentimentul de
nesiguranţă.
EXERCIŢIU
Nu-ţi este foame şi totuşi ţi-e gândul la budinca aia de
ciocolată rămasă în frigider de ieri. Inainte să faci primii paşi
spre bucătărie, stai! Gândeşre-te la ce vei face în weekend, ce
rochie vrei să-ţi cumperi sau când îţi faci programare la coafor.
Sau la orice altceva îţi trece prin cap şi te preocupă în afară de
budinca de ciocolată din frigider.
Pofte
Trebuie, de asemenea, să facem distincţia dintre foame şi
pofta intensă de anumite mâncăruri.
Un element-cheie în apariţia poftelor este reprezentarea
mentală a rnâncărurilor (imaginea pe care o avem în minte
cu... prăjitura aceea cu mousse de ciocolată şi cu multă zmeură
inmiresmată). Poftele pentru un aliment sunt cu atât mai
puternice, cu cât imaginile alimentului cu pricina sunt mai vii
în mintea noastră, potrivit ScienceDaily.com.
9fi

Pentru a gestiona poftele, este suficient să ne gândim la
imagini comune - cum ar fi un curcubeu, parfumul unui
trandafir înflorit sau sunetul trenului care intră în gară. In mod
surprinzător, imaginea desertului va scădea în intensitate, la fel
şi pofta.
Atunci când ţi-e foame, crezi uneori că ţi-e poftă de
aproape orice. Asta pentru că hormonul din stomac care
semnalează foamea stimulează aceiaşi centri nervoşi care sunt
în legătură cu comportamentele dependenţilor de droguri,
conform unui studiu publicat în Cel! Metabolism.
Tentaţii
Numeroasele reclame din mass-media ne împiedică să
acordăm atenţie exclusiv semnalelor venite de la corpul nostru.
Cu atât de multe tentaţii în jurul nostru, într-o societate de
consum care vrea să ne facă să cumpărăm, poftele şi-au pierdut
din scopul iniţial, au devenit din ce în ce mai multe şi mai
intense,
EXERCIŢIU
Cum să faci distincţia dintre o poftă de un aliment de care
ai nevoie cu adevărat şi o poftă indusă de o tentaţie exterioară.
Relaxează-te şi încearcă să accesezi inteligenţa stomacului, de
care am vorbit în modulele trecute. Adresează-ţi întrebări de
genul: .
1. Cât de mult îmi doresc să mănânc X?
.
2. Chiar mi-e foame acum?
3. Ce aş putea face acum ca să mă simt la fel de hrănită ca
atunci când mănânc X? Să văd un film preferat? Sau să ies la o
întâlnire cu prietenele?
96

4. Ce s-ar putea întâmpla dacă nu mănânc?
5. Sunt sigură că nu pot trăi fără să mănânc acum X?
6. Ce simt acum? Sunt obosită, stresată, furioasă, anxioasă
etc. (caz în care nu ar trebui să mănânc nimic, ci să trăiesc
emoţiile şi senzaţiile din corp care le însoţesc)?
Ce facem cu poftele faţă de alimente "interzise"?
"O idee importantă este că, cu cât avem pofte mai mari faţă
de un aliment care nu este în sistemul nostru nurritional de
credinţe şi cu cât ne atârnărn de credinţa că nu este bun, cu atât
mai puţin vom fi deschişi să evaluăm adevărata natură a
situaţiei" (Nourishing Wisdom. A MindlBody Approach to
Nutrition and Well-Being, Marc David, Bell Tower, New York,
pag. 125).
Cu alte cuvinte, dacă ştim că este "interzis", nu mai punem
la îndoială dacă este bun sau rău pentru noi, nu ne mai folosim
spiritul investigativ pentru a-i analiza adevărata natură, nu mai
suntem atenţi la ce vrea cu adevărat corpul nostru.
Sunt situaţii când, dacă mâncăm ceea ce considerăm
interzis, ne simţim bine, slăbim sau ne îmbunătăţim starea de
sănătate. Asta, pentru că ne relaxăm şi ne bucurăm de plăcerea
gustului.
EXEMPLU
în cartea "Când mâncarea ţine loc de dragoste", a lui
Geneen Roth, putem citi un caz al unei fetiţe de 8 ani care,
deşi tinuse dietă 2 ani, se îngrăşase 16 kg.
Mama a primit temă pentru acasă de la terapeută să îi pună
fetiţei la dispoziţie mâncarea preferată, fără vreo restricţie.
97

După cinci săptămâni de mâncat bomboane M&M, fetiţa
slăbise 2,5 kg.
Plăcerea (despre a cărei putere metabolică am vorbit în
modulul 4) şi faptul că a fost ridicată interdicţia care pricinuise
atât stres şi frustrare pe o perioadă aşa de lungă au ajutat-o pe
fetiţă să se relaxeze şi să slăbească. Astfel, a ajuns să mănânce,
în sfârşit, doar de foame.
EXPERIMENT
Intr-un studiu făcut la Universitatea Texas, li s-a stabilit
subiecţilor cu nivel mare de colesterol o dietă săracă în grăsimi.
In afara dietei, aveau voie să mănânce în fiecare zi un sandvici
cu şuncă şi brânză şi să bea un milkshake. Acestea erau
singurele momente de relaxare. Contrar aşteptărilor, după acest
mic răsfăţ bogat în grăsimi, nivelul de colesterol din sânge nu
creştea. Chimia plăcerii reuşea cumva să atenueze efectul de
creştere a nivelului de colesterol din sânge (studiu pe care îl
poţi citi în Slow Down Diet. Eating for Pleasure, Energy, &
Weight Loss,de Marc David).
Plăcerea este cea căreia îi datorăm un metabolism mai bun,
o stare mai bună de sănătate şi, din punct de vedere biologic,
chiar o probabilitate mai mare de a supravieţui.
EXERCIŢIU
Indiferent ce mănânci, încearcă să fie ceva ce îţi place.
Bucură-te de gust, celebrează momentul mesei. Întreabă-re,
aşadar, de fiecare dată: "E ceva ce-mi place?". Această întrebare
te-ajută nu doar să faci alegeri ... delicioase, ci îţi şi creşte gradul
de satisfacţie, deoarece vei fi "mai prezentă" la masă şi mai
atentă la senzaţiile din corp.
98

