Sfantul-Augustin_Confesiuni

Cartea a XII‐a 859
129. Moise, denumit şi mai sus prin expresia dispensator Verbi Dei. Pentru sen sul
termenului dispensator, cf. supra, nota 110 la Cartea a X‐a.
130. Cf. Fac. 1:6, 9.
131. Adjectivul animalis, derivat de la subst. anima, ‘suflet’, desemna în latina clasică
noţiunea ‘însufleţit’. În terminologia creştină acest cuvânt a căpătat un sens
special, rezultat prin calchierea gr. yucikÒj, prin care Sf. Pavel desemna în
Epistolele sale însuşirea celor înrobiţi de pulsiunile naturale, incapabili să se
ridice la viaţa spiri tuală autentică, definită prin contemplarea plenară a lui
Dumnezeu. Această conotaţie creştină este atestată la vechii apologeţi creştini
latini, de exemplu la Tertullian, în De anima sau în De ieiunio. După cum se
vede clar în contextul de aici, Sf. Augustin conferă termenului o nuanţă particulară,
desemnând prin el persoane mai puţin inteligente, care nu‐şi pot reprezenta
adevărurile credinţei decât prin imagini concrete. Augustin nu respinge
din principiu această categorie de credincioşi, cerându‐le însă să rămână ataşaţi
marilor adevăruri ale credinţei, conservate de Biserică.
Compararea oamenilor simpli şi neinstruiţi cu nişte copii care nu pot accede la
orizonturi mai abstracte revine şi ea de câteva ori în scrierile Sfântului Augustin.
De exemplu, în Retractationes, VI, xii, 20, regăsim această metaforă într‐un context
interpretativ similar celui de aici: „Este copilăresc să ne închipuim că
Dumnezeu a plăsmuit pe om din lutul pământului, cu mâini corporale“. Citirea
literală a Sfin tei Scripturi este însă acceptată de Augustin tocmai pentru uzul
oamenilor simpli, spre a‐i ajuta să înţeleagă şi să se apropie de marile adevăruri.
132. Această percepţie „estetizantă“ a Bibliei a avut‐o Augustin însuşi, în perioada
sa maniheistă.
133. Cf. 2 Mac. 15:23.
134. Este desfăşurată în continuare alegoria începută în capitolul anterior.
135. Termenul similitudo, întrebuinţat aici de Augustin, este chiar termenul biblic
consacrat pentru a desemna imaginea ideală a lui Dumnezeu. Cf. votre image
(Labriolle), your own likeness (Pine‐Coffin), tua imagine (Orsa), dein
Glichnis (Bernhart).
136. Cf. Fac. 1:31.
137. În legătură cu profilul polisemantic al termenului principium, vezi şi supra,
notele 42, 45, 51 la Cartea a XI‐a.
138. Cf. Ioan 8:25.
139. Termenul electio, întrebuinţat de Augustin aici, înseamnă literal ‘alegere’, iar
în context poate fi înţeles în sensul de ‘preferinţă’, ‘evaluare’ sau ‘valoare’, cf.
préfé rence (Labriolle), valore (Orsa), Wertung (Bernhart).
140. Cf. nota precedentă.
141. Cf. 1 Tim. 1:8.
142. Vezi supra, XII, xxvii, 37 şi nota corespunzătoare.
143. Cf. Mat. 16:17 şi 1 Cor. 15:50.