11.01.2022 Views

Sfantul-Augustin_Confesiuni

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

878 note

de mult are prilejul să se exercite. «Un adevăr evident, care ne lasă reci, ne încântă

atunci când îl dăm la iveală dintr‐o alegorie unde se află închis» (De catechizandis

rudibus, IX, 13). «Nu mă îndoiesc – declară el în altă parte (De doctrina Christiana,

II, vi, 7) – că obscu ritatea Sfintelor Scripturi este o poruncă specială a Înţelepciunii

dumnezeieşti, care a voit să îmblânzească orgoliul omului prin muncă şi să se

înarmeze împotriva dez gustului spiritual al omului, care prea adesea dispreţuieşte

ceea ce descoperă cu uşu rinţă […]. Adevărul este dat la iveală cu mai multă

plăcere când este învăluit în figuri de stil şi ceea ce descoperim cu un oarecare

efort ne produce o satisfacţie mai vie.»“

264. Cf. Fac. 1:28.

265. Cf. Ioan 14:6.

266. Cf. Rom. 3:4.

267. Cf. Ioan 8:44.

268. Cf. Fac. 1:29.

269. Cf. 1 Tim. 1:16.

270. Cf. 2 Cor. 11:9.

271. 2 Tim. 4:16.

272. Pentru sensul expresiei anima viva, vezi supra, nota 250.

273. Pentru definirea alegorică a Apostolilor drept păsări ale cerului, vezi supra, nota

15 la Cartea a V‐a.

274. Cf. Ps. 19:5.

275. Fil. 3:19.

276. Fil. 2:25.

277. Cf. Fil. 4:10. Textul biblic originar, considerabil modificat de Augustin, diferă de

versiunile „standard“. Cf. Vulgata: Gavisus sum autem in Domino vehe men ter, quoniam

tandem aliquando refloruistis pro me sentire, sicut et sentiebatis, occupati autem

eratis. Pentru textul grecesc original cf. şi versiunea Radu–Gal.: „M‐am bucurat

însă, în Domnul, cu bucurie mare, că purtarea voastră de grijă pentru mine a dat

acum floare încă o dată. La aceasta vă şi gândeaţi, dar nu aveaţi timp prielnic.“

278. Fil. 4:11–13.

279. Cf. Col. 3:10.

280. Fil. 4:14.

281. Cf. Ps. 4:2.

282. reluare uşor adaptată a versetului din Epistola către Filipeni citat puţin mai sus.

Un ecou de natură etică al acestei pericope găsim în De bono coniugii, XXI:

Penuriam quippe pati quorumcumque hominum est; sed scire penuriam pati

magnorum est. Sic et abundare quis non potest? Sed scire est abundare non nisi

eorum est quos abundantia non corrumpit – „A îndura lipsurile îi este dat, desigur,

fiecărui om; dar a şti să înduri lipsurile este dat doar oamenilor mari. Tot

astfel, cine nu poate să tră iască în belşug? Dar a trăi în belşug şi a‐i cunoaşte

limitele este dat doar acelora pe care îndestularea nu îi corupe“.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!