DE REFLECTAT
Poţi face distinctia dintre foame, poftă, tentaţie?
Câtă importanţă acorzi plăcerii la"masă?
Tema Z. Tehnică pentru Q tine piept poftelor
Poate fi aplicată oricând întâlnim dificultăţi în viaţă.
Principiul e simplu: lasă să treacă timpul, iar durerea şi frica
vor dispărea.
Cum se pune efectiv în practică?
Când apare o poftă căreia nu vrem să-i dăm curs, îi vom
rezista astfel: urmărim ce senzaţii apar în corp, ce emoţii
simţim, fără să ne opunem lor, chiar dacă par dureroase. Astfel,
se va elibera, prin exerciţiu, tensiunea blocată care intensifică
poftele. E posibil să ne cuprindă teama de durere şi
sentimentul că va dura la nesfârşit. Este doar o iluzie, durerea
va dispărea, vom supravieţui şi vom ajunge într-un loc în care
nu vom mai tânji după dorinţă.
EXERCIŢIU
Aşadar, de fiecare dată când vrei să rezişti unei pofte,
urmează aceşti paşi simpli:
../ nu da curs primei reactii, las-o să treacă (vei putea vedea
ce se ascunde în spatele ei - pot fi emoţii pe care trebuie să le
înfrunţi, aşa cum am văzut în modulul 2);
../ aşază-te confortabil undeva;
../ respiră adânc, relaxat;
99

,/ observă ce senzaţii apar în corp fără să încerci să te opui lor;
,/ trăieşte emoţiile care apar;
,/ fii martoră la tot ceea ce se întâmplă în corpul tău, în
mintea ta şi în sufletul tău, experimentează şi acceptă.
DE REFLECTAT
Îţi aminteşti ce s-a întâmplat ultima dată când te-ai abţinut,
deşi ţi-era poftă de ceva?
Tema 3. De ce mâncăm.
de fapt. În exces
Este apetitul atât de mare? Sau e o problemă de voinţă?
Ştim deja, din modulele trecute, câteva cauze ale
mâncatului în exces. Mâncărn peste măsură când:
• mâncarea este de proastă calitate;
• mâncăm prea repede - nu ne dăm seama nici când ne
săturăm, în acest caz!
• ne lipseşte un ritm al meselor;
• ne lipseşte plăcerea cu care ar trebui să mâncăm;
• nu suntem atente, "prezente" la masă;
• mâncărn când suntem stresate.
Primii paşi pentru vindecare sunt, aşadar:
,/ să ne învăţăm să avem un ritm al meselor;
,/ să alegem mâncare de calitate;
,/ să ne asigurăm balanţa macronutrienţilor;
,/ să mâncărn relaxat, atent, încet, cu plăcere.
100

Metaforic, ce este mâncatul în exces?
./ Este substitut pentru plăcere.
Deseori, oamenii şi, în special, femeile mănâncă mult
căutând plăcerea în mâncare pentru că nu o primesc în alte
zone ale vieţii. In relaţia cu partenerul, poate e nevoie de mai
multe atingeri, de masaj sau să iasă mai des în oraş, la un film.
EXERCIŢIU
Dacă te recunoşti în această situaţie şi foloseşti uneori
mâncarea ca substitut pentru plăcere, încearcă să găseşti acele
aspecte ale vieţii unde ţi-ai dori să obţii mai multă plăcere .
./ Este substitut pentru iubire.
Inconştient, vom căuta mereu să retrăim experienţele din
copilărie în care mâncarea şi iubirea erau totuna, bebeluşul
primind la sânul mamei hrană, dar şi atenţie, mângâieri, vorbe
frumoase.
Când femeile mănâncă în exces, au nevoie să se simtă iubite
şi pline de viaţă. Trebuie să găsească ce altceva le poate face să
se simtă vesele şi bine-dispuse,
EXERCIŢIU
Analizează-ţi relaţia cu partenerul, dacă ştii că obişnuieşti să
mănânci prea mult. Primeşti câtă afecţiune ai nevoie? Te simţi
împlinită alături de el?
Ce altceva te poate face să te simţi plină de viaţă (decât
mâncarea)? Să locuieşti în altă casă, să trăieşti singură sau să ai
copii? Să ai o grădină sau mai multe haine? Tendinţa de a
mânca mult poate chiar ascunde dorinţe teribile. Poţi
recunoaşte că ai aceste dorinţe?
101

