Sfantul-Augustin_Confesiuni

854 note
cogitationis incorporeo contuitu simul adsunt cuncta quae novit – „în intuiţia
directă a acestei gândiri sunt prezente toate cele pe care le cunoaşte“, sau în De
Genesi ad litteram, XII, vi, 15: tertium genus visionum per contuitum mentis – „al
treilea tip de imagini [este cel] egal cu intuiţia directă a spiritului“.
63. Cf. Ps. 48:15.
64. Creatura cea mai apropiată de Dumnezeu este orizontul inteligibil al înge rilor,
care diferă de Dumnezeu prin faptul că, potenţial, este supus schimbării; prin
strânsa legătură a iubirii pentru Dumnezeu, îngerii transcend totuşi curgerea
timpu lui. Această idee o regăsim în termeni mai expliciţi în De vera religione,
XIII, 26: Fatendum est enim et angelos natura esse mutabiles si solus Deus est incommutabilis.
Sed ea voluntate qua magis Deum quam se diligunt, firmi et stabiles
manent in illo. – „Trebuie să recunoaştem că şi îngerii sunt prin natura lor
supuşi schimbării, căci doar Dumnezeu este neschimbător. Dar prin această
voinţă prin care ei îl iubesc pe Dumnezeu mai mult decât pe ei înşişi îngerii
rămân statornici şi neschimbaţi în el“.
65. Cf. Fac. 28:17.
66. Cf. Ps. 148:6.
67. Cf. Sir. 1:4.
68. Sf. Apostol Pavel, în 2 Cor. 5:21: „Căci pe el, care ne‐a cunoscut păcatul,
pentru noi l‐am făcut păcat, ca să dobândim întru el dreptatea lui Dumnezeu“
(Radu–Gal.). Parafraza lui Augustin este diferită de versiunea din Vulgata,
cu toate că sensul este riguros acelaşi: Pro nobis peccatum fecit, ut nos efficeremur
iustitia Dei in ipso.
69. Sir. 1:4.
70. Cf. 2 Cor. 5:1.
71. Cf. Ps. 115:16.
72. Sir. 1:4.
73. Expresia id ipsum defineşte şi aici, ca şi în alte părţi, de exemplu în IX, iv, 11,
esenţa absolută, unică şi indivizibilă a lui Dumnezeu. Cf şi supra, notele 73 şi
122 la Cartea a IX‐a.
74. Cf. Ps. 26:8.
75. Cf. supra, IX, xiii, 37, unde subiectul acestei „rătăciri“ este cetatea sfântă a
Ierusalimului, simbol al Bisericii lui Hristos. Proiectarea vieţii omeneşti pe
pământ ca o „rătăcire“ (peregrinatio) în căutarea vieţii cereşti este şi ea o idee
deseori expri mată de Sf. Augustin şi tratată pe larg în Cartea a XIX‐a din De
civitate Dei. După Adolf Harnack, Die Mission und Ausbreitung des Christentums,
ed. a II‐a, Leipzig, vol. I, p. 383, citat de labriolle, p. 343, această imagine este
tot atât de veche precum creştinismul însuşi.
76. Cf. Ps. 119:176.
77. Cf. Ps. 5:1.
78. Cf. Ps. 73:28.