Sfantul-Augustin_Confesiuni

868 note
6:14: Et caelum recessit sicut liber involutus – „Iar cerul s‐a dat în lături ca o carte
de piele pe care o faci sul“ sau, mai degrabă, Is. 34:4: Et complicabitur sicut liber
caeli – „Cerurile se vor strânge ca un sul de carte“ (versiunea Radu–Gal.).
119. analogie cu pergamentul pe care erau scrise cărţile. În elaborata sa inter pre tare,
Augustin se întemeiază pe două semnificaţii alegorice ale „pielii“, identificate
şi prezentate de el în Enarrationes in Psalmos, CIII, 1, şi anume, pe de o parte
„pie lea“ ca simbol al păcatului care i‐a aruncat pe oameni în „desfăşurarea“
istoriei şi, pe de altă parte, „pielea“ ca figurare a protecţiei oferite de Dumnezeu
prin dăruirea Scripturii: Pellis mortalitatem significat; propterea et illi duo homines,
primi parentes nostri, auctores peccati generis humani, facti mortales dimissi sunt
de paradiso; ut autem significaretur ipsa mortalitas eorum, induti sunt tunicis pelliceis.
[…] Invenimus exten disse Deum caelum sicut pellem, ut intellegamus caelum
Sanctam Scripturam. Hanc auctoritatem primo posuit Deus in Ecclesia sua – „Pielea
semnifică firea muritoare a omului; de aceea, acei doi oameni [Adam şi Eva],
primii noştri părinţi, începătorii păcatului neamului omenesc, după ce au fost
făcuţi muritori, au fost izgoniţi din paradis; iar pentru a fi semnificată firea lor
muritoare, au fost îmbrăcaţi în veşmânt de piele. […] Am descoperit că Dumnezeu
a întins cerul asemenea unei piei, ca să înţelegem prin cer Sfânta Scriptură. Aceasta
este autoritatea pe care a pus‐o Dumnezeu mai întâi în Biserica sa.“
120. Cf. Ps. 103(104):2: Amictus lumine sicut vestimento, extendens caelum sicut pellem –
„Tu te înveleşti în lumină ca într‐un veşmânt, tu desfăşori cerurile ca un cort“
(Radu–Gal.).
121. Ps. 8:4. În tratatul Enarrationes in Psalmos, VIII, 7, găsim următoarea explicaţie
alegorică a acestui pasaj din Psalmi: „Dacă, pe bună dreptate, prin «dege tele
lui Dumnezeu» înţelegem pe acei slujitori ai săi plini de Duhul Sfânt […],
deoa rece cu ajutorul lor a fost alcătuită întreaga Sfântă Scriptură, trebuie să
înţelegem de asemenea că, într‐un mod potrivit, cărţile Vechiului şi ale Noului
Testament au fost denumite «ceruri»“.
122. Cf. Ps. 19:8.
123. Cf. Ps. 8:3.
124. Cf. Ps. 8:3.
125. trimitere la Fac. 1:7: Et fecit Deus firmamentum divisitque aquas quae erant sub
firmamento, ab his quae erant super firmamentum – „Şi a făcut Dumnezeu tăria
şi a despărţit apele care se aflau sub tărie de cele care se aflau deasupra tăriei“.
126. Cf. Mat. 18:10.
127. Codexul se închidea prin înfăşurare în jurul unei tije. Cf. supra, notele 118 şi
119.
128. De remarcat încă o dată o figură etimologică atât de dragă Sfântului Augustin:
verbul firmare, ‘a întări’/firmamentum, ‘tărie; cer’/infirmitas, ‘slăbiciune’. Îngerii
au misiunea de a proteja fiinţele inferioare.