0/ Mănânci mult când te simţi dezrădăcinată,
Când călătoreşti mult, te poţi simţi dezrădăcinară şi de
aceea poţi mânca mult. Literal, dacă ai multă mâncare În
stomac, te simţi mai greoi, mai cu picioarele pe pământ.
EXERCIŢIU
Trăieşti aşa ceva? Caută ce altceva te face să te simţi
înrădăcinată: o plimbare prin pădure, cântatul la un
instrument, o conversaţie cu cineva care te ascultă cu adevărat.
Depinde de fiecare.
0/ Bărbaţii folosesc mâncarea ca să dispară sau ca să
arate că sunt puternici.
Când vin obosiţi şi srresaţi de la serviciu, trebuie să găsească
altceva ce ar putea face decât să mănânce peste măsură. Să facă
sport sau să facă un duş, de exemplu.
EXERCIŢIU
Pentru a te vindeca de mâncatul în exces, poţi aplica
strategia "observă şi întreabă-tel"
Pasul 1. Urmăreşti
când apare mâncatul în exces:
De câte ori? ••.••••••••••••..••.•••••••••••••••.••••••••••••••••••.•••••••••••••.
Cât de des? •.•.•••••••••••••..••••••••••••••••..•••••••••••••....••••••••••••••••
Unde? •••.•.••••••••....•••••••••••••.•..•••••••••••••••••••••••••••••••••.•.••••••
Cu cine rnănânci?
•••••••••••••••••••••••••••••••••••••..••••••••••••••.•••••••
102

în ce context? •••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••.•••••••••••••••••••
Toate aceste detalii trebuie notate.
Pasul 2. Apoi, trebuie să te întrebi~
Ce declanşează asta? •••••••••.•.•.•.•.•••••••••••••••••.••••.•.•••••••••••••••
Ce înseamnă asta? ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••.••••••
Pentru ce sunt înfometată?
••••••••••••••••••••••••••••••.••••...••••••••••
De ce mâncare am cu adevărat nevoie să mă hrănească?
Este ea potrivită pentru mine? ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
De ce altceva aş avea nevoie să mă hrănească,
mâncare?
dar să nu fie
103

EXERCIŢIU
Ai un desert preferat, pe care l-ai mânca dimineaţa, la prânz
şi seara? O altă metodă pentru a mânca mai puţin din
alimentele pe care le consumi în exces este ritualizarea.
Nu considera alimentul preferat interzis, învaţă să te bucuri
de el cu adevărat! Stabileşte în fiecare zi o oră la care îl vei
mânca. Să zicem, când te întorci de la serviciu. Dar nu te
arunca direct la frigider imediat ce ai intrat pe uşă în casă.
Tocmai aici e secretul.
Dă drumul la muzica ta preferată. Scoate desertul şi aşază-l
pe farfuria aceea cu floricele roşii pe care ai cumpărat-o acum
doi ani de la Barcelona, când erai în luna de miere, şi pe care
o adori. Nu uita să-ţi iei şi şerveţelele preferate cu desene
geometrice şi aşază-te în cel mai confortabil fotoliu pe care îl
al.
Acum e timpul să savurezi linguriţă cu linguriţă, cu
maximă atenţie (lasă cearta cu şeful la serviciu, n-o lua cu tine
acasăl) desertul ăsta irezistibil. O să ai surpriza şi să te simţi
excelent, reconfortant şi plină de energie, pentru că ţi-ai oferit
acest moment de răsfăţ, şi o să te opreşti cu mult înainte de a
fi terminat din farfurie, fiindcă te vei fi săturat.
DE REFLECTAT
Ce înseamnă, în cazul tău, mâncat în exces?
Tema 4. Ce mesaj important
compulsiv
ne aduce măncaiul
Nu ştiu dacă te confnmti cu episoade de mâncat compulsiv,
însă modul de abordare în acest caz te poate ajuta în vindecarea
altor neplăceri digestive.
104

Cum recunoaştem mâncatul compulsiv?
• este mai puternic decât mâncatul în exces;
• este însoţit de o lipsă de control, care îl face pe acela care
se confruntă cu aşa ceva să se teamă de propria foame, de
propriul corp.
Mâncarul compulsiv ne arată că în noi există o putere care
trebuie să fie eliberată. Este vorba de o experienţă care nu a fost
complet metabolizată sau de o stare de lucruri neplăcută pe
care am uitat-o într-un con de umbră, iar acum iese sub formă
de simptom.
EXEMPLU
Poate fi vorba de cineva care se simte foarte plictisit de viaţa
lui, DAR nu recunoaşte faţă de sine acest lucru.
Nerecunoscând ce simte cu adevărat, nu poate trăi autentic.
Pentru a înţelege mesajul pe care ni-l aduce, avem nevoie de
curaj şi de voinţă pentru a ne adresa câteva întrebări foarte
incomode:
./ Cât de mult îmi place viaţa mea?
./ Cât de împăcat sunt cu ea?
./ Ce ar trebui să schimb?
./ Cine sunt, cu adevărat?
./ Ce vreau?
./ Cum vreau, de fapt, să-mi trăiesc viaţa?
Mâncarul compulsiv este un comportament lipsit de
control care vine să contrabalanseze o zonă a vieţii unde există
un control foarte strâns, din dorinţa de a asigura echilibru
organismului.
105

