Sfantul-Augustin_Confesiuni

862 note
XI, xxi, Augustin citează alături din Fac. 1:31, versetul în care Dumnezeu se
arată mulţumit de opera sa, dar şi un fragment din dialogul platonician
Timaìos, 37c, unde Creatorul este prezentat ca bucurându‐se de realizarea creaţiei
sale. Termenii interpretării sunt evident platonicieni, cf. Timaìos, 29d: „Să
arătăm aşadar în ce scop Creatorul devenirii şi al lumii le‐a dat o formă. El era
bun, iar în ceea ce este bun nu se naşte niciodată nici o dorinţă. Lipsit deci de
orice dorinţă, el a voit ca toate lucrurile să se nască pe cât posibil asemănătoate
cu el“. Acest loc platonician este citat de Plotin în Enneades, V, VI, 1, iar aceasta
este probabil sursa directă a Sfântului Augustin. Accentul său personal constă
în sublinierea absolutei gratuităţi a actului Creaţiei.
17. Cf. Fac. 1:2 şi Ps. 143:10.
18. trimitere la o expresie biblică în care verbul quiescere, cu referire la Dumne zeu,
redă o expresie idiomatică ebraică cu sensul ‘a fi binevoitor’. Cf., în versiunea
Radu–Gal., Is. 11:2: „Se va odihni peste el Duhul lui Dumnezeu.“ 1 Petr.
4:14: „Duhul măririi şi al lui Dumnezeu se odihneşte asupra voastră.“
19. Parafrază după Ps. 36:10: Quoniam apud te est fons vitae, et in lumine tuo videbimus
lumen – „Căci la tine este izvorul vieţii şi întru lumina ta vom vedea
lumină“ (Radu–Gal.).
20. Termenul aenigma, împrumutat din greacă în latina creştină, desemnează în
Vulgata (de exemplu în 1 Cor.13:1) noţiunea ‘mesaj încifrat adresat de Dumnezeu
oamenilor’.
21. Fac. 1:1.
22. Pentru semnificaţiile termenului principium, vezi supra, nota 42, 45, 51 la
Cartea a XI‐a.
23. Problemei centrale a Trinităţii îi va dedica Augustin una din cele mai importante
lucrări ale vastei sale opere, tratatul în 15 cărţi De Trinitate.
24. Vezi supra, XII, ii, 2–XII, xii, 31.
25. Discuţia despre semnificaţiile expresiei cerul cerului este dezvoltată de Au gus tin
mai sus, în Cartea a XII‐a. Vezi şi nota 4 la această carte.
26. Fac. 1:2.
27. Despre caritas mater aminteşte Augustin şi supra, V, v, 9. Este vorba, fireşte,
despre iubirea creştină totală, care „rabdă îndelung“ şi „este plină de bună tate“
(1 Cor. 13:4). O expresie similară, care apare şi ea frecvent în scrisul Sfântului
Augus tin, este mater Ecclesia, ‘mama Biserică’.
28. Rom. 5:5.
29. 1 Cor. 12:1.
30. 1 Cor. 12:31.
31. Efes. 3:19.
32. Transferând asupra lui atributul „mai presus de orice“ (supereminens) împrumutat
din Epistolele pauline citate imediat anterior, Augustin identifică Sfântul
Duh cu dragostea pentru Hristos.