EXEMPLU
Dacă desfăşori activităţi în care trebuie să depui mult efort
psihic şi în care eşti implicată mult timp fără întrerupere, e
posibil, când te opreşti, să mănânci exact ce consideri de fapt
interzis şi în cantitate mare (cum ar fi o ciocolată întreagă).
EXERCIŢIU
Ca şi în cazul mâncatului în exces, o tehnică foarte utilă
pentru diminuarea intensitătii mâncatului compulsiv şi a
cantităţii de mâncare ingerată este ritualizarea.
Dacă te confrunti cu aşa ceva, probabil ştii deja ora la care
apare mâncarul compulsiv. Pregăteşte-te pentru această
experienţă cu 10-15 minute înainte. Creează-ţi un mediu
prietenos în care vei mânca - de la muzica arnbientală la
fotoliul preferat. Şi, bineînţeles, pregăteşte-ţi cele 5 ciocolate /
2 casolete de îngheţată / 3 pungi de chipsuri - tu ştii,
bineînţeles, ce mănânci. Stai liniştită, când îndeplineşti acest
ritual nu vei ajunge să mănânci cele 5 ciocolate, cum faci de
obicei. Apucă-te şi mănâncă încet, relaxat (ştiu că asta e greu
pentru că te simţi mereu ameninţată de această experienţă), fii
atentă la fiecare îmbucătură, savureaz-o, bucură-te de plăcerea
gustului.
De obicei, când apar episoadele de mâncat compulsiv
devorezi tot până te simţi plină, însă dacă aduci la masă
prezenţă, atenţie, senzitivitare, o să descoperi că te vei putea
relaxa şi că se va diminua mult aspectul negativ al acestei
experienţe, intensitatea sa şi cantitatea de mâncare ingerată.
Această tehnică trebuie practicată 3-4 luni pentru a te vindeca
de mâncatul compulsiv. •
Bineînţeles, trebuie evaluat şi stilul de a mânca: ştim bine
că avem nevoie de ritm, de mâncare de calitate, de atenţie, de
106

plăcere pentru a trăi o experienţă completă, sănătoasă a
mâncatului.
DE REFLECTAT
Ce legătură crezi că este între mâncatul compulsiv şi stima
de sine?
107

MODULUL 7.
EŞTI PRINŢESĂ SAU
REGINĂ?
Suntem la ultimul modul a! programului (Re)!mprieteneşte-te
cu mâncarea! Şi cu tine însăţi.
Vom aborda provocările legate de mâncare într-o atmosferă
holistică. în acest modul:
,/ vom vorbi despre poziţia femeii în societatea noastră, cu
rolurile aferente, a căror îndeplinire ne aduce deseori frustrare,
suferinţă şi tulburări nurritionale,
,/ vom căuta metode pentru a ne bucura de fericirea pe
care o merităm;
,/ vom trasa câteva linii pentru a ne forma un stil personal:
,/ vom vorbi despre puterea rnetabolică a ... sacrului.
TEMELE MODULULUI 7:
1. Despre femei şi diete în socierarea noastră
2. Cum să experimentezi fericirea pe care o meriti
3. în căutarea stilului persona!
4. Puterea metabolică a sacrului
108

Tema ,. Despre femei şi diete În socieiatea
noastră
între femei şi mâncare se află o l~găturăfoarte strânsă.
Primele experienţe pe care le avem la începutul vieţii sunt
legate de mâncare şi ele gravitează în jurul mamei.
In prezent însă, rolul femeii capătă şi alte valenţe decât cele
tradiţionale .
• Femeia experimentează
roluri noi într-o lume în continuă
mIşcare.
• Problemele nutritionale cu care se confruntă sunt o cale
pentru a-şi exprima confuzia în legătură cu rolurile pe care
trebuie să le îndeplinească într-o societate în care primeşte
mesaje confuze.
• Când o femeie ţine diete în mod drastic sau o anorexică
se înfometează, de fapt ea este lipsită de sensul de a fi femeie,
într-o societate în care mesajele despre ce înseamnă să fii
femeie sunt distorsionate.
• Femeile încearcă să slăbească folosind deseori strategii
bărbăteşti (exerciţii epuizante, de exemplu), care le provoacă
durere şi suferinţă şi care duc la abuz de sine.
Imaginea corpului este crucială pentru acceptarea socială şi
pentru iubirea de sine. Dacă nu avem corpul care trebuie,
credem că nu putem avea acces la fericirea pe care o trăiesc
oamenii frumoşi. Dar dacă am reuşi să slăbim exact cât credem
că avem nevoie, am fi fericite?
EXEMPLU
Bine-cunoscuta Oprah Winfrey a trecut printr-o perioadă
când a primit îngrijiri medicale intensive pentru a slăbi. După
109

ce a slăbit, în loc să se bucure că şi-a îndeplinit scopul, în loc
să fie fericită, a simţit o frică imensă că ar putea să se îngraşe
din nou.
Probabil, se temea că nu este persoana care merită să fie
iubită, temerile legate de greutate fiind ceva secundar. Şi asta
pentru că în copilărie a fost un copil nedorit, abuzat fizic şi
emoţional. Atunci şi-a construit, aşadar, prejudecata că nu
poate fi iubită.
Ne dorim cu ardoare să slăbim, chiar dacă suntem mame,
chiar dacă avem o mulţime de activităţi, responsabilităţi şi
centre de interes. Asta pentru că, deşi suntem în situaţia de a
deveni regine, rămânem blocate în rolul de prinţesă, căci aşa ne
cere societatea.
Strategiile oferite de cultura noastră pentru a ne menţine
prinţese suple şi frumoase sunt, de fapt, foarte masculine:
• diete drastice;
• exerciţii epuizante;
• ne controlăm dorinţele şi apetitul;
• luăm medicamente ca să ne controlăm emoţiile.
PRINTESĂ ÎNSEAMNĂ: REGINĂ ÎNSEAMNĂ:
• EU în prim-plan
• imaginea mea
• corpul meu
• puterea atracţiei
• capacitatea de a fi dorită
• dorinţa de a controla
• dorinţa de a avea ceva/pe
cineva în afara mea ca să mă
salveze
• mai mult NOI
• autoritate şi responsabilitate
pentru regatul meu
• a da, a împărţi cu ceilalţi
• a oferi dragoste, căldură
• frumuseţe interioară
• libertate interioară
• puterea de a radia
110

în plus, aceste strategii ne alienează faţă de ceea ce suntem
cu adevărat, pun accentul pe exterior, nu pe calităţile noastre
interioare.
Trecerea la regină este necesară, căci a rămâne prinţesă
aduce frustrare, suferinţă, deznădejde. Odată ce ai decis să fii
soţie şi mamă, lasă în urmă printesa care ai fost şi bucură-te din
toată inima de noul tău regat, de minunatul rol pe care îl ai de
a-i îmbrăţişa pe cei dragi cu căldură, de a-i ocroti, de a fi liberă
în sufletul tău, de a fi FEMEIE. Şi asta, indiferent de câte
kilograme ai...
Despre bărbaţi şi mâncare
Chiar dacă acest program este destinat femeilor, aş vrea să
mă opresc puţin asupra modului cum se raportează bărbaţii la
mâncare, căci fiecare dintre noi are un tată, un soţ, un iubit
căruia îi poartă de grijă.
La bărbaţi, ca şi la femei, mâncarea este legată de greutate.
Dar în timp ce femeile văd mâncarea ca grăsime, bărbaţii o văd
ca proteină - văd potenţialul mâncării de a le aduce muşchi.
Creşterea în greutate a bărbaţilor este văzută ca o creştere a
puterii personale. Lumea este văzută de bărbaţi ca un spaţiu
comperitional, în care trebuie să fie mai mari, mai puternici,
. . .
mal agresIvI.
Un ritual favorit al celor care trăiesc din această perspectivă
- punând accentul pe aspectul exterior şi nu pe ceea ce sunt cu
adevărat - sunt cornpetiţiile de mâncat. Bărbaţii se întrec între
ei cine mănâncă mai mult şi mai repede. în mod inconştient,
cei care reuşesc să mănânce foarte mult cred că sunt puternici,
neimpresionabili, că nu simt emoţiile, că nu simt efectele
hrănirii.
în loc să spună: "Nu pot şi mi-e frică să primesc iubire,
intimitate şi hrană", ei spun: "Ia uitaţi-vă toţi la mine! Pot
111

mânca multă mâncare fără să simt nimic!". Şi aici nu e vorba
doar de mâncarea ca aliment, ci şi de mâncarea care hrăneşte
(care te face să simţi plăcere, să te simţi înrădăcinat, hrănit).
Invulnerabilitatea la mâncare înseamnă pentru ei
invulnerabilitate la emoţii, deci a fi mai bărbat.
La un nivel mai adânc, îşi dovedesc dominaţia asupra
corpului. Ingerând cantităţi mari de mâncare, în mod simbolic
concurează cu forţele naturii şi le controlează. În viziunea lor,
corpul este invincibil şi nu va muri.
În încercarea de a preveni exprimarea emotiilor şi a durerii,
bărbaţii îşi abuzează corpul cu:
• mâncare;
• alcool;
• exerciţii fizice;
• competiţii.
DE REFLECTAT
Ce înseamnă pentru tine să fii femeie?
Tu ce rol îndeplineşri: de prinţesă
sau de regină?
Cât de bine te simţi în acest rol?
Tema 2. Cum să experimentezi fericirea pe care
o meriti
Dacă ar fi să privesc în urmă, pot spune că am trăit şi
momente de supărare, de tristeţe, dar şi de fericire - şi cred că
acestea i se întâmplă oricui. Dar mai pot spune că am avut
112

mult mai multe ocazii de a fi fericită decât cele pe care le-am
trăit efectiv. De ce le-am lăsat să treacă pe lângă mine? Poate
pentru că rn-am gândit că nu merit, că nu e bine, că "lasă, mai
bine data viitoare" etc. Al; fi avut nevoie de un sistem şi mai
puternic de credinţe pozitive despre fericire.
Trebuie, aşadar, să căutăm şi să găsim gânduri rationale care
încurajează fericirea.
"Eu nu am dreptul la fericire" poate deveni "Orice fiinţă
umană are dreptul la fericire".
"Doar mâncarea mă face fericită" poate deveni "Multe
lucruri mă fac fericită".
EXERCIŢIU
Caută cu atenţie gândurile iraţionale care te împiedică să fii
fericită. Scrie-le mai jos şi, dedesubt, scrie o variantă raţională,
pozitivă. POţi găsi chiar mai multe variante de gânduri pozitive.
Important este să-ţi construieşti un sistem puternic de credinţe
pozitive, raţionale, prietenoase cu ce înseamnă fericirea pentru
tine .
.........................................................................................
.........................................................................................
.........................................................................................
.........................................................................................
.........................................................................................
.........................................................................................
113

Ce este fericirea? Mai uşor este să spunem ce nu este.
Fericirea:
• nu este o stare continuă şi asta ne poate induce în eroare;
vine şi pleacă;
• nu e simţită de toţi la fel;
• nu e opusul nefericirii;
• nu e acelaşi lucru pentru toată lumea (de exemplu, cineva
poate fi fericit că a slăbit 20 de kilograme, altcineva, 2
kilograme).
Ca să ajutăm fericirea să intre în casele şi în sufletele
noastre, trebuie să identificăm cât mai multe lucruri care ne fac
fericite.
EXERCIŢIU
Nu ezita să iei chiar acum un creion şi să faci o listă cât mai
mare cu lucruri care te fac fericită. Poţi folosi chiar şi un
carne ţel întreg. Nu te teme să intri în contact cu zone mai
ascunse ale tale, cu dorinţe de care nu ştiai până acum sau pe
care nu le recunoşteai. Poate îţi doreşti o expediţie pe Everest
sau participarea la un concurs de frumuseţe .
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
A •••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
Ca să fim fericite, avem nevoie de un sistem puternic de
credinţe pozitive despre fericire. Emoţiile determinate de
aceste credinţe ne vor ghida să facem alegeri care să ne
/14

îndepărteze de durere şi să ne aducă fericire. Pentru asta, e
nevoie să fim mereu conectate la emoţii şi să ne bucurăm de
sănătate emoţională.
.
Dacă suntem conectate la emoţii, putem să schimbăm
relaţia cu mâncarea, care va înceta să fie panaceu pentru orice
problemă, aşa cum am văzut în modulul 2. Aşa vom accede la
o viaţă fericită, sănătoasă şi autentică. Această schimbare poate
fi însoţită de suferinţă şi de recăderi. Dacă vom reuşi, vom
putea rezolva multe alte probleme ale vieţii.
EXERCIŢIU
Scrie o listă cu credinţe despre greutatea ta şi despre felul
cum arăţi, cum ar fi:
../ "îmi place culoarea ochilor mei."
../ "Mă simt bine când mă uit în oglindă."
../ "M-am îngrăşat şi nimeni nu o să mai vrea să stea de
vorbă cu mine."
Această ultimă formulare este o credinţă iraţională. Nu ai
cum să ştii ce gândesc oamenii. Este imposibil ca toţi oamenii
să nu mai vorbească cu tine. De aceea, aşa cum am spus de mai
multe ori până acum, trebuie reformulată.
"M-am îngrăşat şi e posibil ca unii oameni să observe acest
lucru, dar asta nu îi va împiedica să vorbească cu mine."
Fă o listă cât mai mare. Nu te opri şi nu încerca să blochezi
fluxul gândurilor, chiar dacă vor fi unele care te vor uimi sau
te vor deranja. Apoi, reformulează credintele iraţionale
negative. Astfel, vei putea să-ţi construieşti un sistem de
credinţe care să te ajute să îţi iubeşti şi să îţi accepţi corpul,
indiferent de forma şi de greutatea lui.
115

.........................................................................................
.........................................................................................
.........................................................................................
DE REFLECTAT
Foloseşti mâncare pentru a te simţi fericită?
Când îţi priveşti corpul în oglindă
te simţi fericită?
Ce înseamnă fericirea pentru tine?
Tema 3. Tn căutarea stilului personal
Sunt legate de stilul personal:
./ fineţe;
./ rafinament;
./ haine care ţi se potrivesc;
./ atitudine, ceea ce te face să te simţi bine;
./ haine potrivire cu vârsta.
Sau poate că ai propria viziune a ce înseamnă stilul
personal.
Poate că nu ai greutatea mult visată, dar nImIC nu te
împiedică să ai un stil personal care să îţi pună în evidenţă
atuurile.
Orice femeie poate fi... feminină, poate atrage priviri, poate
uimi prin simpla sa prezenţă, indiferent de vârstă, de numărul
1.16

de kilograme sau de la pantofi. Dar pentru asta, prima condiţie
este să se accepte, să se cunoască, să se iubească aşa cum este.
Cum ar putea să te aprecieze alţii, dacă tu nu o faci?
EXERCIŢIU
Aşază-te în faţa oglinzii. Priveşte-te cu atenţie din cap până
în picioare. Observă ce îţi place la tine. Poate fi culoarea
ochilor sau forma buzelor. Acum, gândeşte-te ce ai putea face,
cum ai putea să te îmbraci pentru a pune şi mai multe lucruri
în valoare. Poate, o curea subţire îţi va sublinia talia sau un ruj
bordeaux te-ar face imposibil de trecut cu vederea. Gândeşte-te
la cât mai multe variante. Şi nu uita: creativitatea nu are limite!
in plus, ceea ce te face să te simţi extraordinar în propria
piele, în afară de stilul personal, este să faci ceea ce-ţi place. O
bună prietenă, şi ea psiholog, te întreabă atât de frumos când
vrea să scoată la iveală ce ţi se potriveşte să faci: "Ce-ţi face
inima să cânte?".
Dacă vei alege să faci acele activităţi care-ţi fac inima să
cânte, vei radia frumuseţe şi feminitate.
DE REFLECTAT
Tu ai un stil personal?
Prin ce se defineşte?
Te face să te simţi nemaipomenit
în pielea ta?
Ce ţi-ar plăcea să faci?
Ce-ţi face inima
să cânte?
117

Tema 4. Puterea met aboiică a sacrului
Este momentul să recunoaştem prezenţa Divinităţii în viaţa
noastră, indiferent de religie, să recunoaştem că sacrul este cel
de care avem nevoie în practicile noastre vindecătoare.
Ne îmbolnăvim. Mergem la medic. Luăm pastile,
suplimente alimentare, ţinem regim şi facem exerciţii fizice.
Dar, oare, e suficient?
Demersul nostru este incomplet şi nu ne va duce către
rezolvarea problemei:
./ fără a completa terapiile noastre vindecătoare cu
înţelegerea mesajului pe care boala îl aduce;
./ fără să înţelegem ce trebuie să schimbăm la nivel
spiritual, în sufletul şi în inima noastră.
Acelaşi lucru este valabil în cazul provocărilor ce ţin de
nutriţie. Cum am putea simţi puterea metabolică a sacrului în
viaţa noastră?
Există opt metabolizatori sacri:
1. Dragoste;
2. Adevăr;
3. Curaj;
4. Angajament;
5. Compasiune;
6. Iertare;
7. Credin ţă;
8. A te abandona în mâinile Divinităţii.
118

EXEMPLU
Când ai un sentiment, oricare ar fi el, acesta nu rămâne
undeva în plan abstract, ci se răsfrânge la nivelul întregului
organism. Lasă-ţi trupul să simtă dragoste şi fiecare moleculă
va rezona cu această stare. Sau iertare, ori curaj. Alege să simţi
răutatea, dacă ţii neapărat, şi tot· organismul tău va emana
răutate.
"Cine suntem şi ce simţim clipă de clipă are un echivalent
biochimie exact" (Slow Down Diet. Eatingfor Pleasure,Energy.
6- Weight Loss, Marc David, Healing Arts Press, Rochester,
Vermont, 2005, pag. 159).
Cu cât simţim cele opt calităţi mai mult şi mai profund, cu
atât accesăm mai mult potenţialul nostru metabolic şi ne
apropiem de Divinitate. Dacă sufletul va căuta credinţa sau
adevărul, la fel va face şi trupul. Dacă însă ne alienăm de noi
înşine şi fugim de Divinitate, dacă nu dăm atenţie acestor
metabolizatori sacri, corpul îşi pierde integritatea şi ne
îmbolnăvim.
Ce este boala/tulburarea
nutriţionalăî
• Este doar mesajul pe care îl primim de la Divin că se
întâmplă ceva cu noi, că avem de învăţat o lecţie, că trebuie să
facem o schimbare în sufletul nostru.
• Este o binecuvântare .
• Este ca o luminită pe drumul către sinele nostru autentic,
către ceea ce suntem cu adevărat, către împlinire şi fericire.
96-99% dintre persoanele care au slăbit printr-o dietă de
reducere a greutăţii şi-au "recâştigat" kilogramele în 1-2 ani,
119

POtriVit lui Marc David, în Slow Down Diet. Eating for
Pleasure, Energy, & Weight Loss. Ceilalţi au ceva în comun:
./ ceva profund le-a schimbat viaţa;
./ au trăit schimbări majore;
./ li s-a modificat povestea de viaţă (fie au divorţat sau şi-au
schimbat jobul, fie au început un proiect, au iertat pe cineva
etc.).
Au făcut, de fapt, acea schimbare după care sufletul lor
tânjea pentru a trăi în adevăr, în iubire sau pentru a-şi
manifesta curajul, sau pentru a-şi exprima credinţa ori
compasiunea.
Cel mai puternic metabolizator este, fără doar şi poate,
iertarea. Aceasta eliberează energii nebănuite, stagnante, care,
nefolosite în adevăratul lor scop, pot erupe în simptome, în
boli. (Mai multe despre cei opt metabolizatori sacri, în cartea
Slow Down Diet. Eating for Pleasure, Energy & Weight Loss,de
Marc David.)
EXEMPLU
Acum doi ani, mă plimbam la munte prin pădure. Mult
verde, copaci uriaşi, cântec de păsărele, aer curat, relaxare. În
rest ... nimic. Nu mă mai puteam gândi la nimic. Mi-am dat
seama că problemele cotidiene sunt undeva mult prea departe,
că sunt trecătoare şi insignifiante. Eram doar eu aproape de
natură şi parcă acolo era casa mea. Iar viaţa "obişnuită" era
doar o proiectie a minţii mele, o invenţie care să mă
îndepărteze de ce sunt cu adevărat, de originile mele divine.
Putem dezvălui metabolismul sacru în corpul nostru prin:
./ rugăciune;
./ meditaţie;
120

./ apropiere de natură;
./ sport;
./ yoga;
./ manifestări artisti ce;
./ îndrăgostire,
./ ritualuri religioase.
DE REFLECTAT
Gândeşte-te dacă ai simţit prezenţa sacrului în viaţa ta?
Ce părere ai despre cei opt metabolizatori sacri? Fac parte
din viaţa ta?
Ce poţi practica din lista de mai sus pentru a te bucura de
ceea ce înseamnă metabolismul sacru pentru corp?
121

ÎN LOC DE RĂMAS-BUN
Am ajuns şi la finalul acestui program. Nu-mi doresc decât
să fi rezonat cu informaţiile pe care am încercat să ţi le
transmit. Sper ca ele să fie un punct de pornire în
schimbările pe care vrei să le faci în şi cu viaţa ta - legat de
dietă, carieră, relaţii, finanţe, sexualitate şi de orice vrei tu.
Sper să iei întotdeauna cele mai bune decizii, plecând
urechea către semnalele venite atât de la corpul tău, cât şi de la
Divin. Ştiu că multe dintre lucrurile pe care le-am spus par şi
grele, şi uşoare de îndeplinit în acelaşi timp, dar mai ştiu că în
fiecare dintre noi există o forţă de nestăvilit care poate muta
munţii pentru a face ceea ce e bine, frumos şi corect să facă.
Vrei să slăbeşti X kilograme! Slăbeşte! Dar nu pentru a fi
mai fericită. Fii fericită acum, nu mâine, când iei la facultate,
când te măriţi şi când îţi botezi primul copil, când ieşi la
pensie, când slăbeşti X kilograme etc. Căci în drumul
neîntrerupt şi anevoios către fericirea pe care o visezi, viaţa va
fi trecut pe lângă tine. Relaxează-te! Relaxează-te chiar dacă nu
ştii ce va urma şi fii conştientă că nu poti controla lucrurile
decât într-o mică măsură.
POţi alege rochia asta şi nu pe cealaltă, rujul acesta bordeaux
şi nu pe acela fucsia, sandviciul acesta cu ton, spanac şi
avocado şi nu pe cel cu cartofi prăjiţi şi maioneză. Dar nu poţi
controla când te naşti (sau potiil), când te îndrăgosteşti, când
te îrnbolnăveşti şi când mori. Prin urmare, nu-ţi mai rămâne
decât să accepţi această ordine de pe Pământ şi în scurta trecere
pe această Planetă să te bucuri la maximum de ceea ce e frumos
- frumosul din natură, frumosul din oameni. Sunt atât de
multe lucruri de explorat, căci nici nu-ţi ajunge o viaţă!
122

Vrei să slăbeşti? Slăbeşte! Dar nu înainte de a fi întrebat ce
doreşte Divinul să-ţi transmită prin această provocare. Fă
lucrurile temeinic, nu te opri când ai zărit vârful icebergului. A
slăbi X kilograme este doar o 'lioluţie a unei probleme de
suprafaţă. Află, de fapt, ce te macină cu adevărat. Să fie doar
cele X kilograme în plus? Este doar o iluzie. Vei slăbi, probabil,
dar te vei îngrăşa la loc, căci nu ai rezolvat problema de
profunzime.
Vrei să slăbeşti? Slăbeşte! Dar nu face din asta scopul vieţii
tale, obsesia ta, activitatea ta principală care să-ţi consume
toată energia!
Vrei să slăbeşti? Slăbeşte! Dar nu înainte de a te iubi aşa cum
eşti, pentru ceea ce eşti. Acceptă-te! Cu tot cu kilogramele
nedorite, Nu poţi să pierzi ceva ce nu ai, nu? Mai întâi, trebuie
să accepţi cele X kilograme care nu-ţi dau pace, pentru ca mai
apoi să le pierzi. Dacă pisica ta ar fi grasă, nu ai mai iubi-o? Sau
pe copilul tău nu l-ai mai iubi dacă s-ar îngrăşa? La fel ar trebui
să te iubeşti şi pe tine însăţi.
Vrei să slăbeşti? Slăbeşte! Dar fă-o pentru tine! Nu pentru
că aşa vor iubitul, mama, sora, prietenele sau pentru că aşa se
spune la TV sau în reviste. Ascultă-ţi sufletul! El ce zice?
Dacă vrei să citeşti În continuare informatii
despre relatia noastră cu măncarea, Înscrie-te la
newsletrer pe Mananc-inteIigentro.
123

Surse
de inspiratie
• "101 trucuri pentru o siluetă perfectă", Mimi Spencer,
Ed. Nemira, Bucureşti, 2010
• "Când mâncarea ţine loc de dragoste", de Geneen Roth,
Editura Trei, Bucureşti, 2013
• "Nourishing Wisdom. A Mind/Body Approach ta
Nutrition and Well-Being", Marc David, Ed. BeiI Tower, New
York, 1991
• "Slow Down Diet. Eating for Pleasure, Energy, & Weight
Loss",Marc David, HealingArts Press,Rochester, Vermont, 2005
• "The Food & Feelings Workbook: A Full Course Mea! on
Emotional Health", Karen R. Koenig, LCSW, M.Ed, Gurze
Books, Carlsbad, SUA
• "The Gift of Our Compusions. A Revolutionary
Approach ta Self-Acceptance and Healing", Mary O'Malley,
New World Library, Novato, SUA
• "The Gospel of Food: Every Thing You Think You Know
Abour Food is Wrong", Barry Glassner, HarperCollins
Publishers, New York, 2007
• www.bbc.com
• www.cell.com
• www.foodpsychology.comell.edu
• www.gastrojournal.org
12"1

CPtilin âi 6un?
, ,
Ce-ai ioo âa a!iJJJu!i o p1iuiAe? ...
Informaţii de ultimă oră din psihologia comportamentului
alimentar, reţete irezistibile, interviuri care să te inspire,
cărţi culinare pe care merită să le ai în bucătărie, trucuri
şi sfaturi de gătit, ponturi despre ingrediente sau
recomandări de locuri... delicioase, unde merită să-ţi
îndrepţi paşii. Toate, dacă preţuieşti relaţia cu mâncarea.
fti ff1RÂ1J)); iJ1foVnot ilfIlIfi p(j ~-~w/

Dacă iţi doreşti să slăbeşti sau, de ce nu,
să te ingraşi, dar să ai un metabolism mai
bun, să inveţi să trăieşti fericirea in
prezent, nu când o să ai cu 10 kilograme
mai puţin, să nu mai mănânci atunci
când, de fapt, ar trebui să te simţi iubită
şi împlinită, să înveţi să faci alegeri mai
bune nu doar din punct de vedere culinar,
ci şi în alte domenii ale vieţii, Programul
(Re)Împrieteneşte-te cu mâncarea! Şi cu
tine însăţi este pentru tine! De ce?
Pentru că îţi aduce informaţii şi
instrumente puternice dintr-un domeniu
nou, de pionierat în România: Psihologia
comportamentului alimentar.
Nu, programul pe care ţi-I propun nu îţi
va da o baghetă magică, în măsură să-ţi
schimbe viaţa ca prin minune. Dar, cu
informaţiile primite, vei fi capabilă, în
funcţie de alegerile făcute, să-ţi schimbi
viaţa chiar TU. Şi asta nu va fi o minune,
ci un lucru firesc în frumosul drum de
descoperire personală.
Fii deschisă la nou! Acceptă provocarea
de a-ţi schimba viziunea asupra dietelor,
asupra vieţii, în general.
Crezi că vei mai trăi eşecuri în încercarea
de a-ţi rezolva problemele nutriţionale?
Îţi răspund sincer: probabil că da.
Pregăteşte-te şi pentru eşecuri, dar, mai
ales, pregăteşte-te pentru succes! •
iPSIHOSHOP.RO
ISBN 978-973-88661-2-6
Editura Catharsis Media